Shiva Samhita - Mirahorian

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 84
nu are dorinţe) să participe şi să influenţeze evenimentele din această lume [recunoaştem
non-acţiunea, non-implicarea, „wu-wei", descrisă de Lao Tseu ca mod de a fi al sfantului
taoist în "Tao Te King" (in Wade Giles: Tao Te Ching; in pinyin:Daodejing)]. In
India,termenul Veda este un nume generic, pentru cele mai vechi texte cunoscute, cărora li
se atribuie o origine şi o autoritate supranaturală, divină; tradiţia indiană le consideră o
expresie a logosului divin, o realitate sacră, absolută, datorată deci revelaţiei (shruti)
divine.
Un alt termen utilizat pentru a desemna Vedele şi celelalte texte sacre în acord cu ele
(cărţile de legi, comentariile, etc) este Sastra sau Shastra (lit.: invătămant, manual).
Ulterior, termenul shastra se referă la tratatele relative la întrebările dogmatice şi
filozofice ridicate de doctrina buddhistă. Redactate de ganditorii ce aparţin şcolii
Mahayana, ele reprezintă o interpretare sistematică a filozofiei expusă în Sutra. Ele
posedă un ton didactic şi constituie partea esenţială din Tripitaka chineză (Canonul de
scrieri buddhiste compus din trei părţi: Vinaya-Pitaka, Sutra-Pitaka, Abhidharma-Pitaka).
Pentru domeniul care ne interesează Shastra reprezintă deci textele ce consemnează date
ale tradiţiei revelate şi care au o autoritate de necontestat.
In textele Yoga se recomandă "studiul de sine" (Svadhyaya) al Vedelor sau al tuturor
textelor sacre (Shastra) pentru ca cel ce caută să se impregneze cu învăţătura din aceste
scrieri; se recomandă citirea repetată a textelor cu voce scăzută, ceea ce constituie o
excelentă tehnică spre a fi învăţate pe de rost. La origine toate textele au fost transmise
oral de Ia maestru la discipol, care era obligat să le înveţe pe de rost. Svadhyaya este una
din cele cinci virtuţi enumerate în stadiul al doilea (Niyama) din Raja-Yoga, în Yoga-
Sutra codificate de Patanjali (YS 2.32).
M. Biardeau (La Philosophie de Mandana Mishra, Paris, 1969, p.58) defineşte termenul
"shastra" drept instrucţiune ce enunţă reguli imperative, în raport cu "karya” ("operaţie
ce trebuie efectuată"). Etimologic shastra derivă de la "sas" (a pedepsi), iar
dicţionarele consemnează sensurile: "comandă, precept, cod, regulă". Shastra
desemnează în exegeza gramaticală tratatul lui Panini şi regula gramaticală.
3.2.2. Prezentarea caracteristicilor celor patru Veda.
Marele ansamblu de scrieri sacre denumit Veda (ce formează o întreagă literatură
izvorată în decursul timpului şi transmisă oral din generaţie în generaţie; deci nu o singură
lucrare, ca Bhagavad Gita ori o colecţie de cărţi compilate într-un anumit moment istoric
precum Tripitaka budistă ori Biblia creştină) are o lungime care este de şase ori cat cea a
Bibliei şi este alcătuit din patru părţi:
1. Rig-Veda, (lit.: "cunoaşterea [veda] exprimată sub forma laudelor, versurilor sacre,
canturilor [rig]") care mai este cunoscută şi sub numele de Veda versurilor, imnurilor sau
cantecelor de implorare.
118