Shiva Samhita - Mirahorian

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 114
3.4. Unitatea sistemelor de gandire, experimentare directă a ultimei realităţi şi
realizare de sine în Orient.
Unitatea teologiilor diverse şi a unor sisteme diferite de gandire, în aparentă confruntare
îşi găseşte exprimarea în Bhagavad Gita. Aici găsim prezente, alături de non-dualismul
vedantin, dualismul Samkhya şi scoala(darshana) Yoga. Aceste doctrine văzute ca sisteme
opuse se întrepătrund atat în stadiul upanishadic cat şi în Bhagavad Gita.
Bhagavad Gita nu realizează o simplă sinteză între multiplele formule filozofice şi
soteriologice (din gr. soterion: "salut, salvare" şi logos; doctrina salvării, mantuirii) ci
unifică diversele soluţii pe care spiritualitatea indiană le-a încercat spre a se elibera de
determinismul actului (Karman) şi din ciclul infinit de renaşteri (Samsara). Prin aceasta se
revine la unitatea primordială reflectată şi în Upanishade, la Yoga, în raport cu care
celelalte doctrine nu sunt decat componente specializate (Anga), aspecte de manifestare şi
aplicare ale practicii Yoga. Unitatea tuturor acestor puncte de vedere (darshana) şi-a găsit
o magistrală sinteză atat în capodopera literaturii universale care este Bhagavad Gita
(„Cantecul Divinului") cat şi în Raja Yoga.
Coerenţa metodelor experimentale propuse de către diferitele darşana este uimitoare, în
ciuda denumirilor deosebite. Astfel "uparama" sau "uparati" desemnează ansamblul de
mijloace care contribuie la suprimarea fluctuaţiilor mentale şi deci la liniştea în
concentrare (uparama: "încetare"). Uparama reprezintă una dintre cele "Şase Mari
Victorii" (Shatkasampatti) indispensabile oricărui discipol al Vedanta după Tattvabodha
a lui Shankara. Atingerea uparama este consecinţa împlinirii datoriilor (Dharma) - fiindcă
datoriile neîmplinite tulbură gandirea, mintea - dar şi a detaşării de opiniile religioase ale
celorlalţi şi de practicarea toleranţei. Similitudinile existente între uparama din Vedanta şi
"chitta vritti nirodham" (stingerea oscilaţiilor mentale sau vidarea mentală din Yoga
Sutras) indică faptul că înţelegerea căii experimentale din Raja Yoga şi a căii de eliberare
nu este împiedicată ci ajutată de fragmentele în care s-a spart cunoaşterea revelată
iniţială. Aşa cum apa dintr-un pahar rămane aceeaşi în ciuda numelor diferite pe care i le
atribuie oamenii, tot astfel este şi Absolutul, Ultima Realitate şi calea de a ajunge la
aceasta.
In cartea a cinsprezecea din Bhagavad Gita, denumită "Yoga Spiritului Suprem" este
subliniată unitatea Veda: (strofa 1) "Se spune că există un smochin etern cu rădăcina în
sus şi crengile în jos ale cărui frunze sunt imnurile vedice; cel care îl cunoaşte, acela
cunoaşte Veda". Taina supremă a Veda este Yoga, se afirmă tot în Bhagavad Gita
(XVIII, 75): "Din îndurarea lui Vyasa, această taină supremă, Yoga, am auzit-o de-a
dreptul de la Krishna, stăpanul divin peste Yoga, care o rostea el însuşi".
148