Shiva Samhita - Mirahorian

More documents

Recommendations

Info

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 110 dobandeşte prin Samkhya se dobandeşte şi prin Yoga; cel ce vede că Samkhya şi Yoga sunt una, acela vede" (V,5). 3.3.8. PURVA-MIMAMSA SAU MIMAMSA Purva-Mimamsa sau Mimamsa este una dintre cele şase darshana special consacrată riturilor. Ea precede Uttara Mimamsa (Uttara: "posterior la") nu numai în timp, dar şi în măsura în care riturile propuse constituie o pregătire pentru căutarea cunoaşterii. Purva (lit.: "anterior la") Mimamsa ("discuţie, căutarea cunoaşterii") este fondată de înţeleptul Jaimini (există şi un sfant, discipol a lui Veda-Vyasa care a devenit propagator şi interpret al Sama-Veda, diferit de eruditul Jaimini care a redactat Mimamsa-Sutra). Mimamsa-Sutra rezumă în 12 capitole toate interpretările divergente asupra sacrificiilor rituale vedice care circulau în epoca lui Jaimini. Regulile ritului sunt consemnate în vasta literatură a textelor Brahmana şi în manualele de specialitate (Kalpa-Sutra). Dintre şcolile filozofice ortodoxe, singura care continuă exegeza ritualistă este Mimamsa; această şcoală este denumită şi Purva Mimamsa, "prima exegeză" (în contrast cu Uttara Mimamsa "exegeza secundă" cum se autointitulează Vedanta) deoarece se ocupă de textele rituale care sunt anterioare Upanishadelor, ce constituie obiectul exegezei vedantine. Mimamsa era sistemul emanat din cercurile ritualiste cărora începuseră să li se opună şcoli cu preocupări soteriologice, căutand Eliberarea (Moksha) din determinismul constituit din acte şi rituri (Karman). Deşi textul principal Mimamsa Sutra este cronologic posterior primelor texte gramaticale (sec. II le.n.) fondul de idei pe care îl conţine este anterior acestora. Primul capitol tratează sursele cunoaşterii vedice şi autenticitatea lor. Jaimini a încercat să justifice fiecare din părţile Vedelor. Opera sa este datată cel mai timpuriu în sec. IV î.e.n. Mimamsa se traduce prin "căutare mentală". Spre deosebire de Uttara Mimamsa, care este mai cunoscută sub numele de Vedanta şi care se preocupă de cunoaşterea adevărului, principala grijă a Purva Mimamsa este acordată ritualului. Buna execuţie a riturilor este, la o analiză mai atentă, o practică Yoga ce precede şi pregăteşte căutarea cunoaşterii (Karma-Kanda este anterioară Jnana-Kanda). Jaimini a încercat în Mimamsa Sutra să adune şi să sistematizeze riturile şi instrucţiunile dispersate în toate Brahmana. Codificarea prescripţiilor vedice de către Jaimini prefigurează Tattvabodha ("Cunoaşterea adevăratei esenţe"), lucrare clasică a filozofiei Advaita-Vedanta realizată de Sankara (Shankara). Ajungem astfel din nou (vezi filozofia Nyaya) la filozofia Vedanta, care reprezintă o cale paralelă cu Yoga ce are corespondenţe experimentale (aceleaşi ramuri de control direct şi indirect), în ciuda utilizării unor simboluri şi a unor denumiri diferite. Preocuparea acestei şcoli era mai puţin religioasă decat formală. 144
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 111 Ea se ocupa de forma ritului şi a expresiilor rituale. Dezvoltand o tendinţă ce putea fi identificată încă din Vedele tarzii, în care zeii îşi pierdeau importanţa pe măsură ce ritul devenea treptat Realitatea Primordială, mijloc de susţinere a ordinii cosmice şi sociale (Dharma), Mimamsa subordonează divinităţile în mod total ritului. Fără a recurge la o divinitate unică sau la ideea de "absolut", ignorand experienţa mistică şi contemplativă, adepţii sistemului ritualist Mimamsa se ocupă de normele socio-cosmice (Dharma) a căror îndeplinire duce la dobandirea Binelui Suprem (Nihreyasa). Binele uman, fericirea (Priti) şi cel transpersonal, ordinea cosmică sunt aspecte ale Binelui Suprem, fiindcă actele umane sunt determinate şi determină ordinea cosmică. 3.3.9. Vedanta sau Uttara Mimamsa Vedanta (cuvant compus din "Veda" şi "anta": "sfarşit"; se poate traduce prin "sfarşitul vedelor", "consideraţii finale", care iniţial erau conţinute în Upanishade) conţine substanţa tuturor comentariilor numite Aranyaka şi de unde au rezultat ulterior Upanishadele. Reflecţii şi revelaţii relative la Brahman, Atman şi asupra raporturilor unuia cu celălalt sunt răspandite în toate aceste texte; Badarayana le-a regrupat in lucrarea sa "Vedanta Sutra", baza filozofiei Vedanta. Radhakrishnan a scris în introducerea la capitolul consacrat Vedanta Sutra în cartea sa "Philosophie indienne" (1955) că "Dintre toate sistemele de gandire indiene, filozofia Vedanta e cea mai strins legată de religia hindusă". Vedanta a dat naştere la trei curente principale: a) Advaita Vedanta (non-dualism sau monism) care a avut drept maeştrii pe Gaudapada, Shankara, Padmapada, Sureshvara şi Vidyaranya. b) Vishishtadvaita Vedanta (non-dualism sau monism diferenţiat) al cărui principal susţinător este Ramanuja. c) Dvaita-Vedanta (Vedanta dualistă) al cărei principal reprezentant este Madhva [Shri Madhvacharya (Kannada) (1238-1317)] Toate aceste sisteme filozofice (darshana) nu reprezintă decît perspective asupra aceluiaşi lucru de care se preocupă şi Raja Yoga; toate nu au decat un singur şi unic scop: eliberarea sufletului (Atman) din starea de prizonierat în materie, din ciclul renaşterilor, pentru a se uni cu Dumnezeu şi cu Absolutul (Brahman). Vom ilustra unitatea de ţel şi mijloace între Raja Yoga şi Vedanta în cazul unuia dintre principalele sale curente: Advaita-Vedanta. Advaita-Vedanta (lit.: Vedanta "non-dualistă") subliniază identitatea dintre lumea sensibilă, suflet şi Dumnezeu. In ochii Occidentului conceptul de non-dualism (Advaita) a căpătat o mare importanţă odată cu descoperirile recente din fizica atomică, care au adancit cunoaşterea nivelelor profunde ale universului manifestat. După cum fizica modernă a descoperit în cursul cercetărilor sale asupra componentelor atomului, că materia 145
Page 2 and 3:
TREZIREA IN TRADITIILE SPIRITUALE A
Page 4 and 5:
Pentru noutati mentineti legatura c
Page 6 and 7:
Brahmacharya (celibatul; castitatea
Page 8 and 9:
shadows of the energy we could be.
Page 10 and 11:
Brahman(Sinele Universal). Fiecare
Page 12 and 13:
Johann Wolfgang von Goethe (1749-18
Page 14 and 15:
In acest mod si fiindca am incercat
Page 16 and 17:
devenit constient de sine insusi" "
Page 18 and 19:
the Western world since 1150 AD , w
Page 20 and 21:
fiinte eterne "SUNT PT. A FI" sa-si
Page 22 and 23:
Daca nu ati auzit pana acum de la c
Page 24 and 25:
7.Dhyana(meditaţia) 8.Samadhi(cont
Page 26 and 27:
Ca urmare a unor prezentări dezră
Page 28 and 29:
amuri(anga). O ramura este ca si un
Page 30 and 31:
vedeti imaginea marita pe : http://
Page 32 and 33:
Cele opt ramuri din Raja Yoga si re
Page 34 and 35:
Cuvantul înainte al referentului D
Page 36 and 37:
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 2 A
Page 38 and 39:
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 4 A
Page 40 and 41:
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 6 T
Page 42 and 43:
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 8 C
Page 44 and 45:
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 10
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 60
Page 152 and 153: TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOG A 118 Ag
Page 164: http://360.yahoo.com/patan_jali htt
show all

Shiva Samhita - Mirahorian

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?