Shiva Samhita - Mirahorian

Shiva Samhita - Mirahorian Shiva Samhita - Mirahorian

danmirahorian.ro
from danmirahorian.ro More from this publisher
21.01.2015 Views

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 88 Simultan, Upanishadele reprezintă un mare capitol al istoriei spiritului uman care a dominat filozofia, religia şi viaţa în India timp de cel puţin 3000 de ani. Yoga, în acord cu toate mişcările filozofice cristalizate ulterior în sisteme independente era de la început prezentă în Vedas şi rezona cu afirmatiile din Upanishade. Tipurile fundamentale de experienţă spirituală, care se găsesc descrise în inima tuturor religiilor istorice, deşi sunt exprimate în modalităţi şi grade de claritate diferite, fac obiectul atat al textelor revelate (Veda, Brahmana, Samhita, Aranyaka, Upanishada) cat şi a textelor transmise "smrti". Sistemul Raja Yoga expus de Patanjali în Yoga Sutra sistematizează, reuneşte, ilustrează şi luminează calea experimentală către aceste experienţe primare. Upanishadele au influenţat atat direct cat şi indirect (prin buddhism) viaţa culturală din Orient (India, Tibet, China, Japonia, Coreea, Ceylon, Malaezia, Persia), din Grecia antică (logosul teozofic al neo-platonicienilor) şi din Occident (prin Meister Eckhart, Johannes Tauler, Schopenhauer) reprezentand încă suportul credinţelor şi convingerilor a milioane de fiinţe umane. Este firesc ca răspunsurile care se nasc în minte atunci cand omul începe să caute adevărul, să nu fie foarte diferite de cele din Upanishade şi Yoga, cu atat mai mult cu cat acestea au revelat relaţiile secrete şi sacre ale sufletului uman cu Ultima Realitate şi modul experimental de iniţiere a acestei relaţii (pentru introdeschidere). Dacă în Upanishade nu putem găsi un singur sistem bine articulat de gandire (ci sinteza ori reuniunea mai multor sisteme), acest lucru a fost compensat ulterior prin apariţia celor şase şcoli filozofice (darshana) şi a textelor fundamentale (sutras) ale acestor şcoli. Astăzi cand agresiunea morală face pe oameni să capituleze, cand vaste experimente de organizare socială şi politică, construite cu enorme costuri de vieţi omeneşti şi suferinţe, se prăbuşesc, cand crizele tehnologice (materii prime, energie) ecologice,economice şi demografice ne fac să ne simţim nesiguri în faţa viitorului, redescoperim adevărul că "sufletul uman este singurul refugiu". Redescoperirea căii de eliberare reprezintă o întoarcere în timp la doctrina primordială din Upanishade şi Yoga, o readucere aminte a principiilor înţelepciunii, respectate de toate civilizaţiile galactice, care au reuşit să depăşească faza autoanihilării(o faza intalnita in cursul evolutiei oricarei fiinte atunci cand cunoasterea si puterea pe care o are la dispozitie este mai mare decat intelepciunea sau de capacitatea de autocunoastere si autocontrol). 3.2.4. Texte mnemotehnice; Sutra (texte mixte). Sutra ("fir conducător")["insemnand "a coase"(in lb.latina"suere";in lb.engleza"sew")], face rezumatul conţinutului Brahmana, pe care se bazează şi pe care îl condensează în fraze scurte şi lapidare (aforisme) - în general dificil de interpretat fără ajutorul comentariilor. Conceptul de regulă sau de instructiune concisa este redat de termenul generic sutra "fir"(care tine impreuna niste perle), "precept", "aforism", "maximă". Acest termen are şi o accepţiune stilistică desemnand o carte in forma condensată in care au fost redactate primele manuale ale ritualismului vedic, care conţineau indicaţii expuse intr-o proză eliptică, justificată de necesităţile mnemotehnice ale unei tradiţii transmise pe cale orară de la maestru la discipol. 122

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 89 Definiţia tardivă a termenului sutra, dată de Madhava (sec. XIV), este mai degrabă stilistică: "Cei ce ştiu ce este o Sutra o cunosc ca puţină în silabe, limpede, cuprinzînd doar ce-i esenţial, cu multe feţe, neasemănătoare cu imnurile (nu există repetări) şi ireproşabilă". Termenul Sutra dezvăluie prin semantica sa legătura între "fir" şi primul termen tehnic utilizat pentru a numi "regula". Mircea Eliade s-a ocupat îndeaproape de simbolismul firului (Mephistopheles et l'androgyne, Paris, 1962, p.200-237) insistand asupra faptului că literatura rituală, începand cu Rig Veda, recurge la imaginea firului pentru a explica simbolic atat actul cosmogonic, cat şi actul sacrificial conceput, ca demers unificator şi integrator, ca o replică şi o reintegrare a primului [în Rig Veda (X, 90,6) apare formularea "Zeii au ţesut sacrificiul"]. Firul este aşadar cel prin care se leagă, se ordonează lucrurile (întrucat pătrunde prin ele) şi este totodată o cale de acces, un drum spre ceva. Firul include sensul de legătură, conexiune, dependenţă. Desfăşurarea sacrificiului era normată de reguli,formule şi eficienţa sa depindea tocmai de respectarea riguroasă a acestora; orice încălcare a regulilor de execuţie este o "ruptură" în "panza sacrificiului" prin care scapă forţele magice, anuland nu numai eficienţa actului sacrificial, dar ameninţand totodată pe cel care operează cu el. Firul care în plan cosmic exprima simbolic ordinea şi legile fizice (rita, dharman) capătă în planul actului ritual valoarea termenului satya "adevar, exactitudine (în operaţia rituală)" care ulterior a cumulat, prin derivare, sensurile de "validitate", "adevăr". Se disting trei categorii de sutra: 1. Shrauta-Sutra, care se bazează pe Shruti (revelaţia divină) şi se ocupă de executarea marilor sacrificii. 2. Grihya-Sutra care dă regulie ce trebuiesc urmate în caz de naştere, moarte sau căsătorie. 3. Dharma-Sutra, care fixează datoriile legate de diferitele caste şi etape de existenţă. La origine, sistemele filozofice hinduse (darshana) erau de asemenea redactate sub formă de sutra. Cele mai cunoscute sutra sunt Vedanta-Sutra, Brahma-Sutra şi Yoga- Sutra a lui Patanjali. 3.3. Sistemele filozofice (Darshana) şi Yoga 3.3.1. Sistemele ortodoxe şi heterodoxe (clasificare şi caracterizare) Darshana sau darsana înseamnă: 1) vedere, contemplaţie; 2) punct de vedere, sistem filozofic. In primul sens înseamnă manifestarea respectului faţă de un sfant sau un loc sacru a cărui "vedere" provoacă spectatorului (vizitatorului, turistului, pelerinului) purificare şi binecuvantare. Orice întalnire cu un maestru, dascăl (guru) sau cu un sfant poate fi considerată ca darshana. 123

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 89<br />

Definiţia tardivă a termenului sutra, dată de Madhava (sec. XIV), este mai degrabă<br />

stilistică: "Cei ce ştiu ce este o Sutra o cunosc ca puţină în silabe, limpede, cuprinzînd<br />

doar ce-i esenţial, cu multe feţe, neasemănătoare cu imnurile (nu există repetări) şi ireproşabilă".<br />

Termenul Sutra dezvăluie prin semantica sa legătura între "fir" şi primul termen<br />

tehnic utilizat pentru a numi "regula". Mircea Eliade s-a ocupat îndeaproape de<br />

simbolismul firului (Mephistopheles et l'androgyne, Paris, 1962, p.200-237) insistand<br />

asupra faptului că literatura rituală, începand cu Rig Veda, recurge la imaginea firului<br />

pentru a explica simbolic atat actul cosmogonic, cat şi actul sacrificial conceput, ca demers<br />

unificator şi integrator, ca o replică şi o reintegrare a primului [în Rig Veda (X, 90,6) apare<br />

formularea "Zeii au ţesut sacrificiul"]. Firul este aşadar cel prin care se leagă, se<br />

ordonează lucrurile (întrucat pătrunde prin ele) şi este totodată o cale de acces, un drum<br />

spre ceva. Firul include sensul de legătură, conexiune, dependenţă. Desfăşurarea<br />

sacrificiului era normată de reguli,formule şi eficienţa sa depindea tocmai de respectarea<br />

riguroasă a acestora; orice încălcare a regulilor de execuţie este o "ruptură" în "panza<br />

sacrificiului" prin care scapă forţele magice, anuland nu numai eficienţa actului<br />

sacrificial, dar ameninţand totodată pe cel care operează cu el. Firul care în plan cosmic<br />

exprima simbolic ordinea şi legile fizice (rita, dharman) capătă în planul actului ritual<br />

valoarea termenului satya "adevar, exactitudine (în operaţia rituală)" care ulterior a<br />

cumulat, prin derivare, sensurile de "validitate", "adevăr". Se disting trei categorii de sutra:<br />

1. Shrauta-Sutra, care se bazează pe Shruti (revelaţia divină) şi se ocupă<br />

de executarea marilor sacrificii.<br />

2. Grihya-Sutra care dă regulie ce trebuiesc urmate în caz de naştere,<br />

moarte sau căsătorie.<br />

3. Dharma-Sutra, care fixează datoriile legate de diferitele caste şi etape<br />

de existenţă.<br />

La origine, sistemele filozofice hinduse (darshana) erau de asemenea redactate sub<br />

formă de sutra. Cele mai cunoscute sutra sunt Vedanta-Sutra, Brahma-Sutra şi Yoga-<br />

Sutra a lui Patanjali.<br />

3.3. Sistemele filozofice (Darshana) şi Yoga<br />

3.3.1. Sistemele ortodoxe şi heterodoxe (clasificare şi caracterizare)<br />

Darshana sau darsana înseamnă: 1) vedere, contemplaţie; 2) punct de vedere, sistem<br />

filozofic. In primul sens înseamnă manifestarea respectului faţă de un sfant sau un loc sacru<br />

a cărui "vedere" provoacă spectatorului (vizitatorului, turistului, pelerinului) purificare şi<br />

binecuvantare. Orice întalnire cu un maestru, dascăl (guru) sau cu un sfant poate fi<br />

considerată ca darshana.<br />

123

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!