Shiva Samhita - Mirahorian
Shiva Samhita - Mirahorian Shiva Samhita - Mirahorian
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 108 3.3.6. Yoga darshana (Raja-Yoga) Raja-Yoga desemnează "Yoga regală" descrisă de Patanjali în „Yoga Sutra", in timp ce Hatha-Yoga (Yoga corporală) nu reprezintă decat o parte ce cuprinde două ramuri ale caii octuple(ashtanga yoga): Asana (exerciţii fizice) şi Pranayama (exerciţii respiratorii). Yoga Sutra este considerat cel mai vechi text referitor la Yoga. El cuprinde patru părţi. Prima parte referitoare la transa mistica (Samadhi Pada) indică obiectivul practicii yoga (starea de samadhi) si mijloacele de a-l atinge; a doua parte referitoare la realizare (Sadhana Pada) indică mijloacele suplimentare prin care se pot inlatura obstacolele care impiedica accesul la această stare; a treia parte referitoare la perfectiuni ori desavarsiri (Vibhuti Pada) prezintă ramurile interne( dharana, dhyana si samadhi) si unificarea lor intr-un proces unic: samyama(YS 3.4) care deschide accesul la realitatea sursa(altar) si la daruri si haruri: capacitatile nemijlocite de cunoastere si de actiune, adica la puterile divine, sau supranaturale (siddhi;vibhuti); a patra parte Kaivalya Pada indică si alte mijloace de a obtine capacitati divine[(YS 4.1) dupa care se focalizeaza pe menirea omului, pe obiectivul suprem si capacitatea divina suprema: realizarea izolarii(iesirii din matricea spatiu-timp] sau a Eliberarii (Kaivalya; moksha). Se considera că această lucrare, care a pus bazele filozofiei Yoga şi care s-a cristalizat în unul din cele şase sisteme filozofice hinduse (darshana), a fost redactată în sec. II î.e.n. 3.3.7. Samkhya şi Yoga Dintre toate şcolile filozofice, sistemul Samkhya are cele mai stranse relaţii cu Yoga. Yoga nu a căpătat statut de darshana decat conferind practicii şi exercitiilor sale psihosomatice un suport teoretic preluat în întregime din Samkhya. Cele două sisteme constituie în general obiectul unei referinţe comune sub numele Samkhya-Yoga încă din perioada Upanishadelor tarzii (Svetasvatra-Upanishad, VI,13) , deşi după cum remarca S.N. Dasgupta (în "Yoga Philosophy in Relation to Other Sistems of Indian Thought", Calcutta, 1930, p.2) între ele există diferenţe în ceea ce priveşte filozofia etică şi practică. Mulţi istorici ai filozofici indiene consideră (în frunte cu R. Garbe şi H. Jacobi) că schemele filozofice ale buddhismului şi jainismului s-au dezvoltat tot din cele ale doctrinei Samkhya. 142
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 109 Coincidenţele şi interferenţele multiple ale gandirii Samkhya cu ansamblul curentelor filozofice şi religioase indiene sunt datorate faptului că ea reprezintă unul din aspectele primordiale ale gandirii indiene. Astăzi, dintre cele şase darshana Samkhya este singura ce nu mai are reprezentanţi care să-i perpetueze viziunea ei metafizică; elementele ce o alcătuiesc pot fi însă regăsite dispersate pe întreaga hartă spirituală a subcontinentului. Relaţia dintre Yoga şi Samkhya este şi de complementaritate deoarece Yoga reprezintă partea experimentală, de aplicare a adevărului revelat de către Samkhya. Intreaga arhitectură a Yoga Sutras realizată de către Patanjali este construită pe temelia filozofiei ateiste Samkhya, deşi există A anumite concesii faţă de curentele devoţionale (Ishvara Pranidhana), care nu puteau fi ignorate sau neglijate în contextul eficienţei şi extinderii utilizării acestora pentru obţinerea Iluminării şi Eliberării. Ishvara (stăpanul universului, zeu personal, creator al universului) este un Brahman ataşat de lumea fenomenală şi care face obiectul adoraţiei şi veneraţiei noastre. Svami Vivekanada spune: Ishvara este forma supremă pe care spiritul uman o poate da Absolutului (Brahman)". Dumnezeu cel al creştinilor, Allah al musulmanilor sunt aspecte ale lui Ishvara în acelaşi fel ca şi divinităţile mitologiei indiene. Inţelegerea umană nu poate concepe divinitatea decat ca avand o formă, ca manifestare a lui Brahman, care este Ultima Realitate, Vidul, Imuabilul. Ishvara cel mai cunoscut indienilor este trinitatea (Trimurti) compusă din Brahma (creaţia), Vishnu (conservarea) şi Shiva (distrugerea) şi este reprezentată de un corp cu trei capete (Brahma în centru, Vishnu la dreapta şi Shiva la stanga). Apariţia acestei trinităţi a fost precedată în Vedas de o altă trinitate constituită din Agni (focul inert amplasat pe pămant), Vayu (aerul, vantul în permanentă mişcare) şi Surya (focul ceresc, Soarele imuabil din cerul interior). Brahma este Incarnarea caracteristicii energetice (Rajas Guna) a pasiunilor, dorinţelor care permit lumii să se manifeste. Vishnu este incarnarea Sattva Guna, adică a ordinii, armoniei,blandeţii, bunătăţii, compasiunii, care asigură conservarea lumii. Shiva este încarnarea Tamas Guna a întunericului, furiei, focului distrugător care determină exterminarea lumii. Cele trei sunt Unul şi Unul este Triplu; la fel cum Vedas sunt triple (Samhita, Brahmana şi Sutra). Cultul lui Brahma a dispărut aproape în zilele noastre, în schimb Vishnu şi Shiva continuă să facă obiectul veneraţiei. In Bhagavad Gita (V,4,5) este consemnată unitatea dintre Samkhya şi Yoga astfel: "Numai cei puţini la minte, nu şi înţelepţii vorbesc despre Samkhya şi Yoga ce despre lucruri deosebite; cel care o urmează doar pe una, obţine totodată fructul ambelor" (V,4). "Starea care se 143
- Page 92 and 93: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 58
- Page 94 and 95: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 60
- Page 96 and 97: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 62
- Page 98 and 99: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 64
- Page 100 and 101: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 66
- Page 102 and 103: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 68
- Page 104 and 105: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 70
- Page 106 and 107: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 72
- Page 108 and 109: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 74
- Page 110 and 111: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 76
- Page 112 and 113: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 78
- Page 114 and 115: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 80
- Page 116 and 117: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 82
- Page 118 and 119: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 84
- Page 120 and 121: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 86
- Page 122 and 123: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 88
- Page 124 and 125: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 90
- Page 126 and 127: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 92
- Page 128 and 129: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 94
- Page 130 and 131: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 96
- Page 132 and 133: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 98
- Page 134 and 135: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 100
- Page 136 and 137: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 102
- Page 138 and 139: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 104
- Page 140 and 141: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 106
- Page 144 and 145: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 110
- Page 146 and 147: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 112
- Page 148 and 149: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 114
- Page 150 and 151: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 116
- Page 152 and 153: TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOG A 118 Ag
- Page 154 and 155: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 120
- Page 156 and 157: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 122
- Page 158 and 159: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 124
- Page 160 and 161: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 126
- Page 162 and 163: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 128
- Page 164: http://360.yahoo.com/patan_jali htt
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 108<br />
3.3.6. Yoga darshana (Raja-Yoga)<br />
Raja-Yoga desemnează "Yoga regală" descrisă de Patanjali în „Yoga Sutra", in<br />
timp ce Hatha-Yoga (Yoga corporală) nu reprezintă decat o parte ce cuprinde două ramuri<br />
ale caii octuple(ashtanga yoga): Asana (exerciţii fizice) şi Pranayama (exerciţii<br />
respiratorii). Yoga Sutra este considerat cel mai vechi text referitor la Yoga. El cuprinde<br />
patru părţi. Prima parte referitoare la transa mistica (Samadhi Pada) indică obiectivul<br />
practicii yoga (starea de samadhi) si mijloacele de a-l atinge; a doua parte referitoare la<br />
realizare (Sadhana Pada) indică mijloacele suplimentare prin care se pot inlatura<br />
obstacolele care impiedica accesul la această stare; a treia parte referitoare la perfectiuni<br />
ori desavarsiri (Vibhuti Pada) prezintă ramurile interne( dharana, dhyana si samadhi)<br />
si unificarea lor intr-un proces unic: samyama(YS 3.4) care deschide accesul la realitatea<br />
sursa(altar) si la daruri si haruri: capacitatile nemijlocite de cunoastere si de actiune, adica<br />
la puterile divine, sau supranaturale (siddhi;vibhuti); a patra parte Kaivalya Pada indică<br />
si alte mijloace de a obtine capacitati divine[(YS 4.1) dupa care se focalizeaza pe menirea<br />
omului, pe obiectivul suprem si capacitatea divina suprema: realizarea izolarii(iesirii din<br />
matricea spatiu-timp] sau a Eliberarii (Kaivalya; moksha). Se considera că această<br />
lucrare, care a pus bazele filozofiei Yoga şi care s-a cristalizat în unul din cele şase<br />
sisteme filozofice hinduse (darshana), a fost redactată în sec. II î.e.n.<br />
3.3.7. Samkhya şi Yoga<br />
Dintre toate şcolile filozofice, sistemul Samkhya are cele mai stranse relaţii cu Yoga.<br />
Yoga nu a căpătat statut de darshana decat conferind practicii şi exercitiilor sale<br />
psihosomatice un suport teoretic preluat în întregime din Samkhya. Cele două sisteme<br />
constituie în general obiectul unei referinţe comune sub numele Samkhya-Yoga încă din<br />
perioada Upanishadelor tarzii (Svetasvatra-Upanishad, VI,13) ,<br />
deşi după cum remarca S.N. Dasgupta (în "Yoga Philosophy in Relation to Other Sistems<br />
of Indian Thought", Calcutta, 1930, p.2) între ele există diferenţe în ceea ce priveşte<br />
filozofia etică şi practică. Mulţi istorici ai filozofici indiene consideră (în frunte cu R.<br />
Garbe şi H. Jacobi) că schemele filozofice ale buddhismului şi jainismului s-au dezvoltat<br />
tot din cele ale doctrinei Samkhya.<br />
142