Shiva Samhita - Mirahorian
Shiva Samhita - Mirahorian Shiva Samhita - Mirahorian
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 88 Simultan, Upanishadele reprezintă un mare capitol al istoriei spiritului uman care a dominat filozofia, religia şi viaţa în India timp de cel puţin 3000 de ani. Yoga, în acord cu toate mişcările filozofice cristalizate ulterior în sisteme independente era de la început prezentă în Vedas şi rezona cu afirmatiile din Upanishade. Tipurile fundamentale de experienţă spirituală, care se găsesc descrise în inima tuturor religiilor istorice, deşi sunt exprimate în modalităţi şi grade de claritate diferite, fac obiectul atat al textelor revelate (Veda, Brahmana, Samhita, Aranyaka, Upanishada) cat şi a textelor transmise "smrti". Sistemul Raja Yoga expus de Patanjali în Yoga Sutra sistematizează, reuneşte, ilustrează şi luminează calea experimentală către aceste experienţe primare. Upanishadele au influenţat atat direct cat şi indirect (prin buddhism) viaţa culturală din Orient (India, Tibet, China, Japonia, Coreea, Ceylon, Malaezia, Persia), din Grecia antică (logosul teozofic al neo-platonicienilor) şi din Occident (prin Meister Eckhart, Johannes Tauler, Schopenhauer) reprezentand încă suportul credinţelor şi convingerilor a milioane de fiinţe umane. Este firesc ca răspunsurile care se nasc în minte atunci cand omul începe să caute adevărul, să nu fie foarte diferite de cele din Upanishade şi Yoga, cu atat mai mult cu cat acestea au revelat relaţiile secrete şi sacre ale sufletului uman cu Ultima Realitate şi modul experimental de iniţiere a acestei relaţii (pentru introdeschidere). Dacă în Upanishade nu putem găsi un singur sistem bine articulat de gandire (ci sinteza ori reuniunea mai multor sisteme), acest lucru a fost compensat ulterior prin apariţia celor şase şcoli filozofice (darshana) şi a textelor fundamentale (sutras) ale acestor şcoli. Astăzi cand agresiunea morală face pe oameni să capituleze, cand vaste experimente de organizare socială şi politică, construite cu enorme costuri de vieţi omeneşti şi suferinţe, se prăbuşesc, cand crizele tehnologice (materii prime, energie) ecologice,economice şi demografice ne fac să ne simţim nesiguri în faţa viitorului, redescoperim adevărul că "sufletul uman este singurul refugiu". Redescoperirea căii de eliberare reprezintă o întoarcere în timp la doctrina primordială din Upanishade şi Yoga, o readucere aminte a principiilor înţelepciunii, respectate de toate civilizaţiile galactice, care au reuşit să depăşească faza autoanihilării(o faza intalnita in cursul evolutiei oricarei fiinte atunci cand cunoasterea si puterea pe care o are la dispozitie este mai mare decat intelepciunea sau de capacitatea de autocunoastere si autocontrol). 3.2.4. Texte mnemotehnice; Sutra (texte mixte). Sutra ("fir conducător")["insemnand "a coase"(in lb.latina"suere";in lb.engleza"sew")], face rezumatul conţinutului Brahmana, pe care se bazează şi pe care îl condensează în fraze scurte şi lapidare (aforisme) - în general dificil de interpretat fără ajutorul comentariilor. Conceptul de regulă sau de instructiune concisa este redat de termenul generic sutra "fir"(care tine impreuna niste perle), "precept", "aforism", "maximă". Acest termen are şi o accepţiune stilistică desemnand o carte in forma condensată in care au fost redactate primele manuale ale ritualismului vedic, care conţineau indicaţii expuse intr-o proză eliptică, justificată de necesităţile mnemotehnice ale unei tradiţii transmise pe cale orară de la maestru la discipol. 122
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 89 Definiţia tardivă a termenului sutra, dată de Madhava (sec. XIV), este mai degrabă stilistică: "Cei ce ştiu ce este o Sutra o cunosc ca puţină în silabe, limpede, cuprinzînd doar ce-i esenţial, cu multe feţe, neasemănătoare cu imnurile (nu există repetări) şi ireproşabilă". Termenul Sutra dezvăluie prin semantica sa legătura între "fir" şi primul termen tehnic utilizat pentru a numi "regula". Mircea Eliade s-a ocupat îndeaproape de simbolismul firului (Mephistopheles et l'androgyne, Paris, 1962, p.200-237) insistand asupra faptului că literatura rituală, începand cu Rig Veda, recurge la imaginea firului pentru a explica simbolic atat actul cosmogonic, cat şi actul sacrificial conceput, ca demers unificator şi integrator, ca o replică şi o reintegrare a primului [în Rig Veda (X, 90,6) apare formularea "Zeii au ţesut sacrificiul"]. Firul este aşadar cel prin care se leagă, se ordonează lucrurile (întrucat pătrunde prin ele) şi este totodată o cale de acces, un drum spre ceva. Firul include sensul de legătură, conexiune, dependenţă. Desfăşurarea sacrificiului era normată de reguli,formule şi eficienţa sa depindea tocmai de respectarea riguroasă a acestora; orice încălcare a regulilor de execuţie este o "ruptură" în "panza sacrificiului" prin care scapă forţele magice, anuland nu numai eficienţa actului sacrificial, dar ameninţand totodată pe cel care operează cu el. Firul care în plan cosmic exprima simbolic ordinea şi legile fizice (rita, dharman) capătă în planul actului ritual valoarea termenului satya "adevar, exactitudine (în operaţia rituală)" care ulterior a cumulat, prin derivare, sensurile de "validitate", "adevăr". Se disting trei categorii de sutra: 1. Shrauta-Sutra, care se bazează pe Shruti (revelaţia divină) şi se ocupă de executarea marilor sacrificii. 2. Grihya-Sutra care dă regulie ce trebuiesc urmate în caz de naştere, moarte sau căsătorie. 3. Dharma-Sutra, care fixează datoriile legate de diferitele caste şi etape de existenţă. La origine, sistemele filozofice hinduse (darshana) erau de asemenea redactate sub formă de sutra. Cele mai cunoscute sutra sunt Vedanta-Sutra, Brahma-Sutra şi Yoga- Sutra a lui Patanjali. 3.3. Sistemele filozofice (Darshana) şi Yoga 3.3.1. Sistemele ortodoxe şi heterodoxe (clasificare şi caracterizare) Darshana sau darsana înseamnă: 1) vedere, contemplaţie; 2) punct de vedere, sistem filozofic. In primul sens înseamnă manifestarea respectului faţă de un sfant sau un loc sacru a cărui "vedere" provoacă spectatorului (vizitatorului, turistului, pelerinului) purificare şi binecuvantare. Orice întalnire cu un maestru, dascăl (guru) sau cu un sfant poate fi considerată ca darshana. 123
- Page 72 and 73: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 38
- Page 74 and 75: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 40
- Page 76 and 77: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 42
- Page 78 and 79: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 44
- Page 80 and 81: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 46
- Page 82 and 83: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 48
- Page 84 and 85: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 50
- Page 86 and 87: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 52
- Page 88 and 89: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 54
- Page 90 and 91: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 56
- Page 92 and 93: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 58
- Page 94 and 95: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 60
- Page 96 and 97: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 62
- Page 98 and 99: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 64
- Page 100 and 101: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 66
- Page 102 and 103: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 68
- Page 104 and 105: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 70
- Page 106 and 107: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 72
- Page 108 and 109: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 74
- Page 110 and 111: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 76
- Page 112 and 113: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 78
- Page 114 and 115: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 80
- Page 116 and 117: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 82
- Page 118 and 119: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 84
- Page 120 and 121: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 86
- Page 124 and 125: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 90
- Page 126 and 127: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 92
- Page 128 and 129: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 94
- Page 130 and 131: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 96
- Page 132 and 133: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 98
- Page 134 and 135: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 100
- Page 136 and 137: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 102
- Page 138 and 139: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 104
- Page 140 and 141: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 106
- Page 142 and 143: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 108
- Page 144 and 145: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 110
- Page 146 and 147: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 112
- Page 148 and 149: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 114
- Page 150 and 151: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 116
- Page 152 and 153: TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOG A 118 Ag
- Page 154 and 155: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 120
- Page 156 and 157: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 122
- Page 158 and 159: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 124
- Page 160 and 161: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 126
- Page 162 and 163: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 128
- Page 164: http://360.yahoo.com/patan_jali htt
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 89<br />
Definiţia tardivă a termenului sutra, dată de Madhava (sec. XIV), este mai degrabă<br />
stilistică: "Cei ce ştiu ce este o Sutra o cunosc ca puţină în silabe, limpede, cuprinzînd<br />
doar ce-i esenţial, cu multe feţe, neasemănătoare cu imnurile (nu există repetări) şi ireproşabilă".<br />
Termenul Sutra dezvăluie prin semantica sa legătura între "fir" şi primul termen<br />
tehnic utilizat pentru a numi "regula". Mircea Eliade s-a ocupat îndeaproape de<br />
simbolismul firului (Mephistopheles et l'androgyne, Paris, 1962, p.200-237) insistand<br />
asupra faptului că literatura rituală, începand cu Rig Veda, recurge la imaginea firului<br />
pentru a explica simbolic atat actul cosmogonic, cat şi actul sacrificial conceput, ca demers<br />
unificator şi integrator, ca o replică şi o reintegrare a primului [în Rig Veda (X, 90,6) apare<br />
formularea "Zeii au ţesut sacrificiul"]. Firul este aşadar cel prin care se leagă, se<br />
ordonează lucrurile (întrucat pătrunde prin ele) şi este totodată o cale de acces, un drum<br />
spre ceva. Firul include sensul de legătură, conexiune, dependenţă. Desfăşurarea<br />
sacrificiului era normată de reguli,formule şi eficienţa sa depindea tocmai de respectarea<br />
riguroasă a acestora; orice încălcare a regulilor de execuţie este o "ruptură" în "panza<br />
sacrificiului" prin care scapă forţele magice, anuland nu numai eficienţa actului<br />
sacrificial, dar ameninţand totodată pe cel care operează cu el. Firul care în plan cosmic<br />
exprima simbolic ordinea şi legile fizice (rita, dharman) capătă în planul actului ritual<br />
valoarea termenului satya "adevar, exactitudine (în operaţia rituală)" care ulterior a<br />
cumulat, prin derivare, sensurile de "validitate", "adevăr". Se disting trei categorii de sutra:<br />
1. Shrauta-Sutra, care se bazează pe Shruti (revelaţia divină) şi se ocupă<br />
de executarea marilor sacrificii.<br />
2. Grihya-Sutra care dă regulie ce trebuiesc urmate în caz de naştere,<br />
moarte sau căsătorie.<br />
3. Dharma-Sutra, care fixează datoriile legate de diferitele caste şi etape<br />
de existenţă.<br />
La origine, sistemele filozofice hinduse (darshana) erau de asemenea redactate sub<br />
formă de sutra. Cele mai cunoscute sutra sunt Vedanta-Sutra, Brahma-Sutra şi Yoga-<br />
Sutra a lui Patanjali.<br />
3.3. Sistemele filozofice (Darshana) şi Yoga<br />
3.3.1. Sistemele ortodoxe şi heterodoxe (clasificare şi caracterizare)<br />
Darshana sau darsana înseamnă: 1) vedere, contemplaţie; 2) punct de vedere, sistem<br />
filozofic. In primul sens înseamnă manifestarea respectului faţă de un sfant sau un loc sacru<br />
a cărui "vedere" provoacă spectatorului (vizitatorului, turistului, pelerinului) purificare şi<br />
binecuvantare. Orice întalnire cu un maestru, dascăl (guru) sau cu un sfant poate fi<br />
considerată ca darshana.<br />
123