Shiva Samhita - Mirahorian
Shiva Samhita - Mirahorian Shiva Samhita - Mirahorian
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 104 concretă a propriei fiinţe, cu ajutorul experienţei directe, denumită de unii comentatori experienţă simbolică sau mistică; această experienţă solicită practic accesul conştient (în Raja Yoga) sau involuntar (în căile devoţionale: Bhakti Yoga) la alte stări de conştiinţă, caracterizate de unitate, coerenţă şi continuitate ce permit manifestarea principiului holografic, exprimarea rezonanţei dintre Unu şi Multiplu. Literatura vedică ilustrează, începand cu primul său text Rig Veda, că realitatea mitică supremă este de esenţă verbală şi deci informaţională. In imnul (X,125), dedicat în întregime lui Vac (sau: vak [vach]), "Cuvantul", acesta este situat mai presus decat divinităţile majore ale Pantheonului vedic (Indra, Mitra, Varuna, Agni, Rudra, etc.), care cu toate acţionează prin puterea ce şi-o extrag din principiul suprem verbal, cel ce susţine toate lucrurile. Vach, cuvantul se identifică cu cea mai abstractă şi mai impersonală dintre reprezentările lumii vedice, cu Brahman, care ulterior va desemna ideea de "Absolut" în gandirea indiană. In Rig Veda (X,114,8) cuvantul era coextensiv cu Brahman: "pe cat s-a întins Brahman, tot atat şi Vac" (lit.: "discurs, voce, cuvant"; în Vedas, Vak este vocea revelaţiei, cuvantul sacru ce întrupează forţa creatoare, primordială, ce a dat naştere tuturor zeilor). Pada (" picior", "cuvant") şi nama, "nume", termeni tehnici ai vocabularului gramatical ulterior, derivă din metaforele poeziei vedice: pada (de la pad - "a merge, a păşi", de unde şi pada - "picior") era în Rig-Veda "urma pasului" lăsat de Vac. Ulterior, în literatura textelor brahmane relaţia dintre realitatea absolută (Brahman) şi cuvantul (Vach) devine identitate: "Cuvantul este Brahman" (Satapatha Brahmana, II,1,4,10 şi Aitareya Brahmana, IV,21,1). Primul comentariu scris al operei lui Panini, Samgraha, atribuit lui Vyadi Daksyayana, tratat din nefericire pierdut, din care nu s-au păstrat decat strofe izolate în literatura posterioară, a fost de natură filozofică (în contrast cu preocupările formale din comentariile ulterioare). Aceste strofe izolate din Samgraha, prilejuiesc la randul lor, după un secol, "Marele comentariu" (Mahabhasya)atribuit lui lui Patanjali. Expresia lui Patanjali rămane formalistă, concentrandu-se "nu asupra ideilor ce stau la baza regulilor, ci asupra formulărilor regulilor" (Rosane Rocher " La théorie des voix du verbe dans l'école paninéenne, Bruxelles, 1968, p.74). Exegeza filozofică din Samgraha este reluată de Bhartrhari (în sec. V e.n.), paralel cu un comentariu la Mahabhasya. Bhartrhari elaborează în Vakyapadiya o sinteză în care sunt validate intuiţiile filozofice ale fondului de idei vedic din care descinde gandirea lui Panini, restituind implicit izvorul gramaticii şi filozofia limbajului. Vakyapadiya poate fi privită ca o încercare de laicizare, fără a trăda în esenţa ei, gandirea tradiţională indiană. Din această cauză conţinutul acestei opere se poate integra mai uşor decat orice alt monument al filozofiei indiene, într-o perspectivă universală, găsindu-şi peste secole, consonanţe în unele din cele mai vii concepte actuale. 138
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 105 Deşi s-a afirmat "că sistemul lui Bhartrhari pleacă de la o viziune monistă şi energetică a lumii" (Sergiu Al-George, "Limbă şi gandire în cultura indiană", Bucureşti, 1976, p.177), în realitate este o viziune modernă informaţională ce transcede opoziţiile metafizice dintre Unu şi Multiplu, subiect şi obiect, sensibil şi inteligibil. Criteriul de ierarhizare ontologică utilizat de Bhartrhari este cel dintre potentă(energie potentiala) şi act(energie cinetica sau manifestata), concepute ca stări reversibile ale Fiinţei, stări sau nivuri care sunt prezente în aceeaşi măsură în dinamica simetrică a psihicului şi a Cosmosului. Universul, la toate nivelurile sale, este pătruns de Brahman, identificat încă din primul text al tradiţiei cu Vach(Cuvantul), şi astfel limbajul în accepţia sa cea mai largă (raţiune a oricărui act eficace, a oricărei forme şi energii), califică întregul Univers, făcîndu-l expresia unei esenţe verbale şi deci informaţionale: "Acest Brahman, fără de început şi fără de sfarşit, esenţă a cuvantului (sabdatattva), care este nepieritor, se desfăşoară sub forma obiectelor..." (Vakyapadiya 1.1). Logica nu constituie un domeniu exclusiv al şcolii Nyaya - fiecare curent filozofic avandu-şi şcoala sa proprie - totuşi şcoala Nyaya apare cu preocupări preponderent logice. Logica indiană s-a constituit ca o artă a argumentării într-un context în care poziţii spirituale diferite se contestau reciproc; cele 6 categorii (padartha) de care se ocupă Nyaya Sutra nu sunt decat o prezentare sistematică a criteriilor şi procedeelor de argumentare corecte sau incorecte, ce survin în cursul unei controverse. Intr-o formă nesistematizată, cele 6 categorii figurau şi în tratatul de medicină al lui Caraka sau Charaka (300 i.e.n). Vacashpati Mishra (sec. IX), despre care nu se poate afirma că aparţine în mod expres şcolii Nyaya, deoarece a scris comentarii şi la tratate Vedanta, Samkhya şi Yoga, a redactat o glosă Ia subcomentariul Uddyotakara denumit Nyaya-vartikka (apărut în sec.VII e.n.) în care anticipează noua reformă pe care urma să o aducă Gangesa, fondatorul şcolii "Noua Nyaya" (Navya-Nyaya). Vaisheshika-sutra este redactată într-o perioadă (sec I-II e.n.) care se pare că precede pe cea a oricărui alt text filozofic. Ontologia Vaisheshika este realistă şi pleacă de la o perspectivă atomistă înrudită cu cea Jaina, care s-ar putea să-i fie tributară. Fizica atomistă a sistemului Vaisheshika este dublată de o metafizică, ceea ce face ca Vaiseshika-sutra să rămană prin obiectivul pe care îl urmăreşte, un tratat asupra eliberării spirituale. Cele două darshana (Nyaya şi Vaisheshika) pot fi considerate analoage Jnana- Kanda, care este partea din Veda relativă la Cunoaştere, care îşi găseşte expresia sub forma Upanishadelor. Cunoaşterea analitică sistematică din Nyaya şi Vaisheshika este asemănătoare celei din Jnana-Yoga, una din cele patru căi principale Yoga, care conduce la cunoastere directa prin cunoaştere, discernămant şi analiză intelectuală. Capacitatea de discriminare (viveka) permite recunoaşterea lumii fenomenelor ca efemeră şi ireală şi conduce la concluzia existenţei unui suport imuabil: Brahman. In "Yogatattva Upanishad" ("Adevărata esenţă a sistemului Yoga") in 139
- Page 88 and 89: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 54
- Page 90 and 91: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 56
- Page 92 and 93: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 58
- Page 94 and 95: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 60
- Page 96 and 97: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 62
- Page 98 and 99: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 64
- Page 100 and 101: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 66
- Page 102 and 103: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 68
- Page 104 and 105: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 70
- Page 106 and 107: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 72
- Page 108 and 109: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 74
- Page 110 and 111: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 76
- Page 112 and 113: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 78
- Page 114 and 115: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 80
- Page 116 and 117: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 82
- Page 118 and 119: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 84
- Page 120 and 121: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 86
- Page 122 and 123: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 88
- Page 124 and 125: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 90
- Page 126 and 127: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 92
- Page 128 and 129: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 94
- Page 130 and 131: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 96
- Page 132 and 133: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 98
- Page 134 and 135: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 100
- Page 136 and 137: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 102
- Page 140 and 141: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 106
- Page 142 and 143: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 108
- Page 144 and 145: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 110
- Page 146 and 147: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 112
- Page 148 and 149: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 114
- Page 150 and 151: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 116
- Page 152 and 153: TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOG A 118 Ag
- Page 154 and 155: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 120
- Page 156 and 157: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 122
- Page 158 and 159: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 124
- Page 160 and 161: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 126
- Page 162 and 163: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 128
- Page 164: http://360.yahoo.com/patan_jali htt
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 105<br />
Deşi s-a afirmat "că sistemul lui Bhartrhari pleacă de la o viziune monistă şi<br />
energetică a lumii" (Sergiu Al-George, "Limbă şi gandire în cultura indiană", Bucureşti,<br />
1976, p.177), în realitate este o viziune modernă informaţională ce transcede opoziţiile<br />
metafizice dintre Unu şi Multiplu, subiect şi obiect, sensibil şi inteligibil. Criteriul de<br />
ierarhizare ontologică utilizat de Bhartrhari este cel dintre potentă(energie potentiala) şi<br />
act(energie cinetica sau manifestata), concepute ca stări reversibile ale Fiinţei, stări sau<br />
nivuri care sunt prezente în aceeaşi măsură în dinamica simetrică a psihicului şi a<br />
Cosmosului.<br />
Universul, la toate nivelurile sale, este pătruns de Brahman, identificat încă din primul<br />
text al tradiţiei cu Vach(Cuvantul), şi astfel limbajul în accepţia sa cea mai largă (raţiune a<br />
oricărui act eficace, a oricărei forme şi energii), califică întregul Univers, făcîndu-l<br />
expresia unei esenţe verbale şi deci informaţionale: "Acest Brahman, fără de început şi fără<br />
de sfarşit, esenţă a cuvantului (sabdatattva), care este nepieritor, se desfăşoară sub forma<br />
obiectelor..." (Vakyapadiya 1.1).<br />
Logica nu constituie un domeniu exclusiv al şcolii Nyaya - fiecare curent filozofic<br />
avandu-şi şcoala sa proprie - totuşi şcoala Nyaya apare cu preocupări preponderent logice.<br />
Logica indiană s-a constituit ca o artă a argumentării într-un context în care poziţii<br />
spirituale diferite se contestau reciproc; cele 6 categorii (padartha) de care se ocupă Nyaya<br />
Sutra nu sunt decat o prezentare sistematică a criteriilor şi procedeelor de argumentare<br />
corecte sau incorecte, ce survin în cursul unei controverse. Intr-o formă nesistematizată,<br />
cele 6 categorii figurau şi în tratatul de medicină al lui Caraka sau Charaka (300 i.e.n).<br />
Vacashpati Mishra (sec. IX), despre care nu se poate afirma că aparţine în mod expres<br />
şcolii Nyaya, deoarece a scris comentarii şi la tratate Vedanta, Samkhya şi Yoga, a<br />
redactat o glosă Ia subcomentariul Uddyotakara denumit Nyaya-vartikka (apărut în<br />
sec.VII e.n.) în care anticipează noua reformă pe care urma să o aducă Gangesa,<br />
fondatorul şcolii "Noua Nyaya" (Navya-Nyaya).<br />
Vaisheshika-sutra este redactată într-o perioadă (sec I-II e.n.) care se pare că precede pe<br />
cea a oricărui alt text filozofic. Ontologia Vaisheshika este realistă şi pleacă de la o<br />
perspectivă atomistă înrudită cu cea Jaina, care s-ar putea să-i fie tributară. Fizica<br />
atomistă a sistemului Vaisheshika este dublată de o metafizică, ceea ce face ca<br />
Vaiseshika-sutra să rămană prin obiectivul pe care îl urmăreşte, un tratat asupra eliberării<br />
spirituale. Cele două darshana (Nyaya şi Vaisheshika) pot fi considerate analoage Jnana-<br />
Kanda, care este partea din Veda relativă la Cunoaştere, care îşi găseşte expresia sub<br />
forma Upanishadelor. Cunoaşterea analitică sistematică din Nyaya şi Vaisheshika este<br />
asemănătoare celei din Jnana-Yoga, una din cele patru căi principale Yoga, care conduce la<br />
cunoastere directa prin cunoaştere, discernămant şi analiză intelectuală.<br />
Capacitatea de discriminare (viveka) permite recunoaşterea lumii fenomenelor ca<br />
efemeră şi ireală şi conduce la concluzia existenţei unui suport imuabil: Brahman. In<br />
"Yogatattva Upanishad" ("Adevărata esenţă a sistemului Yoga") in<br />
139