Shiva Samhita - Mirahorian
Shiva Samhita - Mirahorian
Shiva Samhita - Mirahorian
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 92<br />
gramaticieni, avand sensul de "regulă restrictivă". Termenul generic de cea mai largă<br />
circulaţie şi probabil cel mai vechi este sutra (fir). Sinonim cu termenul "sutra" este tantra<br />
(fir, text dependent), opus lui svatantra (texte independente, care au propriul lor fir).<br />
Semantica firului (sutra, tantra) sugerează procesul de ordonare, integrare şi este reluat în<br />
termenul Yoga ("yuj" - a uni, conexiune, regulă).<br />
Intrucat regula domină întreaga sferă comportamentală, logica va fi denumită de<br />
Vatsyayana (sec. III-IV e.n.) ca: "lampa tuturor cunoaşterilor (vidya), suportul (upaya)<br />
tuturor actelor (karman), substratul tuturor virtuţilor (dharma)" (în Nyaya-Sutra Bhasya,<br />
[I.1.1]: "comentariul clasic" al Nyaya-Sutra al lui Gotama, realizat de Vatsyayana).<br />
In cadrul instrumentelor de "cunoaştere corectă" (pramana) Nyaya Sutra (sec. II sau III<br />
e.n.) tratează despre semn şi valoarea lui cognitivă. Pramana (lit.: "proba; cunoaşterea<br />
corectă"; "ma": a măsura; "pra": înainte) depinde deci, ca şi cunoaşterea ştiinţifică<br />
experimentală de o corectă informare, care este în măsură să conducă la crearea unui<br />
conţinut de conştiinţă (pramiti) opus memoriei. In mentalitatea indiană cunoaşterea corectă<br />
(prama) nu este concepută ca o simplă reflectare în conştiinţă, ci ca un act (kriya, karma)<br />
în care regăsim trei dintre categoriile acestuia: karaka(agentul), katr(pacientul sau obiectul)<br />
si o cauza (karana). Subiectul se regăseşte în pramatr "cel care săvarşeşte o cunoaştere<br />
corectă", cel de-al doilea în pramana "ceea ce trebuie cunoscut în mod corect", (obiectul<br />
cunoaşterii) iar "instrumentul de cunoaştere corectă" în pramana. Acest ultim termen are şi<br />
valoarea de "normă, canon", sens în care este utilizat în tratatele de estetică, unde<br />
desemnează criteriile obligatorii ale reprezentării plastice. Toate şcolile filozofice indiene<br />
acceptă conceptul de pramana, diferenţiindu-se doar prin tipurile structurilor cognitive ce<br />
pot fi omologate ca atare. Lista cea mai cuprinzătoare include şase pramana(dovezi):<br />
(1) percepţia senzoriala(pratyaksha)<br />
(2) raţionamentul bazat pe semn;inferenta; (anumana)<br />
(3) mărturia verbală (sabda)<br />
(4) identificarea prin analogie; raţionamentul bazat pe analogie (upamana)<br />
(5) presupunerea (arthapatti)<br />
(6) absenţa (abhava)<br />
Mimamsa şi Vedanta le acceptă pe toate. Nyaya numai pe patru (1,2,3,4), Samkhya şi<br />
Yoga numai trei (1,2,3), Vaiseshika şi Buddhismul numai două (1,2), iar Charvaka doar<br />
pe prima.<br />
Cu toate deosebirile ideologice între şcolile filozofice, raţionamentul inferenţial prin semn<br />
(anumana) este acceptat de toate (cu excepţia şcolii nihiliste Carvaka). Astfel cunoaşterea<br />
dedusă prin raţionament ocupă locul al doilea după cunoaşterea dobandită prin percepţie<br />
(pratyaksa) care este unanim acceptată. Stransa legătură între percepţie şi raţionamentul<br />
inferenţial prin semn este motivul pentru care<br />
126
Change language