Shiva Samhita - Mirahorian

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 91
(darshana) indiene şi de relaţia acestora cu Yoga. 3.3.2. Nyaya
sau Tarkavidhya
Nyaya sau Tarkavidya (stiinţa dezbaterii, discuţiei): Nyaya (literal: just, logic)
desemnează ştiinţa demonstraţiei logice; acest sistem adoptă o metodă de investigaţie
filozofică a subiectului şi a obiectelor cunoaşterii umane. Nyaya semnifică "acţiunea de a
merge la rădăcina unui lucru" prin cercetare analitică şi logică. Vatsyayana, comentatorul
clasic al Nyaya-Sutra, descrie această metodă ca "un examen critic al obiectelor
cunoaşterii prin demonstraţie logică". Nyaya-Sutra, principala operă a lui Gotama,
fondatorul filozofiei Nyaya (sec. IV sau III î.e.n.), încearcă să armonizeze rezultatele
raţionamentului logic cu dogmele filozofice şi religioase din Brahmana. Logica Nyaya a
constituit obiectul unor cercetări comparate din partea lui Aram Frenkian (Scepticismul
grec şi filozofia indiană, Ed. Acad., Buc. p.20-21) iar Anton Dumitriu i-a acordat un
spaţiu larg în cartea sa "Istoria Logicii" (Ed. Did. şi Ped., Buc, 1969). Citandu-l pe Sergiu
Al-George ([37], p.45) vom observa că şcoala logicii indiene este de fapt o "ştiinţă a
regulii şi semnului", o "ştiinţă a cunoaşterii secvenţiale": ceea ce noi numim, printr-un
transfer analogic, logică indiană, constituie de fapt un amestec de preocupări ce ţin de
epistemologie şi de arta argumentării concepută ca disciplină agonală, denumită de
indieni "arta de a discuta" (vadavidya) sau „arta de a dezbate" (tarkavidya). Această
disciplină complexă îşi marchează preocupările, semiologia prin cea mai veche denumire a
sa, hetuvidyă, "ştiinţa cauzala sau a semnului" sau hetusastra "codul semnului".
Denumirea cea mai comună este însă cea de nyayavidya "ştiinţa regulii" sau
anvikshikividya "ştiinţa cunoaşterii consecutive". Nyaya "regulă" derivă de la rădăcina
:"a merge", cu prefixul ni - care marchează fixarea şi care ca atare are valoarea
etimologică de "a merge în, a intra în, a se fixa, a (se) stabili", de unde "a hotărî" în ordinea
cunoaşterii. Anvikshiti derivă de la rădăcina verbală: "iks" - "a privi, a percepe", cu
prefixul "anu" -"după, în conformitate, consecutiv", avînd sensul global de "cunoaştere
consecutivă". Din valoarea etimologică a acestor doi termeni se poate deduce că logica
fiind o "ştiinţă a semnului" se ocupă de "cunoaşterea consecutivă", cunoaştere bazată pe
regulă. Regula logică a avut iniţial în India un statut pe care îl-putem califica într-un fel ca
fiind paradoxal. Disciplina logico-epistemologică, constituind una din cele şase darshana
este denumită nyaya, "regulă", în timp ce regula pe care se baza raţionamentul inferenţial
(anumana) nu a căpătat o denumire proprie decat într-o perioadă tardivă.
Conceptul de regulă a fost descoperit şi nuanţat în India de către exegeţii ritului şi
gramaticieni. Un exemplu este Niyama, termen de origine rituală adoptat şi de
125