Shiva Samhita - Mirahorian

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 105
Deşi s-a afirmat "că sistemul lui Bhartrhari pleacă de la o viziune monistă şi
energetică a lumii" (Sergiu Al-George, "Limbă şi gandire în cultura indiană", Bucureşti,
1976, p.177), în realitate este o viziune modernă informaţională ce transcede opoziţiile
metafizice dintre Unu şi Multiplu, subiect şi obiect, sensibil şi inteligibil. Criteriul de
ierarhizare ontologică utilizat de Bhartrhari este cel dintre potentă(energie potentiala) şi
act(energie cinetica sau manifestata), concepute ca stări reversibile ale Fiinţei, stări sau
nivuri care sunt prezente în aceeaşi măsură în dinamica simetrică a psihicului şi a
Cosmosului.
Universul, la toate nivelurile sale, este pătruns de Brahman, identificat încă din primul
text al tradiţiei cu Vach(Cuvantul), şi astfel limbajul în accepţia sa cea mai largă (raţiune a
oricărui act eficace, a oricărei forme şi energii), califică întregul Univers, făcîndu-l
expresia unei esenţe verbale şi deci informaţionale: "Acest Brahman, fără de început şi fără
de sfarşit, esenţă a cuvantului (sabdatattva), care este nepieritor, se desfăşoară sub forma
obiectelor..." (Vakyapadiya 1.1).
Logica nu constituie un domeniu exclusiv al şcolii Nyaya - fiecare curent filozofic
avandu-şi şcoala sa proprie - totuşi şcoala Nyaya apare cu preocupări preponderent logice.
Logica indiană s-a constituit ca o artă a argumentării într-un context în care poziţii
spirituale diferite se contestau reciproc; cele 6 categorii (padartha) de care se ocupă Nyaya
Sutra nu sunt decat o prezentare sistematică a criteriilor şi procedeelor de argumentare
corecte sau incorecte, ce survin în cursul unei controverse. Intr-o formă nesistematizată,
cele 6 categorii figurau şi în tratatul de medicină al lui Caraka sau Charaka (300 i.e.n).
Vacashpati Mishra (sec. IX), despre care nu se poate afirma că aparţine în mod expres
şcolii Nyaya, deoarece a scris comentarii şi la tratate Vedanta, Samkhya şi Yoga, a
redactat o glosă Ia subcomentariul Uddyotakara denumit Nyaya-vartikka (apărut în
sec.VII e.n.) în care anticipează noua reformă pe care urma să o aducă Gangesa,
fondatorul şcolii "Noua Nyaya" (Navya-Nyaya).
Vaisheshika-sutra este redactată într-o perioadă (sec I-II e.n.) care se pare că precede pe
cea a oricărui alt text filozofic. Ontologia Vaisheshika este realistă şi pleacă de la o
perspectivă atomistă înrudită cu cea Jaina, care s-ar putea să-i fie tributară. Fizica
atomistă a sistemului Vaisheshika este dublată de o metafizică, ceea ce face ca
Vaiseshika-sutra să rămană prin obiectivul pe care îl urmăreşte, un tratat asupra eliberării
spirituale. Cele două darshana (Nyaya şi Vaisheshika) pot fi considerate analoage Jnana-
Kanda, care este partea din Veda relativă la Cunoaştere, care îşi găseşte expresia sub
forma Upanishadelor. Cunoaşterea analitică sistematică din Nyaya şi Vaisheshika este
asemănătoare celei din Jnana-Yoga, una din cele patru căi principale Yoga, care conduce la
cunoastere directa prin cunoaştere, discernămant şi analiză intelectuală.
Capacitatea de discriminare (viveka) permite recunoaşterea lumii fenomenelor ca
efemeră şi ireală şi conduce la concluzia existenţei unui suport imuabil: Brahman. In
"Yogatattva Upanishad" ("Adevărata esenţă a sistemului Yoga") in
139