Shiva Samhita - Mirahorian
Shiva Samhita - Mirahorian Shiva Samhita - Mirahorian
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 110 dobandeşte prin Samkhya se dobandeşte şi prin Yoga; cel ce vede că Samkhya şi Yoga sunt una, acela vede" (V,5). 3.3.8. PURVA-MIMAMSA SAU MIMAMSA Purva-Mimamsa sau Mimamsa este una dintre cele şase darshana special consacrată riturilor. Ea precede Uttara Mimamsa (Uttara: "posterior la") nu numai în timp, dar şi în măsura în care riturile propuse constituie o pregătire pentru căutarea cunoaşterii. Purva (lit.: "anterior la") Mimamsa ("discuţie, căutarea cunoaşterii") este fondată de înţeleptul Jaimini (există şi un sfant, discipol a lui Veda-Vyasa care a devenit propagator şi interpret al Sama-Veda, diferit de eruditul Jaimini care a redactat Mimamsa-Sutra). Mimamsa-Sutra rezumă în 12 capitole toate interpretările divergente asupra sacrificiilor rituale vedice care circulau în epoca lui Jaimini. Regulile ritului sunt consemnate în vasta literatură a textelor Brahmana şi în manualele de specialitate (Kalpa-Sutra). Dintre şcolile filozofice ortodoxe, singura care continuă exegeza ritualistă este Mimamsa; această şcoală este denumită şi Purva Mimamsa, "prima exegeză" (în contrast cu Uttara Mimamsa "exegeza secundă" cum se autointitulează Vedanta) deoarece se ocupă de textele rituale care sunt anterioare Upanishadelor, ce constituie obiectul exegezei vedantine. Mimamsa era sistemul emanat din cercurile ritualiste cărora începuseră să li se opună şcoli cu preocupări soteriologice, căutand Eliberarea (Moksha) din determinismul constituit din acte şi rituri (Karman). Deşi textul principal Mimamsa Sutra este cronologic posterior primelor texte gramaticale (sec. II le.n.) fondul de idei pe care îl conţine este anterior acestora. Primul capitol tratează sursele cunoaşterii vedice şi autenticitatea lor. Jaimini a încercat să justifice fiecare din părţile Vedelor. Opera sa este datată cel mai timpuriu în sec. IV î.e.n. Mimamsa se traduce prin "căutare mentală". Spre deosebire de Uttara Mimamsa, care este mai cunoscută sub numele de Vedanta şi care se preocupă de cunoaşterea adevărului, principala grijă a Purva Mimamsa este acordată ritualului. Buna execuţie a riturilor este, la o analiză mai atentă, o practică Yoga ce precede şi pregăteşte căutarea cunoaşterii (Karma-Kanda este anterioară Jnana-Kanda). Jaimini a încercat în Mimamsa Sutra să adune şi să sistematizeze riturile şi instrucţiunile dispersate în toate Brahmana. Codificarea prescripţiilor vedice de către Jaimini prefigurează Tattvabodha ("Cunoaşterea adevăratei esenţe"), lucrare clasică a filozofiei Advaita-Vedanta realizată de Sankara (Shankara). Ajungem astfel din nou (vezi filozofia Nyaya) la filozofia Vedanta, care reprezintă o cale paralelă cu Yoga ce are corespondenţe experimentale (aceleaşi ramuri de control direct şi indirect), în ciuda utilizării unor simboluri şi a unor denumiri diferite. Preocuparea acestei şcoli era mai puţin religioasă decat formală. 144
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 111 Ea se ocupa de forma ritului şi a expresiilor rituale. Dezvoltand o tendinţă ce putea fi identificată încă din Vedele tarzii, în care zeii îşi pierdeau importanţa pe măsură ce ritul devenea treptat Realitatea Primordială, mijloc de susţinere a ordinii cosmice şi sociale (Dharma), Mimamsa subordonează divinităţile în mod total ritului. Fără a recurge la o divinitate unică sau la ideea de "absolut", ignorand experienţa mistică şi contemplativă, adepţii sistemului ritualist Mimamsa se ocupă de normele socio-cosmice (Dharma) a căror îndeplinire duce la dobandirea Binelui Suprem (Nihreyasa). Binele uman, fericirea (Priti) şi cel transpersonal, ordinea cosmică sunt aspecte ale Binelui Suprem, fiindcă actele umane sunt determinate şi determină ordinea cosmică. 3.3.9. Vedanta sau Uttara Mimamsa Vedanta (cuvant compus din "Veda" şi "anta": "sfarşit"; se poate traduce prin "sfarşitul vedelor", "consideraţii finale", care iniţial erau conţinute în Upanishade) conţine substanţa tuturor comentariilor numite Aranyaka şi de unde au rezultat ulterior Upanishadele. Reflecţii şi revelaţii relative la Brahman, Atman şi asupra raporturilor unuia cu celălalt sunt răspandite în toate aceste texte; Badarayana le-a regrupat in lucrarea sa "Vedanta Sutra", baza filozofiei Vedanta. Radhakrishnan a scris în introducerea la capitolul consacrat Vedanta Sutra în cartea sa "Philosophie indienne" (1955) că "Dintre toate sistemele de gandire indiene, filozofia Vedanta e cea mai strins legată de religia hindusă". Vedanta a dat naştere la trei curente principale: a) Advaita Vedanta (non-dualism sau monism) care a avut drept maeştrii pe Gaudapada, Shankara, Padmapada, Sureshvara şi Vidyaranya. b) Vishishtadvaita Vedanta (non-dualism sau monism diferenţiat) al cărui principal susţinător este Ramanuja. c) Dvaita-Vedanta (Vedanta dualistă) al cărei principal reprezentant este Madhva [Shri Madhvacharya (Kannada) (1238-1317)] Toate aceste sisteme filozofice (darshana) nu reprezintă decît perspective asupra aceluiaşi lucru de care se preocupă şi Raja Yoga; toate nu au decat un singur şi unic scop: eliberarea sufletului (Atman) din starea de prizonierat în materie, din ciclul renaşterilor, pentru a se uni cu Dumnezeu şi cu Absolutul (Brahman). Vom ilustra unitatea de ţel şi mijloace între Raja Yoga şi Vedanta în cazul unuia dintre principalele sale curente: Advaita-Vedanta. Advaita-Vedanta (lit.: Vedanta "non-dualistă") subliniază identitatea dintre lumea sensibilă, suflet şi Dumnezeu. In ochii Occidentului conceptul de non-dualism (Advaita) a căpătat o mare importanţă odată cu descoperirile recente din fizica atomică, care au adancit cunoaşterea nivelelor profunde ale universului manifestat. După cum fizica modernă a descoperit în cursul cercetărilor sale asupra componentelor atomului, că materia 145
- Page 94 and 95: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 60
- Page 96 and 97: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 62
- Page 98 and 99: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 64
- Page 100 and 101: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 66
- Page 102 and 103: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 68
- Page 104 and 105: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 70
- Page 106 and 107: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 72
- Page 108 and 109: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 74
- Page 110 and 111: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 76
- Page 112 and 113: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 78
- Page 114 and 115: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 80
- Page 116 and 117: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 82
- Page 118 and 119: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 84
- Page 120 and 121: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 86
- Page 122 and 123: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 88
- Page 124 and 125: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 90
- Page 126 and 127: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 92
- Page 128 and 129: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 94
- Page 130 and 131: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 96
- Page 132 and 133: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 98
- Page 134 and 135: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 100
- Page 136 and 137: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 102
- Page 138 and 139: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 104
- Page 140 and 141: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 106
- Page 142 and 143: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 108
- Page 146 and 147: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 112
- Page 148 and 149: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 114
- Page 150 and 151: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 116
- Page 152 and 153: TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOG A 118 Ag
- Page 154 and 155: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 120
- Page 156 and 157: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 122
- Page 158 and 159: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 124
- Page 160 and 161: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 126
- Page 162 and 163: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 128
- Page 164: http://360.yahoo.com/patan_jali htt
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 110<br />
dobandeşte prin Samkhya se dobandeşte şi prin Yoga; cel ce vede că Samkhya şi Yoga<br />
sunt una, acela vede" (V,5).<br />
3.3.8. PURVA-MIMAMSA SAU MIMAMSA<br />
Purva-Mimamsa sau Mimamsa este una dintre cele şase darshana special consacrată<br />
riturilor. Ea precede Uttara Mimamsa (Uttara: "posterior la") nu numai în timp, dar şi în<br />
măsura în care riturile propuse constituie o pregătire pentru căutarea cunoaşterii. Purva (lit.:<br />
"anterior la") Mimamsa ("discuţie, căutarea cunoaşterii") este fondată de înţeleptul Jaimini<br />
(există şi un sfant, discipol a lui Veda-Vyasa care a devenit propagator şi interpret al<br />
Sama-Veda, diferit de eruditul Jaimini care a redactat Mimamsa-Sutra).<br />
Mimamsa-Sutra rezumă în 12 capitole toate interpretările divergente asupra sacrificiilor<br />
rituale vedice care circulau în epoca lui Jaimini. Regulile ritului sunt consemnate în vasta<br />
literatură a textelor Brahmana şi în manualele de specialitate (Kalpa-Sutra). Dintre şcolile<br />
filozofice ortodoxe, singura care continuă exegeza ritualistă este Mimamsa; această şcoală<br />
este denumită şi Purva Mimamsa, "prima exegeză" (în contrast cu Uttara Mimamsa<br />
"exegeza secundă" cum se autointitulează Vedanta) deoarece se ocupă de textele rituale<br />
care sunt anterioare Upanishadelor, ce constituie obiectul exegezei vedantine. Mimamsa<br />
era sistemul emanat din cercurile ritualiste cărora începuseră să li se opună şcoli cu<br />
preocupări soteriologice, căutand Eliberarea (Moksha) din determinismul constituit din acte<br />
şi rituri (Karman). Deşi textul principal Mimamsa Sutra este cronologic posterior primelor<br />
texte gramaticale (sec. II le.n.) fondul de idei pe care îl conţine este anterior acestora.<br />
Primul capitol tratează sursele cunoaşterii vedice şi autenticitatea lor. Jaimini a încercat să<br />
justifice fiecare din părţile Vedelor. Opera sa este datată cel mai timpuriu în sec. IV î.e.n.<br />
Mimamsa se traduce prin "căutare mentală". Spre deosebire de Uttara Mimamsa, care<br />
este mai cunoscută sub numele de Vedanta şi care se preocupă de cunoaşterea adevărului,<br />
principala grijă a Purva Mimamsa este acordată ritualului. Buna execuţie a riturilor este,<br />
la o analiză mai atentă, o practică Yoga ce precede şi pregăteşte căutarea cunoaşterii<br />
(Karma-Kanda este anterioară Jnana-Kanda). Jaimini a încercat în Mimamsa Sutra să<br />
adune şi să sistematizeze riturile şi instrucţiunile dispersate în toate Brahmana.<br />
Codificarea prescripţiilor vedice de către Jaimini prefigurează Tattvabodha<br />
("Cunoaşterea adevăratei esenţe"), lucrare clasică a filozofiei Advaita-Vedanta realizată de<br />
Sankara (Shankara). Ajungem astfel din nou (vezi filozofia Nyaya) la filozofia Vedanta,<br />
care reprezintă o cale paralelă cu Yoga ce are corespondenţe experimentale (aceleaşi<br />
ramuri de control direct şi indirect), în ciuda utilizării unor simboluri şi a unor denumiri<br />
diferite. Preocuparea acestei şcoli era mai puţin religioasă decat formală.<br />
144