Shiva Samhita - Mirahorian

"Cea mai mare ignoranta este sa respingem ceva despre care nu stim nimic"/"The greatest
ignorance is to reject something you know nothing about"
In primul rand, in calea expusă de Patanjali nu se vorbeste despre trepte si grade
succesive, care in final ar conduce la destinatie, adica la eliberare(kaivalya; moksha), ci
este vorba despre ramuri(anga), a caror practicare, fiecare in parte, conduce la realizarea
starii de transa mistica(samadhi), in care se instaleaza starea holografica de functionare
(suspendarea dualitatii subiect-obiect). Aceasta eroare a traducerii termenului sanskrit
anga(ramura, brat) prin trepte sau grade succesive este prezentata in detaliu mai jos.
In al doilea rand, calea expusă de Patanjali in Aforismele Yoga recomanda castitatea
(brahmacharya) [YS 2.13] si vizeaza eliberare(kaivalyam), salvarea(moksha) iar nu
placerea(kama), bogatia si faima(artha) ori indeplinirea indatoririlor de a apara si a
conserva normele, traditiile, legile sau statutul actual al ierarhiilor socio-profesionale
(dharma). Aceste obiective specifice (purusha artha) erau cunoscute odinioara si atribuite
diferitelor categorii de oameni (caste;varna), care se diferentiau prin alimentatie, identificari,
puncte de vedere.[vedeti imaginea marita pe : http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ ]
Cele patru teluri ale vietii(artha), cunoscute in hinduism sub numele de purusharthas sau
varga erau:
1.kama(placerea fizica ori emotionala;satisfactia:bhoga;fericirea)
2.artha (prosperitatea materiala;bogatia;avere; faima; statut social) era considerat a fi un scop
nobil atat timp cat respecta regulile yama si niyama din "Codului Vedic de conduita" (vedeti
comentariul la: YS 2.31). Conceptul artha , care includea obtinerea faimei (a unei largi
recunoasteri), acumularea bogatiilor sau a unei averi, si detinerea unei inalt statut social se afla
in pozitia a doua pe scara telurilor vietii (purusharthas; varna) deasupra kama( cautarii placerii
fizice ori emotionale), dar mai prejos de dharma (dreptatea;datoria, legea; traditia) si de moksha
(salvarea;eliberarea);
3.dharma (datoria;conduita dreapta; dreptatea;legea;traditia;vedeti YS 4.29) si
4.moksha (salvarea;eliberarea; reintoarcerea la sine;in centru) [vedeti si: YS 2.13];
Vedeti in imaginea de mai sus ponderea celor trei tendinte (gunas) ale Naturii(prakriti) si
corespondenta cu :
-Cele patru teluri (varga; purusharthas) ale vietii/ Four Aims of Being
-Cele patru stadii ale vietii omului (ashrama) /The four stages of Life
-Cele patru caste(varnas)/ The four Castes
-Cele patru ere (yuga) ale universului in Hinduism/The four Ages (yuga) of Hindu world
5