Shiva Samhita - Mirahorian

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 69
despărţite pentru totdeauna. Cunoaşterea orizontală ştiinţifică aparţine lumii externe a
fenomenelor (fizice, chimice, etc.) iar Iluminarea aparţine lumii trăirilor interioare. La o
examinare mai atentă observăm că ştiinţa (din care să exemplificăm fizica) şi Iluminarea
nu sunt atat de despărţite cum ar putea părea la prima vedere. Realitatea fundamentală,
nediferenţiată este aceeaşi realitate din care facem şi am făcut întotdeauna parte. Diferenţa
constă în aceea că noi nu o privim în acelaşi mod ca o fiinţă iluminată.
Deşi realitatea nediferenţiată este inexpresibilă, noi putem vorbi în jurul ei, utilizand
diverse simboluri. Limbajele naturale şi artificiale, cuvintele, doar modelează şi
reprezintă realitatea fără a fi identice cu realitatea pe care acestea o modelează; ele sunt
numai simboluri. Conform filozofiei iluminării, orice lucru este un simbol, iar realitatea
simbolurilor este o realitate iluzorie. Lumea fizică, aşa cum apare omului neiluminat care o
abordează pe calea cunoaşterii exterioare, raţionale şi secvenţiale, constă din multe părţi
separate. Dar aceste părţi nu sunt cu adevărat separate. Conform misticilor din întreaga
lume, fiecare moment de iluminare (graţie, intuiţie, pătrundere, samadhi, satori) revelează
că totul, toate părţile aparent separate ale Universului sunt doar nişte manifestări ale
aceluiaşi întreg. Rezultatul cunoaşterii ştiinţifice actuale este asemănător celui al cunoaşterii
verticale, care este încununată de Iluminare: există numai o unică realitate şi acesta este
întreagă şi unificată. Posibilitatea ca părţile separate ale realităţii să fie legate, într-un
mod ignorat de experienţa noastră obişnuită şi de legile fizicii, şi-a găsit drum în fizică
sub numele de "teoria lui Bell".
Ca şi în cazul cunoaşterii verticale se constată că înţelegerea fizicii cuantice, care nu se
află in sfera perceptibilă, direct senzorială, solicită o modificare a concepţiilor obişnuite;
de pildă trebuie înţeles faptul că o entitate poate fi simultan o undă şi o particulă. In prezent,
fizica şi cunoaşterea ştiinţifică solicită o şi mai completă modificare a proceselor de
gandire, care depăşeşte orice ne-am fi imaginat vreodată. Astfel fenomenele cuantice par
domeniul de manifestare a unor comportamente stranii. Particulele elementare par că iau
decizii şi cunosc ceea ce se întamplă în altă parte. E.H. Walker presupune că fotonii ar
putea fi conştienţi pentru a răspunde la întrebarea: cum ştie un foton că a doua fantă din
experimentul lui Young nu era deschisă O altă explicaţie care să excludă "cunoaşterea
anticipată" ar putea fi sincronicitatea sau principiul acauzal a lui Jung. Fenomenele
"psihice" şi telepatia, dispreţuite de majoritatea fizicienilor încă din vremea lui Newton,
furnizează o explicaţie pentru fenomenele de interacţiune instantanee dintre perechile de
particule generate simultan (influenţarea traiectoriei unei dintre particule produce
instantaneu modificarea traiectoriei celeilalte, aflată la mare distanţă). Nu numai plantele şi
animalele comunică între ele, ci întreg Universul pînă la nivelul particulelor elementare.
Observăm acum că fenomenele cuantice ar putea fi intim conectate cu lucruri care
anterior erau numite şi refuzate ca "oculte", dar care astăzi capătă consideraţia cuvenită
printre fizicieni.
103