Shiva Samhita - Mirahorian

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 73
verticală. După cum se afirmă şi în "Cele Cinci Cărţi al înţelepciunii" (Pancha
Tantra), cunoaşterea orizontală (învăţătura) fără cea verticală (mintea) este nocivă şi
duce la autodistrugere. Abolirea sau reducerea progresivă a cunoaşterii exterioare
în perioada antrenamentului pentru obţinerea înrădăcinării în Ultima Realitate este
necesară din mai multe motive:
1. Pentru reducerea perturbaţiilor ce pot deteriora caracteristicile stării de
fiinţare în contact cu Ultima Realitate.
2. Pentru că se urmăreşte suprimarea funcţionării mentale; moara trebuie golită,
ca să nu mai macine, iar mintea oprită.
3. Cunoaşterea exterioară devine o acumulare de erori care trebuie ulterior
şterse.
4. Pentru eliberarea din captivitatea în care ne ţin conceptele eronate; ignoranţa
este considerată sursa tuturor suferinţelor, handicapul sau obstacolul principal
(kleshas).
5. Cunoaşterea exterioară corectă este o consecinţă a stabilirii rezonanţei cu
relitatea informaţională fundamentală, un efect al cunoaşterii verticale, iar
nu invers; în consecinţă, trebuie să acţionăm pentru a ne detaşa de ea.
Dualitatea Yin - Yang dispare în realitatea fiinţării, în contactul prin introdeschidere
cu nivelul ortoexistenţial.
2.4. Comparaţie şi prognoză asupra evoluţiei tehnologice şi a evoluţiei
universului; ortotehnologiile şi accesul la puterile supranaturale
In cadrul evoluţiei tehnologice remarcăm parcurgerea succesivă a trei faze.
1. Faza independentei materiale a tehnologiei
Iniţial, omul a apucat din mediul ambiant un obiect material (piatră, lemn), pe care 1-a
folosit ca unealtă, ca prelungire mecanică a corpului său, ca mijloc (de producţie)
între el şi natură. Aceasta este prima etapă a evoluţiei tehnologice, în care omul a creat
tehnologia mecanică; această tehnologie a preluat funcţiile mecanice şi materiale ale
omului; diferitele tipuri de unelte au prelungit organele efectoare ale omului, au
amplificat forţele acestuia (parghiile) sau au realizat o mai bună adaptare între
organul efector şi obiectul material ce trebuia modelat într-o anumită direcţie
(cuplare, tăiere, deplasare, fixare). Din acest unghi de vedere, uneltele sunt nişte chei,
care prelungesc mana spre a o adapta situaţiei concrete întalnită în mediu, în vederea
modificării acestuia în sensul dorit pentru a asigura supravieţuirea omului. Astfel au
apărut armele, uneltele agricole, uneltele pentru confecţionarea de unelte, de adăposturi,
de îmbrăcăminte. Aceasta este etapa realizării independenţei materiale şi mecanice a
uneltelor.
3. Faza independentei energetice a tehnologiei
In etapa următoare, tehnologia a început să fie eliberată de dependenţa faţă de sursele
de energie externe biologice (forţa umană ori a animalelor de tracţiune) şi faţă de
sursele de enrgie atmosferice aleatoare (forţa vantului, apelor).
107