click aici - Primaria Mizil

Acest ziar se 

distribuie 

GRATUIT 

Fondator 

Emil 

PROSCAN 

Publicaţie lunară a 

Primăriei şi 

Consiliului Local Mizil 

Editorial 

p 

Copilãria este secretul di - 

vin al naºterii noastre, este dumne - 

zeirea ce rãmâne în noi. 

Din când în când fac incursiuni 

prin sfânta mea copilãrie. Re - 

gu lile impuse de pãrinþi, bunici, 

rude, aparþineau bunului simþ! Aºa 

era ºi în noi. Nu ºtiu dacã se poate 

vorbi de o conºtientizare a copiilor 

la realitatea de atunci. Poate, mai 

degrabã, o ra li ere la tot ce exista. 

Oamenii, adicã pãrinþii copiilor, 

mun ceau! Toþi! ªi asta aducea li - 

niºtea ºi starea de bine. Noi copii 

înþelegeam acest lucru ca pe firescul 

vieþii ºi ne ajutam cu plã ce re pãrinþii. 

De fapt, acest ajutor era mai mult un 

ritual al necesitãþii ca fiecare sã facã 

ceva. Totul se transmitea de la o ge - 

neraþie la alta. Co pi lãria, adicã viaþa 

de zi cu zi a celor care erau fii oamenilor, 

era pentru pãrinþi un laitmotiv 

peste care se suprapuneau zbaterile 

fiecãrei zile. Aºa îºi simþeau rostul 

gândurilor ºi al palmelor, aºa zâmbeau 

ºi se bucurau de fiecare zi pã - 

rinþii noºtri. Câm pu rile, dealurile, 

pã durile, gârlele, luncile, cãrãrile 

toa te, erau în libertatea de a fi a 

noastrã, a copiilor. Priete niile se le - 

gau între noi, dar ºi cu tot ce exista. 

Bunicii ne rãspundeau cu mul tã rãbdare 

la nãstrujnicele ºi infi nitele 

noas tre întrebãri. Erau cei mai în - 

þelegãtori ºi buni oameni de pe pã - 

mânt: basme, mângâieri, bunãtãþi, 

îmbrãþiºãri! Ne pãstrau secretele, iar 

atunci când era cazul, ne luau apã ra - 

rea în faþa mult prea serioºilor noºtri 

pãrinþi. Aveam libertatea de a alerga, 

de a ne urca în copaci, de a 

merge des culþi, de a ne scãlda în 

gârla satului! Aveam libertatea de a 

ne bucura de fiecare zi, indiferent 

dacã era cu ploaie, zãpadã, soare... 

Aveam libertatea de a face pozne ºi 

a ne primi pedepse. Precum frumu - 

seþea liber tã þii din zborurile pãsã - 

rilor erau alergãrile noastre! 

Darul cel mai de preþ nu 

este viaþa, ci frumuseþea ei, felul în 

care sufletul fiecãruia reuºeºte sã vi - 

breze prin cunoaºterea de sine ºi 

prin cunoaºterea, de cel puþin a - 

ceeaºi profunzime, a ceea ce existã, 

peste tot, în jur. Copilãria este cea 

care "ne face cunoºtinþã" cu munþii, 

copacii, pãsã ri le, cerul, apele ºi tot 

ce existã pri virii noastre. Girul des - 

luºirilor ºi înþelegerii este dat de ino - 

cenþa gân dirii, a judecãþii primitã în 

momentul când s-a hotãrât venirea 

“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin 

OStali 

onul 

1 IUNIE - ZIUA 

COPILULUI 

Despre 

copilărie 

noastrã în aceastã lume. Aveam li - 

bertatea de a fi aºa cum gândeam, ºi 

asta ne producea starea de bucurie. 

Eram înþe leºi, respectaþi ºi chiar discret 

încurajaþi în ceea ce fãceam, 

pentru cã zbur dãlniciile noastre pu - 

teau defini par tea autenticã a frum o - 

sului. Pãrin þii noºtri, privindu-ne, îºi 

mângâiau copilãria din ei ºi zâmbeau. 

Poate cã atunci când noi um - 

pleam aerul ce ei îl respirau cu stri - 

gãtul zâmbetului nostru ºi zburdam, 

ei îºi trãiau adevãratele momente de 

fericire. 

Copilãria este un drept universal 

ce ne învaþã mãsura adevãrului 

ºi a zâmbetului! 

Alergãrile noastre se pliau 

pe oferta fiecãrui anotimp. Iarna 

mis tificam lumea albului cu ru - 

menul o bra jilor noºtri, cu larma ºi 

bucuria de a fi, simþitã ºi de pãrinþii 

noºtri. Do rinþele noatre erau legi 

nescrise ºi e ner gia lor exploda în frumuseþea 

fie cãrui anotimp, înnobi - 

lându-le. Cu si guranþã fãceam parte 

din fiecare ano timp! Copilãriile ve - 

neau din generaþiile moºilor ºi strãmoºilor 

noºtri ºi aveau aceeaºi pu - 

tere de zâmbet. 

Cam aºa erau zilele în pe - 

rioada când învãþam despre viaþã! 

Acum 

Îmi dau seama cã, în mare 

parte, nu ºtiu ce este în sufletul copiilor 

de acum. Ceea ce ºtiu este cã 

sunt nedreptãþiþi ºi cã ei meritã mult 

mai mult. Copilãriile de acum au 

altfel de libertãþi. Cele mai multe 

sunt pseudolibertãþi ce-i depãrteazã 

de lu mea mirificã a adevãrului ce ar 

trebui sã hrãneascã aceastã unicã pe - 

rioadã a vieþii lor. Copilãriile de a - 

cum se rup de neantul ºi ritualul trecutului. 

Co pilãriile sunt altfel, pentru 

cã totul este altfel! Munþii, dea - 

lurile, câmpurile, uliþele satelor nu 

mai rãsunã de larma copiilor. Des - 

culþul prin ro uã a devenit o tapiserie 

roasã de timp într-un posibil muzeu 

cu cioburi din zâmbetul acestui 

popor. Pãrinþii co piilor de acum îºi 

poartã disperarea pe la uºi strãine, 

bunicii sunt tãcuþi ºi au ochii triºti. 

Ziua de mâine fuge printre degetele 

tremurânde ale celor mai mulþi, la 

fel speranþa, bucuria, zâmbetul. 

Chipurile oamenilor sunt marcate 

de îngrijorare, teamã ºi chiar spai - 

mã. Braþele lor devin inutile, rostul 

devine fãrã rost. Pãrinþii îºi pãrã sesc 

pãrinþii, casele, copii, familiile, a - 

min tirile, dreptul elementar de a trãi 

în casa lor, în þara lor. Chiar dreptul 

la copilãrie e în mare pericol. Tot 

mai multe gânduri se duc acum în 

rugã ciuni ºi lacrimi! 

Dã Doamne zâmbet de co - 

pil în rostul tuturor lucrurilor! 

Anul IX /Nr. 102 / iunie 2013 

Emil Proºcan 

UN GEST DE 

RECUNOASTERE 

În primul rând, ne cerem 

scuze cã vã informãm acum 

despre un eveniment emoþionant 

care a avut loc pe data de 19 

aprilie, însã publicaþia noastrã se 

afla deja în tipografie, pentru a 

ajunge în casele dvs. în preajma 

sãrbãtorilor pascale. 

Aºadar, 19 aprilie, o zi 

superbã de primãvarã, ne va 

rãmâne în memorie ca ziua când 

Marian Frangulea s-a reântors în 

locul unde împreunã cu copiii se 

juca atât de frumos cu universul 

culorilor - la Clubul Copiilor care 

din acea zi, a devenit Clubul 

Copiilor - Marian Frangulea. 

Acest gest de recu noaº - 

tere ºi preþuire pentru tot ceea ce a 

însemnat Marian Frangulea pentru 

noi, se dato reazã domnului 

primar Emil Proºcan care a propus 

acest proiect Consiliului 

Local, ºi ulterior a fost aprobat cu 

majoritate de voturi. 

La eveniment au fost 

prezenþi: funcþionari publici ºi 

conducerea instituþiei noastre, 

consilieri, cadre didactice din 

Mizil ºi directori ale Cluburilor 

Copiilor din judeþul Prahova ºi nu 

în ultimul rând soþia ºi fiica 

"poeziei de om" aºa cum frumos 

l-a denumit pe Marian, noul 

director al Clubului, doamna 

Liana Teodor - prietenã ºi colegã 

care ne-a promis cã va continua 

cu toatã dãruirea ºi dragostea 

munca acestuia. ªi parcã pentru 

a-ºi întãri spusele, la Club, erau 

prezenþi toþi copiii de la cercuri 

care împreunã cu profesorii, ne-au 

dezvãluit parte din pasiunile lor, 

unii dansau alþii desenau sau construiau 

machete de planoare, alþii 

studiau civilizaþia englezã, un 

zumzet plãcut, un loc încãrcat cu 

energie pozitivã ºi bucurie, un loc 

al creaþiei, locul ºi copiii pe care 

Marian i-a iubit atât de mult. 

Aºa cum spunea cu 

multã emoþie, domnul primar 

Emil Proºcan: "Marian a lãsat 

urme peste tot, în tot oraºul ºi 

în noi, a fost un prieten al 

tuturor, era sincer, ºi mã bucur 

cã am avut prilejul de a-l cu - 

noaºte. Mã gândesc aproape 

www.primaria-mizil.ro 

zilnic la el, fãcea parte din 

zâmbetul copiilor, reuºea sã 

comunice într-un anumit mod 

cu ei, mã bucur cã existã astfel 

de momente în care ne aducem 

aminte de el". 

Finalul îl acord doamnei 

director Liana Teodor, care cu 

ochii în lacrimi ne-a împãrtãºit: 

"Îngerul nostru pãzitor de aici 

este Marian Frangulea... sunt convinsã 

cã ºi acum este cu noi ºi se 

bucurã cã am venit la el la Club, 

la el acasã, pentru cã a petrecut 

foarte mult timp cu copii aici, 

învãþându-i sã descopere tainele 

minunate ale culorilor, ale dese - 

nului, ale rãbdãrii ºi nu în ultimul 

rând al frumosului. Cred cã ºi 

acum picteazã, cred cã ºi acum 

iubeºte culorile ºi-mi imaginez cã 

acolo sus culorile sunt cu adevãrat 

pure. Copiii din Mizil vor 

picta în continuare pentru cã aºa, 

Marian va fi mereu aici cu noi. 

Copiii din Mizil vor dansa, vor 

învãþa englezã, vor râde ºi vor 

petrece clipe frumoase în acest 

club aflat sub o steluþã norocoasã 

ºi vor povesti altor copii cã a fost 

odatã un profesor minunat, blând, 

cu harul penelului, un profesor 

care a plecat sã picteze norii. 

Întâlnirea cu Marian m-a 

fãcut foarte bogatã ºi promit sã 

dãruiesc ºi altora din ce am pri - 

mit. Dumnezeu sã-l binecuvânteze 

ºi sã-i dea luminã - pentru cã 

nu poþi picta pe întuneric!" 

Foarte multã emoþie, 

foar te multã sensibilitate, copii, 

culoare, amintiri frumoase, re gre - 

te - 19 aprilie, Clubul Copiilor - 

Marian Frangulea. 

Nu pot sã închei decât cu 

un citat, foarte drag mie, a lui 

Gabriel Garcia Marquez "Nu 

plânge cã s-a terminat, zâmbeºte 

cã s-a petrecut!" 

Gabriela NEGOIÞÃ 

PAG 2 

GRUPAJ 

INFORMAŢIONAL 

PAG 2 

Mini-interviu 

JUSTIN 

RÂNCEANU - 

membru al 

CL Mizil 

PAG 3 

ŞEDINŢELE 

CONSILIULUI 

LOCAL 

PAG 4 

CÂT DE VERDE 

ESTE ORAŞUL 

MIZIL 

PAG 4 

COPIII NIMĂNUI 

PAG 5 

Ştefania Hermenziu 

- un copil care şi-a 

învins destinul 

PAG 5 

Încă un pas făcut 

în pierderea 

identităţii 

PAG 5 

Locuri de muncă 

PAG 5 

Festivalul Concurs 

Interjudeţean 

"HAI CU NOI PRIN 

EUROPA" 

PAG 6 

Întâlnire de 

Conştiinţă 

(cu Părintele 

Jonathan Allen 

Hemmings, Anglia) 

PAG 7 

Salvati mediul 

inconjurător! 

PAG 8 

Cum să ne ferim 

de infractori 

PAG 8 

Povestea care vă 

va schimba viaţa 

PAG 12

Nr. 102 / iunie 2013 

LOCAL 

Pagina 2 

GRUPAJ 


Avem Campioanã Europeanã la 

Mizil 

În perioada 15-19 mai, a 

avut loc la Caorle (Italia), Cam - 

pionatul European de Karate Tra - 

diþional stilul FUFOKAN. Þãrile 

participante au fost: Italia, Ger - 

mania, Serbia, Polonia, Belarus, 

Rusia, România, Tatarstan, Cipru, 

Turcia, Belgia ºi Slovenia cu 

aproximativ 300 de karateka, a - 

vând vârste cuprinse între 6-13 ani. 

Cu mândrie, vã relatãm cã 

România a fost reprezentatã de o 

parte din inimoºii membri ai 

Clubului "HASU" Mizil, pregãtiþi 

de sensei Florin Carabã. Aceºti 

copii au avut o prestaþie demnã de 

toatã lauda, doveditã de rezultatele 

excepþionale pe care le-au obþinut, 

rod al unei mari pasiuni susþinutã 

de perseverenþã, seriozitate ºi 

foarte multã muncã: Alina Leescu - 

medalie de aur + medalie de argint; 

Alexia Pandelea -medalie de 

argint; ªtefania Riciu - medalie de 

bronz ºi Bogdan Pandelea - locul V 

la douã probe din 70 de concurenþi. 

Felicitãri copii sunteþi extraordinari, 

sunteþi mizileni, sunteþi 

români, sunteþi campioni, datoritã 

vouã putem spera într-un viitor mai 

bun mâine! 

Ajutaþi copiii ºi cu siguranþã noul 

Stângã al României va proveni din 

Mizil 

Echipa de handbal a 

Clubului Sportiv Mizil, pregãtitã 

de domnul Cornel Rusoiu, s-a 

clasat pe Locul III, cu o victorie ºi 

douã înfrângeri, la ultimul turneu 

din cadrul Campionatului de 

Handbal Juniori 2 masculin, seria 

E, desfãºurat la Piteºti. În urma 

acestui rezultat domnul Rusoiu nea 

declarat urmãtoarele: “Locul pe 

care ne-am clasat este unul mulþumitor, 

având în vedere faptul cã 

este prima participare a echipei 

într-un campionat, echipã pe care 

am format-o de numai un an, mai 

mult aceºti copii nu provin din 

licee cu profil sportiv, aºa cum au 

fost echipele cu care am concurat. 

În viitor ne propunem sã participãm 

la o categorie superioarã, în 

cadrul aceluiaºi campionat dar la 

Juniori I, unde provocarea va fi mai 

mare deoarece copiii vor evolua la 

o categorie mai mare de vârstã ºi 

efortul va fi dublu având în vedere 

faptul cã se va juca sãptãmânal. În 

acest context, vom avea nevoie în 

continuare de sprijinul oamenilor 

cu potenþial financiar care iubesc 

sportul ºi copiii talentaþi ai acestui 

oraº. 

Profit de aceastã ocazie, 

pentru a le mulþumi pãrinþilor, profesorilor 

pentru înþelegerea ºi 

susþinerea oferitã ºi în mod special 

sponsorului nostru principal, domnului 

Tudor Piºcociu - administrator 

S.C. "DAB SECURITY", c 

PRIMĂRIA 

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova, 

Cod poºtal 105800 

Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008 

Fax: 0244.251.120 

e-mail: 

COLEGIUL DIRECTOR 

Primar 

Emil PROªCAN 

REDACŢIA 

Cristina COLÞ / Gabriela NEGOIÞÃ / 

CASETA REDACŢIONALĂ 

Lucian MÃNÃILESCU 

Adresa: Str. Mihai Bravu, nr. 63 

primaria_mizil@idilis.ro 

UNIUNEA EUROPEANÃ 

Viceprimar 

Nicolai PAªOL 

GUVERNUL ROMÂNIEI 

Programul Operaţional Sectorial "Creşterea 

Competitivităţii Economice" 

- cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare 

Regională 

„Investiţii pentru viitorul dumneavoastră“ 

Finalizarea achiziþiilor publice în cadrul proiectului 

"Centralã fotovoltaicã de producere a energiei electrice din 

conversia energiei solare 

în oraºul Mizil, judeþul Prahova" 

Mizil, 24 aprilie 2013 

COMUNICAT DE PRESĂ 

Oraºul Mizil a finalizat în data de 12.04.2013 procedurile de 

achiziþie publice, desfãºurate conform legislaþiei achiziþiilor pu blice în 

vigoare, stabilite în cadrul proiectului "Centralã fotovoltaicã de produ cere 

a energiei electrice din conversia energiei solare în oraºul Mizil, judeþul 

Prahova". 

Consiliul Local Mizil, cu sediul în Mizil, bd. Unirii, nr. 14, 

judeþul Prahova, este beneficiarul proiectului "Centralã fotovoltaicã de 

producere a energiei electrice din conversia energiei solare în oraºul 

Mizil, judeþul Prahova" cofinanþat prin Fondul European de Dezvoltare 

Regionalã, în baza contractului de finanþare încheiat cu Ministerul 

Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, în calitate de Organism 

Intermediar pentru Energie, în numele ºi pentru Autoritatea de 

Management pentru Programul Operaþional Sectorial "Creºterea 

Competitivitãþii Economice". Valoarea totalã a proiectului este de 

46.458.212 lei, din care asistenþa financiarã nerambursabilã este de 

34.868.926 lei, iar durata perioadei de implementare a proiectului este de 

23 luni: 17.07.2012-16.06.2014. 

Construcþia centralei fotovoltaice se va realiza de o asociere formatã 

din S.C. TOP RAM PROJECT S.R.L. Bucureºti, S.C. ELECTRO- 

ELFA INTERNAÞIONAL S.R.L. Botoºani ºi S.C. ENERGOMONTAJ 

S.R.L. Bucureºti, dupã un proiect realizat de S.C. ROMAIR CONSUL - 

TING S.R.L. Bucureºti. Valoarea contractului de execuþie a centralei 

fotovoltaice este de 31.132.940,66, iar durata de realizare a investiþiei este 

de ºase luni de la emiterea ordinului de începere de cãtre oraºul Mizil. 

Pe durata execuþiei lucrãrilor, proiectantul S.C. ROMAIR 

CONSULTING S.R.L. Bucureºti va acorda asistenþã ºi va asigura supervizarea 

lucrãrilor. 

La finalizarea proiectului, oraºul Mizil va dispune de o investiþie 

ce va permite acoperirea consumului de energie electricã din sectorul 

public, sumele economisite fiind disponibilizate pentru alte proiecte. 

Detalii suplimentare puteþi obþine de la: 

Petronela Sturz - manager de proiect sau Doru 

Mladin - responsabil comunicare 

Adresa: Bd. Unirii, nr. 14, Mizil, judeþul Prahova 

Telefon: 0244-250027; fax: 0244-251120 

E-mail: primaria@primaria-mizil.ro 

Despre oameni şi viaţă 

Primãria este ºi locul unde 

se oficiazã cãsãtoriile, adicã se 

desã vârºesc poveºtile de dragoste. 

Dorin þele de a fi pentru totdeauna 

împreunã, prind aici conturul adevãrului. 

Câte un "DA" rostit din 

toatã fiinþa ºi se unesc aici destine, 

se nasc familii! Mo mente emoþionante, 

unice în viaþa noastrã, a tutu - 

ror! 

Le urãm o viaþã cât mai 

lungã împreunã, sã trãiascã în 

respect, liniºte, adevãr, sãnãtate ºi 

sã constate cât mai des cã au fãcut 

cea mai bunã alegere ºi cã viaþa e 

deosebit de frumoasã! 

Dacã-i întâlniþi pe: 

Marin Alexandru 

Ionuþ cu Cochirleanu Adina; 

Duþu Nicu Valentin cu 

Turcu Elena; 

Mizileanu Nicolae 

Cosmin cu Cobzaru Rebeca; 

Dragomir Andrei 

Daniel cu Gâdea Mihaela; 

Stoica Constantin 

Emanuel cu Ion Ana Maria; 

Constantin Adrian cu 

Baniþã Loredana Alexandra; 

Marinescu Flavian cu 

ªain Maria Florentina... 

...sã ºtiþi cã de acum încolo sunt soþ 

ºi soþie! Bine ar fi sã le ziceþi ceva 

despre fericire, dragoste, înþelegere! 

Cu siguranþã se vor bucura 

ºi vor cãpãta ºi mai mare în - 

credere în lungul drum ce-i aºteaptã! 

CASĂ DE PIATRĂ 

Tel./fax: 0244.252. 722 

e-mail: postalionulmizil@yahoo.com 

Ziua Internaþionalã a 

Copilului a fost sãrbãtoritã pentru 

prima datã în lume în luna 

octombrie 1953 ºi a fost sponsorizatã 

de cãtre Uniunea Inter - 

naþionalã pentru Bunãstarea 

Co pi lului din Geneva. Nu mulþi 

sunt cei care ºtiu cã ideea de a 

avea o zi internaþionalã i-a venit 

lui Rubab Mansoor, elev în 

clasa a- VIII-a, ºi a fost acceptatã 

ºi adoptatã de cãtre Adu - 

narea Generalã a Naþiu ni lor 

Unite în anul 1954. 

Pe 31 mai, în organizarea 

Primãriei Mizil ºi în 

colaborare cu Centrul Europe 

Direct, am sãrbãtorit cu mic cu 

mare, ce avem noi mai de preþ 

ºi mai curat - co pilãria. Chiar 

dacã vremea nu a þinut cu noi, 

asta nu ne-a împiedicat sã fim 

pãrtaºi la talentul ºi pasiunile 

copiilor - artiºtii au luat cu asalt 

Centrul Cultural "Adrian Pãu - 

nescu" iar sportivii au cucerit 

fãrã drept de apel Sala de Sport 

a oraºului nostru. 

Astfel cã la Centrul 

Cu l tural, copiii ne-au oferit un 

spectacol al bucuriei ºi ino - 

cenþei - au cântat muzicã popularã 

ºi muzicã uºoarã: Onuþu 

Cosmina, Onuþu Da na, Potec 

Valentina, Trandafir Maria, 

Stan Madian, Anton Clau diu, 

Cri ºu Mirela, Lache Ionuþ, 

Moise Diana, Preda Daria, 

Vlai cu Ana-Maria, Necula A - 

nne, ªtefan Diana, Stoica An - 

dreea, pregãtiþi de doamna Po - 

pa Mileta; ne-au încântat 

pianiºtii: Drãghici Iri nel, Proº - 

can Andrei, Lãzãroiu Paul, 

Cocoºatu Lorenzo, Dinu Mã - 

dãlina, Leþicã Lucian, pregãtiþi 

de doam na profesoarã Laura 

Stoica; au dansat copiii pre - 

gãtiþi de Se bas tian 

Stefanov dar ºi 

Ansamblul "Poeniþa", 

pregãtit de 

domnul Nicolae 

Chiriþã, corepetitor 

Ma rian Iorga, toþi 

aceºtia fãcând parte 

din cercurile ce 

fiinþeazã în ca drul 

Centrului Cultural 

"Adrian Pãu nescu". 

ISSN 1548 - 6903 

Nu s-au lãsat mai prejos 

nici elevii ºcolilor "Sf. 

Maria" ºi "Sf. Nicolae" care au 

cântat ºi dansat la fel de frumos. 

Dincolo, la Sala de 

Sport, agitaþie mare, micii 

sportivi ºi-au luat rolul în serios 

ºi au participat la tot felul de 

concursuri, în apaluzelele ºi 

încurajãrile de rigoare ale 

pãrinþilor ºi bunicilor. 

Deºi toþi copiii sunt 

câºtigãtori, vã prezentãm totuºi 

premianþii: 

ROLE GRÃDINIÞÃ 

-BÃIEÞI - Locul I -Voica 

Tudor (ªc.Gimnazialã 

,,Sf.Maria”), 

- Locul II - Cãruþaºu Darius 

(ªc.Gimnazialã ,,Sf.Maria”), 

FETE - Locul I - Ploae Izabela 


- Locul II -Neagu Alexia 

(ªc. Gimnazialã ,,Sf. Maria”) 

BICICLETE GRÃDINIÞÃ - 

BÃIEÞI - Locul I-Anghel 

Gabriel Daniel (ªc.Gimnazialã 

,,Sf. Maria”, 

Locul II- Miticã Alexandru 

(Grãdiniþa Nr.1), 

Locul III- Vasile Gabriel 

(Gr.Nr.1) 

FETE - Locul I-Haralambie 

Elena Cristiana (ªc.Gimnazialã 


Locul II- Cârstea Andreea Ni - 

coleta (ªc.Gimnazialã 


Locul III- Butoi Elisabeta 

(Gr.Nr.1) 

BICICLETE FETE GRUPA 

MICÃ 

- Locul I - Stan Andreea De ni - 

sa (ªc.Gimnazialã,,Sf.Maria”), 

Locul II- Gheorghe Valentina 

Andreea (ªc.Gimnazialã 

,,Sf.Maria”) 

Continuare în pagina 3 

TEHNOREDACTARE 

S.C. EXCELLTIPO. S.R.L. 

Gheorghe ANGHEL 

Tel. 0760 530 430 

office@excelltipo.ro 

Adriana POPA adyzest@yahoo.com

Pagina 3 REPORTAJ Nr. 102 / iunie 2013 

GRUPAJ 


BICICLETE BÃIEÞI - GRUPA 

MIJLOCIE 

-Locul I -Preda Robert ºi 

Cãpãtoiu Ro bert (ªc.Gimnazialã 


Locul II-Tudor David (ªc. 

Gimnazialã ,,Sf.Maria”) 

TROTINETE FETE - 

GRÃDINIÞÃ 

- Locul I-Sãndulescu Sorana (ªc. 

Gimnazialã ,,Sf.Maria”), 

Locul II-Nãstase Antonia (ªc. 


ROLE CLASELE I-IV- BÃIEÞI 

- Locul I- Popescu Vlãduþ 

(ªc.Nr.1), 

BÃIEÞI ºi FETE 

- Locul I-Iordache Robertino 

(ªc.Sf.Nicolae) 

Locul II- Drãgoi Alexandru 

(Liceul Teoretic), 

Locul III- Matei Alina (ªc. 


ªAH - 

Locul I - Frusinoiu Cãtãlin 


Locul II- Boarcãº ªtefan (Liceul 

Teoretic), 

Locul III- Mândreanu Petruþ 

(ªc.Nr.1) 

TENIS DE MASÃ 

- Locul I Curculescu Ionuþ 

Locul II- Liceul Teoretic, 

Locul III- ªcoala Gimnazialã 

,,Sf. Maria” 

FOTBAL BÃIEÞI GIMNAZIU- 

Locul I - ªc.Sf. Nicolae, 

Locul II- ªcoala Gimnazialã ,,Sf. 

Maria”, 

Locul III - ªc.1 ºi Liceul Teoretic 

HANDBAL BÃIEÞI LICEE - 

Locul I - Liceul Teoretic , 

Locul II- Liceul Tehnologic 

FOTBAL BÃIEÞI LICEE - 

Locul I - L.Tehnologic, 

Locul II - Liceul Teoretic 

Au jucat tennis de câmp 

copii de la ªc. Nr.1 ºi Liceul Teo - 

retic (pregãtiþi de Florin Brânzoi) 

ºi fotbal copii (6-10 ani) pregãtiþi 

de Gabi Cozma. 

Am stat de vorbã ºi cu o 

tânãrã domniºoarã, câºtigãtoare a 

concursului de role, Zaharia 

Andra Maria (10 ani) care ne-a 

mãrturisit: “sunt foarte emoþio - 

natã, este prima datã când particip 

la concursul de role ºi mã bucur 

tare mult cã am ieºit pe Locul I, 

este foarte frumos aici ºi abia 

aºtept sã mai particip ºi la anul”. 

L-am abordat ºi pe tânãrul David 

Tudor (4 ani) care a participat la 

concursul de biciclete ºi care a 

fost foarte expresiv ºi explicit 

“sunt, bucuros, sunt bucuros, sunt 

bucuros” - foarte tare piciul. 

Spre bucuria generalã, 

toþi copiii au primit din partea 

Primãriei ºi a Centrului Europe 

Direct, dulciuri ºi baloane. Salu - 

tãm prezenþa domnului deputat 

Vlad Cozma care a vizitat copiii 

atât de la Centrul Cultural cât ºi pe 

cei de la Sala de Sport. De asemenea, 

mulþumim instituþiilor de în - 

vã þãmânt mizilene care s-au 

implicat în aceastã manifestare! 

Conducerea Primãriei ºi 

redacþia publicaþiei noastre ureazã 

tuturor copiilor la mulþi ani, sã fiþi 

mereu la fel de frumoºi ºi de buni, 

sã vã faceþi pãrinþii mândri de voi 

ºi niciodatã sã nu uitaþi sã fiþi 

copii! 

La mulþi ani! 

c 

fãrã de care copiii nu ar fi 

putut participa la turneele din 

cadrul competiþiilor". 

În afarã de frumuseþea 

gestului, remarc corectitudinea 

domnului Piºcociu care atunci 

când l-am intervievat în urmã cu 

ceva timp, ne-a mãrturisit cã-i va 

ajuta pe aceºti copii dacã vor avea 

rezultate ºi iatã cã s-a þinut de 

cuvânt, motiv pentru care îi mulþumim 

ºi în acelaºi timp îi felicitãm 

atât pe copii cât ºi pe domnul 

Rusoiu pentru rezultatele obþinute 

care dovedesc în afarã de talent, 

multã dãruire ºi o muncã susþinutã. 

Nici muzica nu-i mai prejos... 

Pe data de 18 mai, a avut 

loc la Bucureºti, Festivalul Con - 

curs interjudeþean "Euro Music", 

Ediþia I, la care mizilenii au câº - 

tigat: Maria Trandafir (muzicã 

popularã) - Premiul I; Cosmina 

Onuþu, Ionuþ Lache, Diana Moise 

ºi Valentina Potec (muzicã uºoarã) 

- menþiuni. 

Pe data de 25 mai, a avut 

loc la Poiana Câmpina, Concursul 

judeþean de interpretare muzicalã 

"Flori de cântec prahovean", Edi - 

þia I, la care Diana Moise (muzicã 

pop) a câºtigat Premiul III iar 

Cosmina Onuþu (muzicã popularã) 

Premiul II. 

Toþi aceºti copii, fac parte 

din cercul care fiinþeazã în cadrul 

Centrului Cultural "Adrian Pãu - 

nescu" ºi sunt pregãtiþi de doamna 

Mileta Popa. 

Locul II- ªapcaliu Rãzvan 

(Liceul Teoretic), 

Locul III-Mareº Tiberiu (ªc.Nr.1) 

- FETE - Locul I - Dinu Alexia 

(Lic.Teoretic), 

Locul II - Vasile Andreea 

(ªc.Nr.1) 

Locul III- Bãnicã Ana-Maria 

(Liceul Teoretic) 

BICICLETE CLASELE I-IV 

JUSTIN RÂNCEANU - 

membru al Consiliului 

Local Mizil 

Reporter: Domnule 

Rân ceanu, aº dori sã începem discuþia 

noastrã prin a vã prezenta 

cititorilor noºtri! 

Justin Rânceanu: M-am 

nãscut pe 16 decembrie, în anul 

1957, la Ploieºti. Am absolvit 

Facultatea de "Politeh nicã Me - 

(ªc.Sf. Nicolae), 

Locul II - Nistoroiu Viorel (ªc.1) 

Locul III - Merticaru ªte fan (ªc. 


HANDBAL FETE GIMNAZIU 

- Locul I - ªcoala Gimnazialã 

,,Sf. Maria” 

Locul II - Liceul Teoretic 

HANDBAL BÃIEÞI GIMNAZIU 

- Locul I - ªcoala Nr.1, 

“ÎMI PARE RĂU CĂ CELE DOUĂ MANDATE SE 

DESFĂŞOARĂ SUB AUSPICIILE CRIZEI!” 

canicã Finã" din Bucu reºti ºi ulterior 

am lucrat la: "Contactoare 

Buzãu" ca ºi proiectant sisteme 

de supraveghere in cen dii; M.F.A. 

ca ºi ºef atelier tehnic SDV; 

patron societate servicii ºi actualmente, 

director la S.C. "Pajo 

Holding". 

Sunt cãsãtorit, am douã 

fete, un nepot ºi urmeazã sã fiu 

din nou bunic. 

R.: Ce v-a determinat sã 

intraþi în politicã 

J.R.: Am intrat în 

politicã acum 8 ani, deoarece miau 

plãcut atât conceptele cât ºi de 

preºedintele partidului din care 

fac parte, sunt la al doilea mandat 

ºi mã bucur cã am intrat în viaþa 

politicã deoarece ca ºi consilier 

pot sã-mi aduc aportul la rezol va - 

rea unor probleme având în ve de - 

re ºi experienþa mea profesionalã. 

R.: Comentaþi vã rog, 

poziþia pe care o aveþi în cadrul 

Con si liului Local ºi prioritãþile pe 

ca re le aveþi în acest mandat! 

J.R.: Fac parte din Co - 

misia buget-finanþe, studii prog - 

noze economice, sociale, admi - 

nistrarea domeniului public ºi privat 

iar principalul obiectiv este - 

gestionare cât mai corectã a bugetului 

eliminându-se cheltuielile 

inutile, canalizând banii cãtre 

acþiuni care ar duce la crearea de 

locuri de muncã, la dezvoltarea 

economicã a oraºului nostru. 

Proiectele de hotãrâre 

sunt atent analizate, dezbãtute, 

astfel încât sã se asigure gestionarea 

corectã ºi transparentã a 

resurselor financiare publice, în 

interesul cetãþenilor acestui oraº. 

Îmi pare rãu cã cele douã 

mandate de consilier se desfã ºoa - 

rã sub auspiciile crizei economi - 

ce, fiind nevoit atât eu cât ºi 

colegii mei din comisie sã luãm 

niºte decizii dure cum ar fi renun - 

þarea la centralele termice ale 

Asociaþiilor de locatari, dar nu ne 

putem permite sã þinem obiective 

neproductive. 

R.: Care este cea mai 

importantã realizare a dvs. 

J.R.: Cea mai mare satisfacþie 

din punct de vedere profesional, 

a fost perioada când am 

lucrat la M.F.A., în cercetare ºi în 

proiectare. Însã cea mai mare 

realizare a mea, este familia, oaza 

mea de liniºte ºi de bucurie. 

Vreau sã profit de 

aceastã ocazie ºi sã mulþumesc 

celor care m-au votat, oferindumi 

astfel încrederea lor ºi sper cã 

în toþi aceºti ani nu le-am dat 

vreun motiv pentru a fi dezamãgiþi. 

R.: Vã mulþumesc! 

Nu rataþi piesele Teatrului 

Tineretului "George Ranetti" din 

Mizil! 

Pe data de 24 mai, Teatrul 

mizilean "George Ranetti", s-a 

prezentat cu piesa "Insecta", 

adaptare dupã Claire Castillon, un 

spectacol "One Woman Show", o 

tragicomedie care puncteazã perfect 

problemele vremurilor noastre 

datoritã cãrora uneori ne dezuma - 

nizãm, uitând cine suntem cu adevãrat. 

În regia Marinei Cristina 

Malaia, actriþa ªtefania Dumitru, a 

fost aplaudatã în picioare, în urma 

interpretãrii desãvârºite. 

Pe data de 31 mai, pu - 

blicul mizilean a avut parte de un 

spectacol - adevãrat catalizator de 

bunã dispoziþie: piesa "Pa-dam, 

Pa-dam", o comedie savuroasã 

scrisã ºi regizatã de actorul, profesorul 

ºi regizorul Mihai Gruia 

Sandu. 

Din distribuþie au fãcut 

parte: Sânziana Tarta, Radu Crã - 

ciun, Mihaela Popa, Silviu Debu, 

ªtefan Ionescu, Ioana Marcoiu, 

Oleg Apostol, Luminiþa Bucur ºi 

Eduard Cîrlan. 

Un spectacol în care 

fiecare personaj - clovn de 

meserie, despicã trucuri vechi de 

la circ ºi din alte show-uri hilare, 

însoþite de replici deºtepte care te 

fac sã râzi pe tot parcursul piesei. 

Paginã realizatã de 

Gabriela NEGOIÞÃ

Nr. 102 /iunie 2013 

ADMINISTRAÞIE 

Pagina 4 

Şedinţele Consiliului Local 

Pe data de 25 aprilie, în 

prezenþa conducerii Primariei ºi a 

invitaþilor, membrii Consiliului 

Local, sub preºedinþia de sedinþa a 

domnului consilier Paºol Nicolai, 

s-a întrunit în ºedinþa ordinarã, 

având înscrise pe ordinea de zi 

urmãtoarele proiecte de hotãrâri: 

1. Aprobarea proceselor 

verbale din data de 28.03.2013 ºi 

04.04.2013; 

2. Proiect de hotãrâre 

privind aprobarea decontãrii su - 

melor reprezentând drepturile de 

deplasare a personalului didactic 

din instituþiile de învãþãmânt preuniversitar 

din Oraºul Mizil pentru 

luna martie 2013; 


privind efectuarea corecþiilor în 

baza localã de date ºi în Registrul 

Naþional de Evidenþã a Persoanelor 

cu privire la denumirea strãzii 

"George Ranetti"; 


privind avizul pentru folosirea drumurilor 

aflate pe teritoriul administrativ 

al Oraºului Mizil în vederea 

racordãrii parcului fotovoltaic din 

Comuna Baba - Ana la staþia electricã 

Mizil; 


privind aprobarea vânzarii lo - 

cuinþei din Oraºul Mizil, str. 

Democraþiei, nr. 2, jud. Prahova, 

proprietate privatã a Oraºului 

Mizil, cãtre Ivan Florica din Mizil, 

str. Democraþiei, nr.2, conform 

contractului de închiriere nr. 

39/06.01.2010; 

6. Diverse. 

Dupã discutarea ºi avi - 

zarea proiectelor de hotãrâre, 

Consiliul Local a hotãrât adoptarea 

punctelor înscrise pe ordinea de zi 

fiind adoptate cu unanimitate de 

voturi cu excepþia proiectului de 

hotãrâre privind avizul pentru 

folosirea drumurilor aflate pe teritoriul 

administrativ al Oraºului 

Mizil în vederea racordãrii parcului 

fotovoltaic din Comuna Baba - 

Ana la staþia electricã Mizil acesta 

fiind amânat pentru o documentare 

mai aprofundatã ºi legalã privind 

instituirea unei taxe de traversare ºi 

proiectul de hotãrâre vânzãrii locu - 

inþei din Oraºul Mizil, str. Demo - 

craþiei, nr. 2, jud. Prahova, proprietate 

privatã a Oraºului Mizil, 

cãtre Ivan Florica din Mizil, str. 

Democraþiei, nr.2, conform con - 

trac tului de închiriere nr. 39/06.01. - 

2010 este respins cu 3 voturi "pentru" 

ºi 14 voturi "împotrivã". 

Pe data de 13 mai, în 

prezenþa conducerii Primãriei ºi 

a invitaþilor, 13 din membrii 

Con si li u lui Local Mizil s-au 

întrunit în ºedinþa extraordinarã, 

sub preºe dinþia de ºedinþa a domnului 

consilier Mãrgãrit Romeo, 

având înscris pe ordinea de zi 

urmãtorul proiect de hotãrâre: 

1. Proiectul de hotãrâre 

privind unele mãsuri în vederea 

organizãrii activitãþii în cadrul 

Spitalului Orãºenesc "Sfânta Fi - 

lofteia" Mizil; 


zarea proiectului de hotãrâre, 


proiectului de hotãrâre cu unani - 

mitate de voturi. 

Pe data de 16 mai, în 

prezenþa conducerii Primãriei ºi a 

invitaþilor, 11 din membrii Con si - 

liul Local Mizil s-au întrunit în ºedinþa 

de îndatã, sub preºedinþia de 

ºedinþã a domnului consilier Paºol 

Nicolai, având înscris pe ordinea de 

zi urmãtorul proiect de hotãrâre: 


privind rectificarea bugetului local 

al Oraºului Mizil pe anul 2013; 


zarea proiectului de hotãrâre, 


proiectului de hotãrâre cu unani - 

mitate de voturi. 

COMUNICAT DE PRESĂ 

ORAŞUL 

MIZIL 

Mizil, 02.04.2013 

Oraºul Mizil - participant activ la activitãþile de reþea ale proiectului 

RE-GREEN 

În 7-8 mai 2013 a avut loc, în cadrul proiectului european RE- 

GREEN "REgional policies towards GREEN buildings" (Politici 

regionale pentru clãdiri ecologice), finanþat prin Programul INTER- 

REG IVC, întâlnirea de la Stockholm (Suedia). 

Organizatorul întâlnirii a fost Nordregio - Centrul Nordic pentru 

Dezvoltare Teritorialã (Suedia). La întâlnire au participat reprezentanþi 

ai urmãtorilor parteneri din proiect: Centrul de Inovare INTELI 

(Portugalia), Universitatea din Postdam (Germania), Municipalitatea 

din Dabrowa Gornicza (Polonia), Agenþia Regionalã pentru Energie 

Tartu (Estonia), "Building for the Future" (Marea Britanie), Agenþia 

Localã pentru Energie Spodnje Podravje (Slovenia), Oraºul Mizil 

(România), Departamentul de Arhitecturã din cadrul Consiliului 

Orãºenesc din Dublin (Irlanda) ºi AGENEX - Agenþia Energeticã din 

Extremadura (Spania). 

Prima zi a întâlnirii a fost dedicatã vizitelor de studii organizate 

de Nordregio. Prima vizitã de studii s-a desfãºurat în cartierul 

Hagastaden, unul dintre cele mai mari ºi mai importante proiecte de 

dezvoltare urbanã. Pânã în 2025, aria din jurul gãrii Norra, pe graniþa 

dintre oraºele Stockholm ºi Solna, va fi dezvoltatã într-un cartier nou, 

cu multiple funcþiuni, combinând apartamente, spaþii de lucru, atracþii 

culturale, spaþii verzi, centre de cercetare de înalt nivel, precum ºi centrul 

de îngrijire medicalã înalt specializat New Karolinska. 

A doua vizitã de studii a fost realizatã în cartierul Järva, în 

care se desfãºoarã un proiect de dezvoltare sustenabilã din punct de 

vedere ecologic, social ºi economic. Integrând noi tehnologii, informaþii 

ºi educaþie, Järva va deveni un model de sustenabilitate, promovând 

responsabilitatea cu privire la mediu ºi eficienþa energeticã 

conservând, în acelaºi timp, valorile culturale ºi istorice unice din zonã. 

Obiectivul este de face Järva un model naþional ºi internaþional de 

reabilitare sustenabilã a ariilor care fac parte din Programul suedez al 

celor 1 milion de locuinþe sociale. 

Ultima vizitã de studii a fost efectuatã la Hammarby Sjöstad, 

un exemplu de dezvoltare urbanã sustenabilã, vizitat în fiecare an de 

peste 10.000 de factori de decizie ºi specialiºti în domeniu, fãcându-l 

unul din cele mai importante destinaþii ale Stockholmului. De la 

începutul construirii lui, Oraºul Stockholm a impus cerinþe de mediu 

ambiþioase pentru clãdirile din zonã, sistemele de mobilitate ºi instalaþiile 

tehnice pentru managementul deºeurilor ºi apei. Zona exemplificã, 

de asemenea, utilizarea, la nivel local, a multiplelor surse de 

energie regenerabilã, incluzând panourile fotovoltaice ºi o facilitate de 

producþie biogaz. 

Ziua de 8 mai a fost dedicatã conferinþei internaþionale cu 

tema "Reînnoirea oraºului: reabilitare ºi dezvoltarea proiectelor la 

cheie", desfãºuratã în cadrul proiectului RE-GREEN. 

Scopul activitãþilor de reþea desfãºurate în cadrul proiectului este acela 

de a identifica bune practici pe care partenerii le pot prelua în propriile 

planuri de implementare pentru eficienþã energeticã, cu impact asupra 

reducerii cheltuielor cu consumul de energie electricã ºi asigurarea unei 

dezvoltãri durabile a zonei oraºului. 

Informaþii suplimentare se pot obþine de la: 

Petronela Sturz - Coordonator proiect 

Adresa: Bd. Unirii, nr. 14, Mizil, judeþul Prahova 

Telefon/fax: 0244-250551; 

e-mail: primaria@primaria-mizil.ro 

CÂT DE VERDE ESTE ORAŞUL MIZIL 

Oraºul Mizil este partener 

în cadrul proiectului RE-GREEN, 

finanþat prin Programul INTER- 

REG IVC. Obiectivul proiectului 

este acela de îmbunãtãþire a politicilor 

locale de dezvoltare orientate 

spre promovarea oraºelor verzi în 

cadrul noii paradigme a "economiei 

verzi", acordându-se o atenþie deo - 

sebitã ecologizãrii sectorului construcþiilor 

prin creºterea eficienþei 

energetice ºi utilizarea energiilor 

regenerabile, subliniind importanþa 

acestui sector ca incubator de noi 

pieþe în domeniul energiei, tehno - 

logiilor, serviciilor ºi modelelor de 

afaceri. 

În prima etapã a proiectului 

oraºul Mizil, ca toþi ceilalþi 

parteneri implicaþi în proiect, a rea - 

lizat un studiu de auto-evaluare concentrat 

pe eficienþã energeticã ºi 

energii regenerabile, identificând 

resursele locale ºi oportunitãþi, precum 

ºi constrângerile locale ºi 

fragilitãþile, cu privire la urmãtoarele 

domenii: mobilitatea la nivel 

local ºi transportul public, utilizarea 

durabilã a terenurilor ºi disponibilitatea 

zonelor publice verzi, consumul 

de apã ºi gestionarea apei 

uzate, contribuþia la schimbãrile climatice, 

calitatea aerului ambiental 

local, condiþiile locale de producþie 

a energiei regenerabile ºi consumul 

acesteia, clãdiri, sisteme urbane 

verzi, ºi guvernare verde. Rezul - 

tatele studiului, sintetizate în conti - 

nuare, vor fi utilizate de elaborarea 

planului de implementare localã ce 

va fi realizat în cadrul proiectului. 

Resurse locale ºi oportunitãþi 

Oraºul Mizil este un oraº 

de mici dimensiuni, de aproximativ 

5 km 2 . De aceea, principala cale 

utilizatã de cãtre populaþie pentru a 

se deplasa în interiorul oraºului este 

mersul pe jos, dar municipalitatea 

intenþioneazã sã creeze, de asemenea, 

piste pentru biciclete în interiorul 

ºi în jurul oraºului, prin programul 

finanþat de Administraþia 

Fondului pentru Mediu. Dimensiu - 

nea redusã a oraºului face ca mij loa - 

cele de transport public sã fie necesare 

în special în cazul deplasãrii în 

oraºele ºi satele care îl înconjoarã. 

Traficul este redus, concentrat în 

special în jurul drumului european 

care traverseazã oraºul ºi în centrul 

oraºului în care se aflã principalele 

instituþii ºi companii. Municipa - 

litatea a reabilitat 70% din strãzi ºi 

noile proiecte de reabilitare sunt 

pregãtite în aºteptarea de oportunitãþi 

de finanþare din Fonduri Euro - 

pene prin Programul Opera þional 

Regional. Municipalitatea are, de 

asemenea, un program de întreþine re 

a strãzilor pentru ca acestea sã fie 

menþinute în bune condiþii. 

Oraºul are acces facil la 

calea feratã, la principala cale feratã 

care leagã douã regiuni din Româ - 

nia (Muntenia ºi Moldova). Oraºul 

este, astfel, legat de capitala Bucu - 

reºti ºi alte oraºe principale din 

România (Ploieºti, Buzãu, Braºov), 

creându-se posibilitatea de a se utiliza 

transportul feroviar în locul 

deplasãrilor cu maºina. 

Pentru a îmbunãtãþi mobi - 

li ta tea localã în oraº, Programul 

"Ra bla" reprezintã o oportunitate. 

A cest program, finanþat de guvern, 

oferã posibilitatea proprietarilor de 

automobile de a schimba o maºinã 

ve che, cu un voucher ce oferã un 

discount la achiziþia unui automobil 

nou. 

Oraºul Mizil are un Plan 

Urbanistic General, incluzând toate 

prevederile referitoare la dezvolta - 

rea urbanã. Însã planul trebuie actualizat, 

întrucât municipalitatea este 

interesatã de dezvoltarea sectorului 

economic. 

Planul este realizat în conformitate 

cu legislaþia românã, care 

stabileºte gradul de utilizare a tere - 

nurilor pentru construcþii, pãstrarea 

unui echilibru între spaþiile construite 

ºi alte spaþii (spaþii verzi, zone 

pentru alte utilitãþi, etc.). Oraºul nu 

are arii protejate, oferind posibilitatea 

de a utiliza terenul la maxim. 

Zonele verzi proiectate pentru accesul 

publicului reprezintã doar 

1,87% din suprafaþa totalã a oraºu - 

lui, dar ele sunt amenajate. Oraºul 

are nevoie de spaþii verzi pentru a 

echilibra spaþiile construite, iar o 

bunã oportunitate pentru crearea ºi 

amenajarea acestor spaþii este facilitatã 

de guvern prin "Programul pentru 

crearea ºi reabilitarea spaþiilor 

verzi". 73% dintre gospodãrii sunt 

locuinþe individuale, iar 27% sunt 

situate în blocuri de locuinþe, iar 

procentul de spaþii degradate este 

redus. Oraºul este bine acoperit de 

strãzi ºi reþele de utilitãþi. 

Aproximativ 90% din lo - 

cuinþe sunt conectate la sistemele de 

apã ºi canalizare. În vederea înde pli - 

nirii prevederilor directivelor euro - 

pene pentru apã ºi a ape uzate, care 

stabilesc calitatea apei ºi a apei 

uzate, oraºul Mizil a devenit beneficiar 

al Programului Operaþional 

Sec torial Mediu, finanþat din Fon - 

dul European pentru Dezvoltare 

Regionalã, pentru "Extinderea ºi 

modernizarea sistemelor de apã ºi 

apã uzatã ". O altã oportunitate de a 

îndeplini obligaþiile privind calitatea 

apei ºi a apelor uzate este datã de 

"Programul guvernamental pentru 

protecþia surselor de apã, sisteme 

integrate de alimentare cu apã, staþii 

de epurare, reþele de canalizare ºi 

instalaþii de ape uzate". 

Cu un consum anual de 

837 m3 pe cap de locuitor, oraºul 

Mizil are un consum mic de apã, 

comparativ cu consumul mediu la 

nivel mondial. 

Începând cu anul 2011, 

oraºul Mizil are o nouã ºi modernã 

facilitate pentru epurarea apelor 

uzate, finanþatã prin fonduri 

PHARE. 

În ceea ce priveºte contribuþia 

la schimbãrile climatice, 

emisiile de CO2 de 1,64 tone pe cap 

de locuitor, în conformitate cu 

inventarul de bazã pentru "Planul de 

acþiune privind energia durabilã" 

fãcut de municipalitate, sunt sub 

nivelul european, ca urmare a 

declinului din sectorul economic 

care face zona una curatã din punct 

de vedere al emisiilor. Oraºul Mizil 

se integreazã în miºcarea europeanã 

pozitivã pentru controlul schimbãrilor 

climatice. Astfel, oraºul 

Mizil a semnat Convenþia Prima - 

rilor angajaþi în producþia localã 

durabilã de energie, asumându-ºi 

obligaþia de a reduce cu 24% emisiile 

de CO2 pânã în 2020 în raport cu 

anul 2008. Din acest motiv, municipalitatea 

a elaborat un Plan de 

Acþiune pentru Energie Durabilã, 

care a fost aprobat de Consiliul 

Local ºi Comisia Europeanã ºi care 

acum este în implementare. 

Oraºul Mizil are o bunã 

calitate a aerului, toþi indicatorii de 

calitate (particule PM10, SO2, 

ozon), fiind sub þinta UE, datoritã 

faptului cã industria localã este în 

declin ºi nu mai existã poluare, traficul 

este scãzut ºi concentrat mai ales 

în zona centralã, iar încãlzirea 

locuinþelor se face în general cu gaz. 

De aceea, oraºul reprezintã 

un mediu bun pentru plante. O 

oportunitate pentru îmbunãtãþirea 

calitãþii aerului la nivel local este 

reprezentatã de fondurile europene 

pentru reabilitarea siturilor poluate. 

(continuare în numãrul urmãtor) 

Petronela Sturz

Pagina 5 OAMENI... MAI MICI Nr. 102 / iunie 2013 

COPIII NIMÃNUI 

Henry Ward Beecher spunea: 

"Copiii sunt mâinile cu ajutorul 

cãrora atingem cerurile" 

Tot mai des auzim ºi 

vedem cazuri de copii lãsaþi pe 

stradã, în maternitãþi sau spitale 

de pediatrie, maltrataþi, folosiþi 

ca sursã de venit, duºi într-un 

centru de plasament sau lãsaþi 

în grija rudelor apropiate (bu - 

nici, fraþi, surori etc.). 

Abandonul devine tot 

mai frecvent, iar vârstele la care 

mamele sau rudele lor decid sã 

se despartã de copii capãtã proporþii 

îngrijorãtoare. 

Pe fondul sãrãciei, afla - 

te în cãutarea unui trai mai bun, 

mii de familii se destramã, 

alegând drumul strãinãtãþii pentru 

a munci ºi a câºtiga banii 

necesari unui trai decent, bani 

pe care în România nu-i pot 

obþine prin muncã. În acest context, 

cel mai mult au de suferit 

copiii, care, lipsiþi de afectivitatea 

mamelor sau de sprijinul 

ambilor pãrinþi, ajung la comportamente 

deviante, vicii compromiþãtoare 

pentru ei ºi, în 

cazuri extreme, chiar la "de - 

zertarea" din mediul familial ºi 

- implicit - educaþional. 

Conform mai multor 

date publice ale Direcþiilor 

Ştefania Hermenziu 

- un copil care şi-a 

învins destinul 

Are 14 ani, este în clasa 

a-VIII-a ºi "un exemplu de 

copil pentru ceilalti", dupã cum 

afirmã diriginta ei, doamna Pas - 

tramã Ecaterina, profesor la 

ªcoala Nr. 1 din Mizil. O fetiþã 

care, la numai patru ani a pierdut 

notiunea de dragoste pãrinteascã, 

dupã o tragedie petrecutã 

în familia ei. 

Crescutã de bunica 

maternã, la Bacãu, ªtefania a 

învãþat sã facã primii paºi 

hotãrâþi în viaþã de la cea care i- 

a devenit tutore. 

"A iubit-o ca pe 

ochii din cap", 

ne spunea o 

mãtuºã a fetei, 

despre bunica. 

Pânã la vârsta de 

10 ani (clasa a 

IV-a), ªtefania a 

mers la ºcoalã pe 

jos, doi km dus, 

doi întors, în fie - 

care zi, înso þitã 

de bunica. A fost 

un copil exemplar 

de la în - 

ceput. Din cla sa 

I-a a învã þat singurã 

tot ceea ce 

alþi copii învãþau de la pãrinþii 

lor. 

Din clasa a-V-a, ªtefania 

a intrat în grija mãtuºii 

materne, doamna Rodica B. din 

Mizil. Aceasta mai are doi 

copii, un bãiat de 24 de ani ºi o 

fatã de 17 ani. A fost crescutã 

cu dragoste, cu dãruire, pentru a 

nu simþi prea tare golul lãsat de 

pãrinþii ei. Lucrul care ne-a im - 

presionat pe noi, cei ce am aflat 

povestea tristã a fetiþei, este faptul 

cã ea s-a dovedit o adevãratã 

luptãtoare. Cu medii peste nouã 

la ºcoalã, cu un comportament 

exemplar, cu un suflet sensibil 

ºi iubitor de frumos, ªtefania nu 

i-a dezamãgit niciodatã pe cei 

ce au sprijinit-o ºi i-au fost a - 

proa pe. Dupã cum ne spunea 

doamna dirigintã, "ªtefania, fe - 

tiþa care a crescut fãrã mân gâ - 

ierea mamei, o fatã de nota 10 

este nu numai harnicã ºi 

serioasã, dar ºi deosebit de ta - 

lentatã: ea picteazã ºi a obþinut 

mai multe diplome la concursurile 

de picturã ºi literaturã". 

Rodica B., mãtuºa care 

i-a devenit o a doua mamã, ne-a 

mãrturisit cã a luat-o în îngrijire 

pentru a o ajuta sã-ºi facã un vi - 

i tor. Aici, ºcoala este mai a - 

proape, ºi cu toate cã i-a fost 

greu la început, sã se acomo - 

deze cu noii colegi ºi cu atmosfera 

oraºului, în cele din urmã s- 

a dovedit cã aceastã schimbare 

a fost favorabilã pentru ea. 

"Sunt mulþumitã cã am reuºit sã 

fac ceva pentru fata surorii mele 

ºi am avut tot timpul încredere 

în Dumnezeu, ºi am crezut cã 

drumul ei în viaþã, chiar dacã nu 

va fi unul uºor, va fi unul sigur" 

ne-a mai spus "mama" ªte faniei. 

Legãtura fetei cu tatãl 

s-a rupt în urmã cu 10 ani, de 

atunci nu l-a mai vãzut. Astfel 

încât rãmâne în grija mãtuºii 

pânã la împlinirea vârstei de 18 

ani, dupã care va decide singurã 

ce vrea sã facã mai departe. 

Oricum, sprijinul familiei actu - 

ale va fi, întotdeauna, unul 

necondiþionat. 

ªi ªtefania ºtie asta: 

"Ei sunt pãrinþii mei, ei m-au 

crescut ºi le mulþumesc pentru 

asta. Îi iubesc foarte mult, iar pe 

bunica o iubesc la fel de mult!", 

ne-a declarat la final, ªtefania. 

Generale de Asistenþã Socialã ºi 

Protecþia Copilului, în Româ - 

nia, cauza principalã a acestui 

fenomen este sãrãcia. 

În oraºul nostru, conform 

datelor Serviciul de 

Asistenþã Socialã, din situaþia 

primitã de la D.G.A.S.P.C. 

Prahova, s-a dispus o mãsurã de 

protecþie pentru un numãr de 

aproximativ 57 de copii. Mai 

sunt însã cazuri în care, faþã de 

unii copii, s-a impus o mãsurã 

de protecþie în regim de urgenþã 

(copii a cãror situaþie nu s-a 

finalizat, ei aflându-se într-un 

centru de primire în regim de 

urgenþã sau la un asistent 

maternal profesionist, în funcþie 

de caz, de vârsta copiilor, de 

Despre tradiþii ºi despre 

ce se întâmplã în "inima" satului 

român, acolo de unde ne tragem 

seva, s-au scris multe de-a lungul 

timpului. 

Se spune cã tradiþiile ºi 

obiceiurile unei culturi sunt cele 

care ne fac sã ne pãstrãm identitatea. 

Ele se transmit din generaþie 

în generaþie, fãrã a fi învãþate la 

ºcoalã sau scrise în vreo carte. 

România ºi-a pierdut, de-a lungul 

anilor, multe din tradiþiile sale, iar 

altele au fost deturnate de la 

menirea lor, devenind prilejuri de 

distracþie ºi... doar atât. Sunt preluate, 

în schimb, multe "obiceiuri" 

europene sau americane 

(vezi Sfântul Valentin), care nu au 

nici o legãturã cu zestrea nostrã 

spiritualã, fãcându-ne sã uitãm cã 

suntem români, nu italieni, spa - 

nioli, americani etc. Pânã ºi 

numele pe care le dãm copiilor, 

din ultimile generaþii, sunt preluate 

de la strãini. Într-o dupã-amiazã, 

stând pe o bancã în parc, o 

mulþime de copii zburdau ºi se 

bucurau de frumosul cer albastru 

ºi razele de soare le strãpungeau 

privirile. Deodatã aud: "Ianis, 

vino la mama!" sau, "Antonio, ai 

grijã!". Sunt doar o mostrã a 

schimbãrilor radicale ce s-a produs 

în mintea noastrã. Imediat m- 

am gândit cã ar fi interesant de 

dezbãtut ºi aceastã noutate. Am 

mers ºi am stat de vorbã cu 

mamele acestor copii frumoºi ºi 

numãrul lor 

etc.) 

"Un 

co pil abandonat 

de cãtre 

pãrinþi va re - 

simþi toatã 

via þa, într-un 

fel sau altul, 

efec tele acestei 

tra ume 

emoþio na le. 

Situaþia de - 

vine cu atât 

mai gravã cu 

cât co piii înainteazã în vârstã ºi 

cresc într-un centru de plasament, 

fãrã a cunoaºte dragostea 

pã rinþilor ºi cãldura unui cã - 

min." - ne-a precizat repre ze n - 

le-am întrebat de unde ideea de a 

le pune aceste nume. Mi-au 

rãspuns, fãrã a sta pe gânduri prea 

mult: "Ne-au plãcut niºte perso - 

naje dintr-un film, iar numele 

sunã chiar frumos!" Cred cã nici 

nu poþi contraargumenta un 

rãspuns mai sincer de atât. 

Românii au întors spa - 

tele tradiþiei ºi au început sã uite 

numele româneºti cu care au fost 

botezaþi, la "modã" fiind nume ce 

se adaugã, precum nuca în perete, 

patronimului: Ianis, Estera, Pa - 

tricia, Fabian, Sebastian, Justin, 

Mario, Rebeca, Alessia, Elisa, 

Sara, Eric... ºi lista ar putea continua. 

Numele tradiþionale ce 

se foloseau des în anii `20 - `50: 

Maria, Alecsandru, Gheorghe, 

Neculai, Mihail, Marioara, Fãnel, 

Marcel, Elisabeta, Lucreþia, Mar - 

gareta, Filofteia, Trandafira, Du - 

mitra, Dumitru, Vasile, Petru, 

Simion, Pavel, Ioan, Luca, sunt 

doar câteva exemple de nume ce 

se foloseau în acea perioadã ºi cu 

care România se deosebea de 

toate celelalte þãri. Acum totul 

este "la comun": nume, mâncare, 

sãrbãtori, obiceiuri... sau aproape 

totul. Numai capitalul este diferit. 

Ionela Duþu, funcþionar la Starea 

Civilã, Primãria Mizil, ne-a mãrturisit 

cã "numele strãine care se 

pun acum copiilor se datoreazã 

mai ales intrãrii României în 

Uniunea Europeanã. Astfel, ro 

tantul S.P.A.S Mizil, Emilia 

Ionescu. Tot dumneaei a reiterat 

informaþia refe ritoare la "Te - 

lefonul copilului" - 0244983 - 

un numãr la care pot fi sezizate 

cazuri de abuz, neglijenþã etc. 

Încă un pas făcut în pierderea identităţii 

De la cititori... 

mânii ajunºi acolo, preiau 

cu uºurinþã obiceiurile ºi tradiþiile 

lor. Mulþi copii se nasc în strãinãtate 

ºi automat li se dau nume utilizate 

în þara unde s-au nãscut. 

Totul se adapteazã foarte repede 

schimbãrilor sociale care intervin. 

Aºa se întâmplã ºi cu 

numele. Desigur, ofiþerul de stare 

civilã nu trebuie sã ia în conside - 

rare prenume indecente, ridicole 

ºi altele care pot afecta bunele 

moravuri ori interesele copilului. 

E drept cã nu sunt uitate de tot 

nume tipic româneºti, dar sunt 

mai rar folosite. Potrivit statisticilor, 

în 2012 cele mai des 

prenume date nou-nãscuþilor din 

zona Mizilului au fost: Andrei, 

George, Bianca, Diana, Mãdãlin, 

Ionuþ, Daria, Gabriel, ªtefan, 

Darius, Andreea, Dãnuþ, Maria, 

Elena, Petru, Teodora, Natalia, 

Anastasia, Costin, Leonard, 

Valentin(a), Marta.... 

Numele se pun ºi în 

funcþie de religie. Alte religii 

folosesc cel mai des nume bi - 

blice, de exemplu." -a încheiat 

interlocutoarea noastrã. 

Subsemnata Gore Georgeta, în vârstã de 64 de ani ºi fiica mea Trandafir Karla, din Mizil, str. Teilor, 

vã felicitãm pentru tot efortul depus de a transmite în direct Slujba din noaptea de Înviere. 

De asemenea vã mulþumim cã vã gândiþi la cei vârstnici, care nu pot ajunge la bisericã. Am ascultat 

cu interes ºi bucurie ºi vocea caldã a persoanei care a comentat. 

Vã mulþumim cã sunteþi alãturi de noi, cetãþenii oraºului ºi ne mândrim cã sunteþi primarul nostru! 

Cu respect, Gore G. 

Locuri de muncă vacante pentru mizileni 

S.C. ERYN MODAMAX S.R.L., 

an gajeazã muncitor necalificat în in - 

dustria confecþiilor (pentru maº i na 

de cusut) Mizil, str. Tohani, nr. 36, 

tel: 0244.253411, vechime 2 ani, 

studii medii, perioadã determinatã. 

S.C. PLOLAR PROD S.R.L., 

angajeazã muncitor necalificat în 

industria textilelor (maºinist), Mi - 

zil, str. M. Bravu, nr.63, tel/fax: 

0244.253259, office@plolar.ro, 

ve chime în domeniu min 1 an, ti - 

chete de masã, prime lunare, pe ri - 

oadã nedeterminatã, cunoºtinþe la 

ma ºina de cusut. 

S.C. PLOLAR PROD S.R.L., 

Paginã realizatã de Cristina COLÞ 

8 mai, 2013 

ªi noi vã mulþumim, atât pentru scrisoare, cât ºi pentru cã sunteþi alãturi de noi, ºi vã dorim cât mai 

multe evenimente de o asemenea încãrcãturã emoþionalã! 


industria textilelor (cãlcãtor), Mi - 

zil, str. M. Bravu, nr.63, tel/fax: 

0244.253259, office@plolar.ro, 

ve chime în domeniu min 1 an, ti - 

che te de masã, prime lunare, pe - 

rioadã nedeterminatã, cunoºtinþe la 

maºina de cusut.

Nr. 102 / iunie 2013 

EUROPE DIRECT MIZIL 

Pagina 6 

Festivalul Concurs Interjudeţean 

(ediţia a VI-a) 

Sub egida zilei de 9 Mai 

- Ziua Europei la Centrul Cul - 

tural "Adrian Pãunescu" s-a desfãºurat 

ediþia a VI-a a Fes - 

tivalului "Hai cu noi prin 

Europa", organizat de Centrul de 

Informare Europe Direct Mizil 

în parteneriat cu Primãria Mizil 

ºi ªcoala Gimnazialã "Sf. 

Maria". Alãturi de grupurile ºi 

ansamblurile ºcolilor mizilene au 

fost invitate sã participe la acest 

eveniment ºi asamblurile artistice 

ale ºcolilor gimnaziale din 

comu nele Glodeanu Siliºtea 

(Jud. Bu zãu), Baba Ana, Condu - 

ratu, Cire ºanu, Gura Vadului ºi 

Cãlugãreni. 

Concursul a fost structurat 

pe 5 secþiuni: dans, interpretare 

vocalã, teatru, eseuri ºi 

desen, pe lângã acestea juriul a 

mai oferit ºi premii pentru cele 

mai frumoase costumaþii, originalitate, 

popularitate, cea mai 

bunã interpretare ºi premiul special 

al juriului. 

Iatã cãºtigãtorii: 

Secþiunea DANS: 

Premiul I - Trupa Flori de 

Bãrãgan, Trupa Cabaret, Lazãr 

Ana 

Premiul II - Trupa Orhideea, 

Trupa Taj Mahal, Trupa 

Curcubeu, Trupa Miraj 

Premiul III - Trupa No Name, 

Bianca Constantin, Roxy - Deya 

Secþiunea Interpretare Vocalã: 

Premiul I - Trupa Pussy Cat, 

Trupa Floricica, Trupa Cocorico, 

Moise Diana, Stan Matian 

Valentin, Savu Denisa Elena 

Premiul II - Trupa Little 

Butterflies, Trupa Funny Chil - 

dren, Trupa Gavroche, Cho - 

pârtac Alexandra, Stoican Minodora, 

Can stantinescu Larisa 

Premiul III - Trupa Les 

Papillons, Paºol Gabriela, Si - 

mion Alexandra Elena, Lupu 

Mihai ºi Stanciu Loredana 

Secþiunea Teatru: 

Premiul I - Trupa Trenuleþul 

Europei, Trupa Cireºarii 

Premiul II - Trupa Micii Muº - 

che tari, Trupa Micii Actori, 

Trupa Nun taºi, Trupa Ludic, 

Arsenie Ro bert 

Premiul III - Trupa ªcolarii, 

Trupa Les Comedians 

Secþiunea Eseuri: 

CLASA a V-a: 

Premiul I - Cordoºi Rafaela, 

Vrânceanu Elena, Tudose 

Nicoleta 

Premiul II - Rãducanu Denisa, 

Ciurea Daniel 

Premiul III - Sora Andreea, 

Marin Teodora 

Menþiune - Lambã Bianca, 

Ristoiu Rareº 

CLASA a VI-a: 

Premiul I - Drãgoþel Cosmin, 

Leescu Petricã 

Premiul II - Paraschivoiu 

Teodora, Ion Andreea 

Premiul III - Ilioiu Iuliana, 

Mihalcea George, Hoza ªtefan 

Menþiune - Frusinoiu Alexandra 

CLASA a VII-a: 

Premiul I - Niþã George 

Premiul III - Vasilescu Ioana 

Carmen 

Menþiune - Petre Ioana 

CLASA a VIII-a: 

Premiul I - Chiriþã Bianca, 

Mitrea ªtefana 

Premiul II - Meriºor Alexandra, 

Ristoiu Ruxandra 

Premiul III - Cãruþaºu Adelina 

Menþiune - Dinu Paula, Creþu 

Mihaela 

Secþiunea (E.D.) Desen: 

Clasa I: 

Premiul I - Rãducan Alexandru, 

Dobre Diana - Maria, Nãstase 

ªtefania Isabela, Niþã Flavius, 

Creþu Iustin Georgian, Bucur 

Cãtãlina, Cotocea Alexia, 

Drãguº Diana, Neca Codruþa, 

Bute Diana, Popa Rãzvan, Petcu 

Anastasia 

Premiul II - Olteanu Andrei, 

Necula ªtefania Diana, Popescu 

Andreea, Avram Casandra, 

Cojanu Mirela, Bãrbuceanu 

Andrei, Ionescu Vlad, Pîsu 

Bianca, Tudor Ilinca, Preda Vlad 

Premiul III - Coman Daniela, 

Budalã Anca, Afanase 

Alexandra, Dumitrescu Andrei, 

Manolache Mihai, Checiu 

Amanda, Chiriþã 

Maria Larisa 

Menþiune - 

Invancea ªtefan, 

Maftei Bianca 

Clasa a II-a: 

Premiul I - 

Papainog Robert 

Valentina, Chivu 

Gabriel, Dumitru 

Cosmina Iuliana, 

Cobzaru Diana, 

Simion Raluca, 

Cazacu Raul Iulian, 

Constantin Ionuþ, 

Zaharia Andreea, 

Ristea Andreea 

Valentina, Carbarãu 

Radu Adrian, Bãlan Bianca 

Premiul II - Zaharia Theodor, 

Mocanu Beatrice, Ghinea Adina, 

Rãducan Ana Maria, Comârdici 

Alexandru Gabriel, Negoiþã Da - 

nie la, Cãlugãreanu Gabriel, 

Paulicã Alexandra, Manole Fa - 

bian, Blãgoi Elena Daniela, 

Sîmpetru Bianca 

Premiul III - Rotaru Emanuela, 

Petre Irina, Burlacu Anamaria, 

Cîrjan Mihai Alexandru, Toma 

Bianca 

Menþiune - ªerban Maria Valen - 

tina, Barbu Claudia, Mîndreanu 

Rãzvan, Dobrescu Andrei 

Clasa a III-a: 

Premiul I - Jalbã Maria, Cazacu 

Roxana, Tomescu Gabriela, 

Albu Eduard, Negreanu Teo - 

dora, Tulin Diana, Þãruº Anca, 

Cãsuþã Ru xandra, Diniþã Bianca, 

Ciopârtac Alexandra, Mãrã ci - 

neanu Andra 

Premiul II - Teleru Elena, Marcu 

Giulia, Stãnica Teodora, Toboc 

Ingrid, Dinulescu Adina, Du - 

mitru Florina, Mãrãcineanu 

Adina 

Premiul III - Lica Elena, 

Antonoiu Alexandra, Ivancea 

Mihail Con stantin, Lupu Dan 

Mihai, Zet Andrei Mircea 

Menþiune - Jipa Alexandra 

Mãlina, Mihãilã Sara, Pãsãroiu 

Teodora, Arsenie Robert, 

Kissinger Bogdan 

Clasa a IV-a: 

Premiul I - Vînãtoru Mãdãlina, 

Anghel Vlad, Negoiþã Andra 

Miru na, Avramescu Teodora 

Raluca, Hriºcã Antonia Lucreþia, 

Vãnescu Ana-Maria, Vasile Dra - 

gomir Maria, Dinu Teodora 

Premiul II - Ghiþã Cãtãlina 

Andreea, Vasilicã Radu, Blãgoi 

Aurelian, Grigore Florin Daniel, 

Ion Marusia, Papuc Nicolle 

Premiul III - Coman Denis, 

Divoiu Denis, Vrînceanu Irina, 

Avramescu Ioana Isabela, Lazãr 

Mihai, Stan Sebastian, Popa 

Andra, Toader Maria, Ragea 

Francesca 

Grupa Mare - Grupa 

Pregãtitoare: 

Premiul I - Pandelea Alexia, 

Pan tazi Antonio, Tãnase Rareº, 

David Daria, Dinco Elena, Turcu 

Amalia, Robaniuc Selena, Ne - 

grea Cãtãlin An drian, Nati 

Bianca, Cristian Denisa 

Premiul II - Bãnicã Alexandru, 

Zamfir Maria, Marfiuc Maria, 

Pop ciuc Mara, Mintar Roberta 

Alexan dra, Ungureanu Erik, 

Ciocan Lari ssa 

Premiul III - Traºcã Daria, 

Hogra Mario, Mihu Mihai 

Gabriel, Ne grea Ana, Bãeºu 

Alexandra, Enescu Elisa Maria, 

Angheluº Ilinca 

Menþiune - Rada Raluca, Iacob 

Andrei 

Grupa Micã - Grupa Mijlocie: 

Premiul I - Descãlescu Nicuºor, 

Necula Lucian, Stan Andreea 

Denisa, Ignat Mirian, ªtefãnescu 

Alexandra, Bendea Teodora, 

Persic Ariana, Floroiu Greta 

Maria 

Premiul II - Rãguºitu Sofia, 

Motan Constantin, Codrean 

Simona, Mun teanu Carolina, 

Sãndulescu Elena Sorana, 

Avram ªtefan, Gicã Ionuþ 

Premiul III - Platon Alexandra 

An dreea, Dan Elena, Crãciun 

Da ria, Ciocan Ruth, Huþu Elena, 

Stahi Raul 

Clasa a V-a: 

Premiul I - Covaci Denisa 

Premiul III - Ene Adina ªtefania, 

Lambã Bianca, Nãstase Marius 

Nicolae, Ene Andreea, Drãgan 

Sebastian, Maria Bianca ªtefania, 

Nãstase Viorel, Sora An - 

dreea 

Clasa a VI-a: 

Menþiune - Oprea Ana Maria, 

Stãnicã Adelina Elena, Albu 

Ioana Florina, Paraschivoiu 

Teodora, Pârvu Cãtãlina Geor - 

giana, Cârciu maru Sergiu, Jecu 

Elena Rebeca 

Clasa a VII-a: 

Menþiune - Eftenoiu Vlãduþ 

Constantin, Oncicã Cristina 

Alexandra, Stana ªtefania Co - 

rina, Rusu Mãdãlina, Grosu 

Iuliana Andreea, Lupu Mihaela 

Clasa a VIII-a: 

Menþiune - Pârvu Ionuþ 

Alexandru, Creþu Mihaela Ale - 

xandra 

Premiile Juriului: 

Premii pentru costume: Trupa 

Flori de Bãrãgan, Trupa Cur cu - 

beul, Trupa Trenuleþul Europei, 

Trupa Cireºarii, Trupa Taj Ma - 

hal, Trupa Micii Actori 

Premii pentru originalitate: 

Trupa Cireºarii, Trupa Curcu - 

beu, Lazãr Ana 

Premii pentru interpretare: Trupa 

Flori de Bãrãgan, Moise Diana, 

Stan Madian-Valentin 

Premii pentru popularitate: 

Trupa Taj Mahal, Trupa Pussy 

Cat, Trupa Trenuleþul Europei, 

Trupa Cireºarii 

Premiile speciale oferite de 

juriu: Trupa Trenuleþul Europei, 

Trupa Flori de Bãrãgan, Trupa 

Ludic, Moise Diana.

Pagina 7 Nr. 102 / iunie 2013 

Întâlnire de Conştiinţă 

Într-o perioadã în care 

învãþãmântul este arãtat cu degetul 

pentru cã nu încurajeazã tinerii, în 

special în ce priveºte cultura, care 

ar trebuie sã-i ghideze în viaþã, în 

Mizil, o micã "republicã a cultu - 

rii", cum a fost numit oeraºul nostru 

de marile personalitãþi, atât din 

þarã cât din strãinãtate, în urma 

diverselor întâlniri în care ne-au 

fost oaspeþi, dorinþa tinerilor de a 

se implica în activitãþi culturale, 

este o realitate de necontestat, un 

motiv în plus de mândrie pentru 

oraº, dar ºi un instrument de educare. 

Joi, 16 mai a.c., a fost o zi 

plinã de evenimente educaþionale 

ºi culturale pentru elevii Liceului 

"Grigore Tocilescu", în prim plan 

figurând întâlnirea cu pãrintele 

Jonathan Allen Hemmings, din 

Anglia; o veritabilã "Întâlnire de 

Conºtiinþã", tinerii având de în - 

vãþat de la distinsul oaspete, care 

este rolul bisericii ºi descifrarea 

legãturilor individului cu Dum - 

nezeu. Întâlnirea a fost posibilã 

datoritã Ligii Tinerilor Creºtini 

Ortodocºi din Mizil, care l-au invitat 

pe Pãrintele Jonathan Allen 

Hemmings, prilej cu care acesta 

ºi-a lansat ºi cartea "Izvoare în 

deºert". 

Peste 100 de persoane au 

asistat la eveniment, printre acestea 

aflându-se: pãrintele Bogdan 

Georgescu ºi pãrintele Cleopa de 

la Jercãlãi, domnul profesor Victor 

Minea (directorul liceului) împreunã 

cu alþi colegi-profesori ºi 

bineînþeles, elevi. 

Pãrintele Jonathan Allen 

Hemmings s-a nãscut la Wol ve - 

rhampton, Anglia, Regatul Unit al 

Marii Britanii. Este absolvent al 

studiilor de lingvisticã biblicã la 

Universitatea Sheffield (1974), cu 

specializare în limbile ebraicã, 

greacã ºi ugariticã, studii de specializare 

postuniversitarã în educaþie 

religioasã, St. Martin's 

College, Lancaster (în prezent 

University of Cumbria - 1975), 

studii postuniversitare la Oxford 

University (1982), coordonatorul 

catedrelor de studii religioase de la 

King's Grammar School Ottery St. 

Mary, Devon (1975 - 1978), St. 

Peter's Collegiate School, Wolver - 

hampton (1979-82 / 83-84 unde a 

fost ºi capelan asistent), Lancaster 

Royal Grammar School, Lan cas - 

ter 1988 - 2011 (de unde a ºi ieºit 

la pensie în 2011). 

Din cartea sa aflãm cã s-a 

convertit la Ortodoxie ca urmare a 

întâlnirii mai multor persoane 

ortodoxe de-a lungul unui numãr 

de ani. Ocrotirea Sfântului Duh 

l-a fãcut sã se simtã în lumea 

Ortodoxiei ca acasã, spune domnia 

sa. 

Întâlnirea pãrintelui cu 

mizilenii a fost o adevãratã provocare, 

mulþi tineri intrând în dialog 

cu înaltul prelat, pentru a-ºi lãmuri 

o serie de întrebãri, nu neapãrat 

dogmatice ci mai curând, þinând 

de viaþa de zi cu zi, despre rolul 

credinþei în atât de agitata lume 

contemporanã. 

Învãþãmintele pãrintelui 

Jonathan despre acest subiect, 

despre importanþa comunicãrii, 

prin noi înºine, cu Dumnezeu, ºi 

totodatã, îndemnurile sale pentru 

tineri, de a nu uita "de unde am 

plecat", i-a fãcut pe elevii aflaþi în 

salã sã rãmânã neclintiþi timp de 

aproape douã ore, cât a durat întâlnirea. 

Atmosfera a fost una cu 

adevãrat spiritualã: "Prin natura 

condiþiei noastre umane, suntem 

dependenþi de Dumnezeu ºi interdependeþi 

unii de alþii" -spunea 

Pãrintele Jonathan. 

În încheiere pãrintele a 

amintit de un citat al Sfântului 

Pãrinte Serafim Rose, american, 

GRUPAJ INFORMAŢIONAL 

EUROPE DIRECT MIZIL 

În data 

de 10 mai, re - 

prezentanþii Cen - 

trului de In for - 

mare Europe Di - 

rect Mizil s-au 

deplasat la ªcoala 

Gimnazialã Baba 

Ana, unde au des - 

fãºurat douã acti - 

vitãþi cu prilejul zilei de 9 Mai - Ziua Europei. Cea dintâi 

activitate a cuprins prezen tarea unor filmuleþe despre importanþa 

zilei de 9 mai, elevilor din clasele I-IV. Aceºtia au aflat 

totodatã ce activitãþi desfãºoarã Uniu nea Europeanã, rolul ei 

privind participarea ºi accesul lor la viaþa economicã ºi 

socialã în Uniunea Euro peanã. A doua activitate a avut loc cu 

elevii claselor V-VIII, cãrora le-a fost prezentatã Tripla 

Semnifi caþie a Zilei de 9 Mai, informaþii 

despre Uniunea Europeanã ºi despre 

centrele de informare Europe Direct. 

Ac tivitatea a fost foarte bine primitã 

de cãtre elevi, acestia rãspunzând 

cu entuziasm la întrebãrile legate de 

Uniunea Europeanã. 

(cu Părintele Jonathan Allen Hemmings, Anglia) 

convertit la ortodoxie: "Voi cei 

din rãsãrit, aveti cunoºtinþã ºi rãbdare, 

dar voi cei convertiþi la ordodoxie 

aveþi râvnã." " Biserica are 

nevoie de amândouã - a completat 

pãrintele Jonathan - eu mã rog 

pentru rãbdare" . 

Întrebat, de ce a ales, pentru 

a-ºi prezenta cartea, tocmai... 

Mizilul, distinsul oaspete a explicat 

cã a fost încântat sã rãspundã 

invitaþiei fratelui sãu spiritual, 

pãrintele Bogdan Geor gescu, iar 

plãcerea a fost ºi mai mare când a 

aflat cã va vorbi în faþa unor tineri, 

despre care sperã cã vor învãþa 

mai multe despre iubirea de 

Dumnezeu, despre cum lucreazã 

El prin alþi oameni, prin minþile lor 

pentru a-i aduce aproape de EL. 

Întrebãrile au continuat 

duminicã, 19 mai, la biserica cu 

hramul "Sfânta Filofteia” ºi 

“Sfântul Dimi - 

trie cel Nou" 

din Mi zil, bisericã 

ce s-a 

dovedit neîncãpãtoare 

pentru 

mulþimea 

de oa meni ce a 

venit sã asiste 

la sluj ba de ve - 

cernie, þinutã 

de un sobor de 

preoþi, de data 

aceasta printre invitaþi numãrându-se 

ºi pãrintele Mihail Milea din 

Buzãu. Dupã sfânta sluj bã, pãrintele 

Jonathan a þinut un "cuvânt de 

folos tuturor". A vorbit despre 

con vertirea lui la ortodoxie, despre 

diferite proble me legate de bise - 

ricã, ispitele lumii moderne etc. 

La terminarea slujbei, 

curtea bisericii s-a transformat 

într-un mic lãcaº de confesiuni. 

Foarte mulþi tineri au intrat în dialog 

direct, în limba englezã, cu 

preotul Jonathan, pe diferite teme, 

pro bleme cu care se confruntã ºi 

lucruri pe care încã nu le înþeleg în 

ceea ce priveºte biserica 

Iatã câteva pãreri a unor 

elevi din clasa de filologie, a-X-a 

C (diriginte, profesor Bãdicioiu 

Laurenþiu): 

Tot 

cu ocazia zilei 

de 9 Mai - 

Ziua Euro pei, 

sãrbãtoarea 

anualã a pãcii 

ºi unitãþii în Europa, Cen trul de Infor mare Europe Direct 

Mizil s-a bucurat de vizita clasei a-VII-a B de la ªcoala 

Gimna zialã Nr. 1 - Mizil, îndrumaþi de profesorul de 

istorie Virgil Coman. În ca drul acestei activitãþi elevilor 

le-au fost prezentate informa þii despre cum a luat naº tere 

Uniunea Europeanã, simbolurile care au fost adoptate 

de-a lungul anilor de aceasta ºi importanþa pe care o are 

un centru de informare prin activitãþile pe care le desfã - 

ºoarã. Elevii au fost foarte multumiþi de informaþiile noi 

pe care le-au pri - 

mit ºi ºi-au ex pri - 

mat dorinþa ca a - 

ceste activitãþi sã 

fie reluate. Aceastã 

activitate a fost 

desfã ºuratã în colaborare 

cu Biblioteca 

oraºului Mizil. 

ªTEFÃNESCU 

ALEXANDRA: 

"Nu m-aº fi gândit 

niciodatã cã 

un om atât de 

îndepãrtat de mi - 

ne îmi poate da 

cea mai importantã 

lecþie de 

viaþã: SÃ NU 

UIT NICIODA- 

TÃ DE UNDE AM PLECAT! În 

ochii ºi în spusele pãrintelui 

Jonathan am vãzut ºi am regãsit 

dragostea pentru ceea ce sunt ºi 

pentru ceea ce Divinitatea a vrut sã 

fim: "oameni ai destinului". Chiar 

dacã la început am ezitat, pe parcursul 

discursului am observat 

emoþiile, mimica, ºi faptul cã de 

fiecare datã când dorea sã mai 

adauge încã ceva la cele spuse, se 

ridica în picioare, având un respect 

deosebit pentru noi toþi. Cred cã 

vorbele pãrintelui Jonathan vor 

stârni reacþii diverse chiar ºi dupã 

mult timp ºi totodatã îndemnul 

primit de pãrinte: DU-TE 

ACASÃ! (Întoarce-te în locul 

natal), este îndemnul pe care ºi eu 

îl dau tuturor oamenilor care ºi-au 

pãrãsit locul în care s-au nãscut. 

VENIÞI ACASÃ!" 

OANA SPRINCENA - 

TU: "Mi-a plãcut foarte mult 

întâlnirea cu pãrintele Jonathan. 

M-a emoþionat profund ºi m-a 

fãcut sã-mi pun câteva întrebãri. 

M-a determinat sã cred mai mult 

decât o fãceam. Asta nu înseamnã 

cã o sã mã duc sãptãmânal la 

Bisericã, însã am gãsit un strop de 

adevãr în ceea ce spunea, ºi am 

simtit în ochii ºi fiinþa pãrintelui 

când povestea cu atâta patimã cã 

Dumnezeu existã. Trebuie doar sã 

credem. Încrederea e un sentiment 

plãcut." 

MIROSLAV DORINA: 

"Deºi pe dinafarã pãrea a fi un 

preot obiºnuit, vorbele lui sus - 

þineau tot mai mult contrariul pe 

parcursul desfãºurãrii activitãþii. 

Oare de ce spun contrariul 

Deoarece, uºor-uºor, cuvintele 

conturau o poveste de viaþã... Însã 

nu una obiºnuitã, ci o adevãratã 

lecþie de viaþã. Drumul parcurs 

spre ortodoxie de pãrintele 

Jonathan Hemmings nu este o cale 

pe care oricine o poate strãbate cu 

uºurinþã. Cred cã nu voi uita niciodatã 

aceatã lecþie de viaþã! 

BARBU ROXANA: 

"Experienþa pãrintelui a însemnat 

foarte mult pentru mine, în primul 

rând privind creºtinismul ºi faptul 

cã un om poate ajunge la o 

întoarcere cãtre Dumnezeu prin 

viaþa sa, prin experienþele perso - 

nale ajunge sã conºtientizeze faptul 

cã numai Dumnezeu ºi Orto - 

doxia (credinþa cea adevãratã) 

poate aduce lumina în pustiul 

cotidian, faptul cã uneori putem sã 

pornim pe cãi greºite, dar 

Dumnezeu îngãduie acest lucru 

spre formarea noastrã ºi îndrep - 

tarea cãtre El. Situaþia pãrintelui 

este una exemplarã, în care omul 

regãseºte calea spre mântuire, spre 

adevãratul sens al vieþii în Hristos. 

Într-o lume în care tinerii 

îºi pierd uºor credinþa ºi nãdejdea 

un lucru este cert: fãrã Dumnezeu 

ºi credinþã ºi fãrã aceste exemple, 

nu putem sã învãþãm, sã câºtigãm 

ºi sã ne întãrim credinþa. Sper cã se 

vor mai face astfel de activitãþi." 

Pãrintele Jonathan Allen 

a fost oaspetele Mizilului douã 

sãptãmâni, timp în care a vizitat 

oraºul dar ºi bisericile, dupã care a 

plecat într-un pelerinaj în þarã. A 

fost invitat luni, 20 mai, împreunã 

cu Liga Tinerilor Creºtini Orto - 

docºi, de cãtre Preasfinþitul Var - 

lam Ploieºteanul, episcop vicar 

patriarhal al Bisericii Ortodoxe 

Române, care a felicitat Mizilul 

pen tru reuºita ºi organizarea 

exemplarã a întâlnirii. 

Cristina Colþ 

Centrul de 

Infor mare 

Eu rope 

Direct Mizil 

în colaborare 

cu Or - 

ganizaþia 

Judeþeanã a 

Cadrelor 

Militare în 

Rezervã ºi 

Retragere 

"Aurel Vlaicu" - filiala Mizil ºi Asociaþia Judeþeanã 

Cultul Eroilor Prahova - filiala Mizil au desfãºurat în sala 

de lucru C.A.R.P. Mizil (Casa de Ajutor Reciproc a 

Pensio narilor Mizil) o serie de prezentãri despre Tripla 

semnificaþie a zilei de 9 Mai, informaþii despre cum 

funcþioneazã 

Uniunea 

Europeanã ºi 

bineînþeles 

importanþa pe 

care o are un 

C e n t r u 

Europe Direct 

în zona sa de 

acþiune.

Tupeul escrocilor întrece 

orice imaginaþie atunci când vine 

vorba sã inventeze noi metode de 

a obþine bani cu uºurinþã de la persoanele 

naive. Fãrã pic de teamã 

cã vor fi descoperiþi, aceºtia recurg 

la metode ce pot aduce în pragul 

disperãrii o persoanã în vârstã. În 

urma datelor oficiale primite de la 

Formaþiunea de Investigaþii Cri - 

minale, Poliþia Mizil, cei care 

acþioneazã sunt deþinuþi, care au 

prins "firul" unei escrocherii în 

masã. 

Bãtrânii sunt victimele 

ideale pentru impostorii care pro - 

fitã de situaþia financiarã precarã 

ºi care pot fi uºor de intimidat. 

Ce metode folosesc aceº - 

tia pentru a-ºi atinge scopul, ne-a 

spus domnul Cornel Rusoiu, 

Formaþiunea de Investigaþii Cri - 

minale, Poliþia Mizil: 

"Ei folosesc operaþiunea 

"intimidare" iar totul se face telefonic. 

Numerele pe care sunã sunt 

numere de fix iar, pentru fiecare 

judeþ, dacã se cunoaºte prefixul ºi 

primele trei cifre restul se for - 

meazã la noroc. Dupã cum ºtim 

reþeaua de telefoane Romtelecom, 

a rãmas cel mai mult în folosinþa 

persoanelor vârstnice, restul categoriilor 

de persoane fiind amatori 

de telefoane mobile. Astfel, aut o - 

rii apeleazã telefonic potenþialele 

victime, cãrora le comunicã faptul 

Nr. 102 / iunie 2013 

Din ABC-ul vigilenţei 

Cum să ne ferim de infractori 

cã un membru al familiei acestora 

a suferit sau a provocat un accident 

rutier ºi, sub falsa identitate 

de avocat sau chiar de membru al 

familiei, solicitã diferite sume de 

bani necesare acoperirii pagubelor 

cauzate de accident, costuri de spitalizare, 

daune materiale, etc. 

În oraºul Mizil au existat 

douã astfel de cazuri, unul terminându-se 

cu o tranzacþie a fa - 

mil iei pãgubite, iar în cel de-al 

doilea victima a fost o bãtrânã, în 

vârstã de 70 de ani, (P.A , zona 

Bazar). Am reuºit, împreunã cu 

angajata bãncii unde se prezentase 

bãtrâna sã transfere banii, în contul 

presupusului bãiat, sã o oprim. 

Bãtrâna a refuzat sã ne 

creadã la început, voia cu tot 

dinadinsul sã trasfere suma cerutã, 

astfel, a mers la celelalte bãnci din 

oraº. Noi am anunþat toate bãncile 

de acest incident ºi i-am rugat sã 

nu o ajute pe bãtrânã sã ducã la 

bun sfârºit tranzacþia, pânã nu 

dãm de impostor. În cele din urmã 

am luat legãtura cu fiica bãtrânei 

care, ulterior a luat legãtura cu 

fratele ei, bãiatul real, ºi doar aºa, 

bãtrâna a crezut ceea ce i se întâmplase. 

Un lucru important de 

reþinut este cã, odatã ce convorbirea 

a avut loc, iar cel care a 

primit trista veste este în stare sã 

plãteascã oricât pentru a-ºi scãpa 

SIGURANÞA VIEÞII 

ruda de la necaz, escrocii 

furnizeazã un numãr de cont, în 

care ar trebui viratã suma. O datã 

banii ajunºi pe mâinile acestora, 

sunt imposibil de recuperat. Cum 

a fost cazul celeilalte victime care 

a dus la capãt tranzacþia. 

De aceea îi sfãtuim pe 

toþi cetãþenii oraºului, în special pe 

cei vârstnici, sã nu creadã ce li se 

spune la telefon pânã când nu ve - 

rificã veridicitatea anunþului. 

Sã ia legãtura cu membrul 

familiei despre care infractorul 

susþine cã ar fi fost implicat 

în accident ºi sã NU divulge autorilor 

numãrul de referinþã al tranzacþiei 

(MTCN- ul), care permite 

infractorilor sã ridice suma de 

bani fãrã a mai prezenta un document 

de identitate. 

Nu comunicaþi persoa - 

nelor necunoscute date cu caracter 

personal (adresã de domiciliu, 

date despre membrii familiei sau 

profesia acestora etc.)", a încheiat 

domnul Cornel Rusoiu. 

Cristina COLÞ 

În perioada care a trecut, 

de la începutul anului panã în 

prezent, pe raza oraºului Mizil ºi 

a comunelor arondate, au avut 

loc un numãr de douã accidente 

grave soldate cu un mort ºi doi 

rãniþi grav, comparativ cu anul 

2012 când au avut loc trei accidente 

grave, soldate cu un mort 

ºi doi rãniþi grav. 

Tot în aceastã perioadã, 

au avut loc ºase accidente 

uºoare, soldate cu ºapte rãniþi 

uºor, comparativ cu 2012 când 

au avut loc ºase accidente uºoare 

soldate cu ºase rãniþi uºor. 

În acest context, obiectivul 

principal al Poliþiei Rutiere 

Mizil, este combaterea cauzelor 

generatoare de evenimente ruti - 

ere, astfel încât sã se ajungã la un 

procent de -3% la accidentele 

grave, morþi ºi rãniþi grav, iar 

dacã este posibil ºi mai puþin de 

atât este ºi mai bine. 

Pentru realizarea acestui 

obiectiv lucrãtorii Formaþiunii 

Rutiere Mizil, desfãºoarã acti - 

vitãþi specifice în zonele vulnerabile 

ºi la orele care, în urma ana - 

lizelor, a rezultat faptul cã au 

Pagina 8 

STOP ACCIDENTELOR DE CIRCULAŢIE 

Viaţa are prioritate! 

avut loc cele mai multe evenimente 

grave. Dar, dupã cum am 

spus în aproape toate apariþiile 

noastre în "Poºtalionul", este 

nevoie, cu siguranþã, ºi de sprijinul 

tuturor participanþilor la 

trafic, indiferent de calitatea pe 

care o au, în sensul de a respecta 

prevederile legale cu stricteþe. 

În perioada imediat 

urmãtoare, pe lângã activitãþile 

amintite mai sus, lucrãtorii For - 

maþiunii Rutiere Mizil, se preocupã 

intens de educaþia rutierã, 

a celor mai tineri participanþi la 

trafic, în unitãþile de învãþãmânt 

de pe raza oraºului. 

O zi importantã destinatã 

numai pentru astfel de acti - 

vitãþi este ziua de 1 iunie - Ziua 

Copilului, când vor fi organizate 

activitãþi specifice, cu sprijinul 

Primãriei oraºului Mizil ºi al 

conducerii unitãþilor de învã - 

þãmânt. 

Le urãm tuturor participanþilor 

la trafic drum bun ºi fãrã 

evenimente rutiere. 

ªef serviciu, 

Comisar, Adrian Þurcaº 

SALVAŢI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR! 

Pe 16 mai a.c, oraºul 

Mizil i-a avut ca invitaþi pe delegaþii 

Agenþiei pentru Protecþia 

Mediului, Prahova, dna. Popa 

Cornelia- consilier Arii Protejate 

ºi dna. Doina Gheorghe - consilier 

Relaþii Publice, precum ºi pe 

unul dintre realizatorii studiilor 

din teren, dl.Viorel Olteanu - 

ecolog, care au participat la o 

întâlnire cu douã grupuri þintã din 

oraºul nostru, având ca temã 

prezentarea proiectului: "Manage - 

mentul durabil ºi participativ al 

Sitului Natura 2000 - Stânca To - 

hani", proiect demarat la 1 oc - 

tom brie 2011, care urmeazã sã fie 

finalizat pe 1 august 2013. 

Partener la acest program 

este "Europe Direct Mizil", iar 

scopul lui a fost atingerea obiectivelor 

principale de protejare a 

mediul înconjurãtor, prin organizarea 

unei campanii de întâlniri cu 

o mare varietate de grupuri þintã 

identificate ºi prin diseminarea 

informaþiilor legate de protecþia 

naturii la nivel European ºi, în 

speþã, la obiectivul Stânca Tohani. 

Prima întâlnire a avut loc cu elevii 

Liceului "Grigore Tocilescu" Mi - 

zil, (clasa a X-a D; director - prof. 

Minea Victor, diriginte - prof. 

Marian Moise). 

Elevii s-au arãtat deo - 

sebit de interesaþi de problemele 

cu care natura se confruntã, ame - 

ninþãrile ce apar ºi duc la poluare, 

degradare ºi implicit dispariþia 

unei lumi vegetale unice în judeþul 

Prahova. Pe parcursul întâlnirii au 

fost dezbãtute toate aceste pro - 

bleme ºi elevilor li s-au explicat ºi 

enumerat posibilitãþile prin care, 

ºi ei, pot ajuta la protejarea naturii. 

Pentru ca întâlnirea sã fie eficientã, 

elevii au avut oca zia sã-ºi 

demontreze cunoº tin þele în domeniu, 

rãspunzând la un chestionar, 

rezultatele acestuia de mon strând 

buna cunoaºtere de cã tre elevi a 

problematicii mediului. 

Al doilea grup þintã a fost 

personalul Primãriei Mizil, întâlnirea 

desfãºurându-se în sala de 

ºedinþe a primãriei. ªi aici a fost 

prezentat proiectulul ºi importanta 

acþiunii, punându-se accentul pe 

creºterea gradului de informare ºi 

conºtientizare a autoritãþilor ºi 

comunitãþilor locale cu privire la 

necesitãþile de conservare ºi ma - 

nagement durabil în situl Natura 

2000 - Stânca Tohani. Reprezen - 

tanþii APM Prahova au invocat 

faptul cã: "Programul Natura 

2000 este o obligaþie asumatã de 

toate statele membre ale Uniunii 

Europene, iar România ºi-a luat 

angajamente în acest sens", prin - 

tre numeroasele acte legislative 

comunitare transpuse de România 

numãrându-se ºi cele specifice 

domeniului protecþia naturii ºi 

conservarea biodiversitãþii. Reþea - 

ua ecologicã europeanã Natura 

2000 a fost conceputã ca rãspuns 

la toate grijile privind pierderea 

biodiversitãþii. Activitãþile umane 

în Europa au atins în prezent un 

nivel ce cauzeazã o degradare 

severã a mediului; urbanizarea, 

poluarea, schimbãrile climatice ºi 

mai ales agricultura intensivã sunt 

principalii factori care au contribuit 

la aceasta. Datele oficiale 

ale proiectului aratã cã, fãrã 

mãsuri urgente, 50% dintre speciile 

europene vor dispãrea în intervalul 

2010-2050. Reþeaua acoperã 

15-30% din teritoriul statelor 

membre UE - ceea ce înseamnã 

un sistem de management cu o 

finanþare bine pus la punct. 

Procesul desemnãrii ca 

arie naturalã protejatã de interes 

European a Stâncii Tohani, a 

devenit oficial sit Natura 2000 

odatã cu apariþia Ordinului nr. 

1964/2007 care conþinea hãrþile ºi 

obiectivele de conservare ale 

tuturor siturilor Natura 2000 din 

þarã, rezultat firesc a mai mult de 

un secol de cercetãri care au evidenþiat 

existenþa unei lumi vegetale 

unice în Judeþul Prahova ºi 

extrem de specialã la nivel naþio - 

nal, dar ºi demnã de a fi protejatã 

conform criteriilor europene. 

Situl Natura 2000- 

Stânca Tohani este amplasat în 

partea de est a judeþului Prahova, 

pe raza comunei Gura Vadului. Pe 

o suprafaþã de 50 de hectare sunt 

întâlnite patru feluri de habitate ce 

trebuie ocrotite: pajiºti, tufãriºuri, 

anumite grupuri de plante ºi stâncile 

calcaroase cu vegetaþie specificã, 

precum ºi o plantã - capul 

ºarpelui, specificã numai acestui 

areal. 

Cristina Colþ

Pagina 9 AFACERI Nr. 102 /iunie 2013 

"ALBINELE MI-AU SCHIMBAT VIAŢA" 

Þara noastrã deþine o 

tradiþie milenară în domeniul creºterii 

albinelor ºi realizãrii de produse 

apicole, apicultura im pu - 

nându-se ca ocupaþie de sine stãtãtoare 

încã din cele mai vechi timpuri, 

conform mãrturiilor istorice 

existente în acest sens. 

Apicultura, ca ramurã de 

producþie agricolã, a constituit încã 

din antichitate o îndeletnicire apreciatã 

de cãtre societatea uma nã, 

iniþial pentru produsele ob þinute 

(miere, polen, lãptiºor de matcã, 

propolis, cearã ºi venin de albine), 

iar ulterior, inclusiv în prezent, 

pentru contribuþia pe care aceste 

insecte o au la creºterea recoltelor 

de fructe, legume ºi seminþe, prin 

polenizare. 

În România, activitatea 

de creºtere a albinelor s-a dezvol tat 

în condiþii naturale, deosebit de 

favorabile, ce au contribuit la ob - 

þinerea unor producþii apicole 

însemnate. 

În Mizil, Matache Aurel 

din co mu na Fântânele a descoperit 

tai nele apiculturii de mai bine de 

do uãzeci de ani ºi a reuºit sã facã 

din aceastã îndeletnicire, o afa ce re 

pro fitabilã. Aºa a ajuns un om 

aproape înstãrit ºi plin de spe ranþe. 

"Sincer sã fiu, nu credeam cã o sã 

mã apuc vreodatã de creºterea 

albinelor. Acum douãzeci ºi ceva 

de ani sufeream de o boalã gra vã 

(hemoragie digestivã). Stresul la 

care eram supus ca ºofer, zilele în 

care alimentaþia nu era una cores - 

punzãtoare, mi-au dat viaþa peste 

cap. Într-o zi, a venit la mine o 

colegã de serviciu ºi mi-a spus: 

"Aurele, apu cã-te de apiculturã 

dacã vrei sã trãieºti!" Chiar dacã 

aveam în doieli, m-am gândit cã nu 

pierd nimic dacã încerc ºi mi-am 

zis cã, da cã eu o sã reu ºesc, o sã 

ajut ºi alte familii aflate în aceastã 

situaþie. Am citit câte ceva despre 

Revenim, aºa cum v-am 

anunþat în ultimele douã numere 

ale publicaþiei noastre, cu pre - 

zentarea societãþilor care fiinþeazã 

în oraºul nostru ºi care s-au 

încãpãþânat sã-i reziste crizei 

economice. 

Una dintre acestea este 

firma "ERYN MODAMEX", 

înfiinþatã în anul 2009 de cãtre 

domnii Kurt Mutettin ºi Oztabak 

Zafer pe care i-am abordat, în 

vederea obþinerii mai multor 

informaþii. 

Reporter: Ce anume 

lucraþi ºi unde ajunge marfa dumneavoastrã 

Oztabak Zafer: Lucrãm 

confecþii damã casual, în sistem 

Lohn (cu materialele clienþilor), 

nu avem magazine de desfacere în 

România, produsele sunt numai 

pentru export ºi ajung în Spania ºi 

Anglia. 

apiculturã, am mai întrebat prietenii, 

dar cel mai mult am învãþat 

singur. Am început de la douã 

familii, iar în timp ce cãpãtam ex - 

perienþã, mã ream ºi nu mãrul stupil 

or. A cum am peste 200 de fa milii 

de albine, o maºinã ºi un pavilion 

pe care le folosesc numai pentru 

mica mea afacere" . 

Face totul cu mâna lui 

Cu timpul, lucrul cu 

albinele devenise mai mult decât o 

pasiune, ajungând singura sursã de 

venit a familiei. A renunþat la serviciu 

pentru a se ocupa numai ºi 

numai de albine. A rezistat pânã 

acum ºi va rezista, spune convins 

de acest lucru, indiferent de situaþie, 

pentru cã îºi produce singur 

toate cele necesare pentru gos - 

podãria sa apicolã, de la cutii, ra - 

me, culegãtoare de polen... Totul 

se face în atelierul casei. 

Costurile nu mai conteazã 

Albinãritul a devenit, aºa - 

dar, afacerea familiei. Nu este 

înscris în nicio asociaþie de api - 

cultori ºi nu a apelat pânã în pre - 

zent, la niciun sistem de finanþare. 

Însã tot ce are investeºte în a ceas t ã 

afacere, pânã la ultimul bãnuþ, iar 

orice investiþie, la care adaugi ºi 

dragoste, aduce un pro fit pe 

mãsurã, ceea ce ne confirmã ºi 

apicultorul nostru. "Investesc mult, 

pentru cã doar investind obþii pro - 

fit. Mã ocup doar de aceastã 

meserie, îi dedic tot timpul de care 

are nevoie. Cumpãr foarte multe 

cãrþi naturiste, îmi place sã citesc 

tot ce are legãturã cu mierea de 

albine ºi reuºesc sã am propriile 

mele reþete." - se confeseazã dl. 

Matache. 

Ajutor dat naturii 

Bãrbatul considerã apicultura 

o meserie, una pentru care 

îþi trebuie vechime ca sã te pricepi. 

Cât despre petrecerea timpului în 

R.: Când aþi resimþit cel 

mai puternic, efectele crizei 

financiare 

O.Z.: O sã vã mire 

rãspunsul meu dar ãsta este purul 

adevãr, din fericire firma noastrã 

nu a resimþit criza, absolut deloc. 

A fost mai greu în anul 2009, 

când am deschis aceastã afacere, 

ºi ca la orice început de drum, 

dureazã pânã treaba merge ca pe 

roate, iar eforturile depuse de-a 

lungul anilor pânã în prezent s-au 

reflectat cel mai bine în 2012 care 

a fost cel mai prolific an ºi conti - 

nuã la fel de bine ºi în 2013. 

Chiar de curând, am 

achiziþionat maºini performante 

de ultimã generaþie ºi facem angajãri, 

bineînþeles în urma unor 

probe de lucru. Aºadar cine 

doreºte sã lucreze la noi ca ºi confecþioner 

este aºteptat la sediul 

firmei. 

mijlocul naturii, este o adevãratã 

desfãtare. "Ca sã fii în naturã e 

ceva formidabil, mai ales când ºtii 

cã ceea ce faci ajutã la regenerarea 

plantelor, albinele asigurând polenizarea. 

Noi ar trebui sã fim plãtiþi 

pentru pole nizare, aºa e în alte 

þãri", adaugã interlocutorul. 

Cu insectele în excursie 

Dl. Aurel Matache deþine 

o impresionantã bazã apicolã ºi, în 

fiecare primãvarã, se pre gã teºte 

de... excursie: "În aceastã meserie 

totul trebuie fãcut la timp, inclusiv 

pastorala. Începe la o sãptã mânã 

dupã sãrbãtorile pascale. Eu plec 

cu toatã baza mea apicolã din 

primãvarã, ºi încep cu rapiþã, salcâm, 

fâneaþã cu tei, poliflorã ºi mã 

mai întorc iarna... Suntem patru 

membri în familie care mergem la 

pastoralã, la ex tracþie, la tot. De 

asemenea, bãia tul meu, Mihai 

pune umãrul serios la afacerea 

noastrã de fa milie. De fapt am 

devenit asociaþi. De unul singur nu 

poþi reuºi. Cea mai mare mulþumire 

a mea ar fi ca nepoþii sã practice 

ºi ei apicultura, peste câþiva 

ani. Eu le voi lãsa o afacere care 

merge ca pe roate. Pânã acum, producþia 

de miere este mulþumitoare. 

Nu ne îmbogãþim din vinderea 

mierii, dar nici rãu nu este. Munca 

ne este rãsplãtitã." 

Probleme cu polenizarea 

Toate produsele apicole, 

"ERYN MODAMAX" - FIRMĂ 

ÎN CARE SERIOZITATEA E 

PRIMORDIALĂ 

R.: Câþi angajaþi aveþi ºi 

cum relaþionaþi cu aceºtia 

O.Z.: Când am deschis 

firma, am început cu 50 de angajaþi, 

în prezent avem 320 ºi din 

punctul meu de vedere este o 

relaþie bazatã pe respect ºi prietenie. 

Este o muncã în echipã care 

necesitã disciplinã ºi conºtiincio - 

zitate, fãrã aceste atribute nu am fi 

ajuns unde suntem. Întotdeauna 

trebuie respectat standardul de 

calitate dar ºi termenul de livrare 

al clientului ºi acest lucru nu se 

poate realiza dacã nu existã o 

relaþionare corectã între patron ºi 

angajat. 

Doresc sã menþionez cã: 

salariile au fost plãtite întotdeauna 

la timp, sunt peste salariul 

minim pe economie, mai mult în 

aceastã firmã se poate promova ºi 

automat odatã cu trecerea la altã 

categorie se va obþine un salariu 

de la propolis, polen, 

lãptiºor de matcã, 

miere, cearã (care este 

folositã în industria 

cosmeticã) pânã la apilarnil, 

pe care lumea 

nu-l cunoaºte, sunt 

sãnãtate cu ratã. 

Din pãcate, oamenii 

care au aceastã pasiune sunt tot mai 

puþini. "Nu mai e cum era odatã. 

Timpul decide soarta noastrã, a 

apicultorilor. Iar problema cea mai 

mare este cã statul nu oferã- decât 

în micã mãsurã sprijin, facilitãþi 

sau alte oportunitãþi pentru apicultori. 

De aici ºi tragica descreºtere a 

numãrului de familii de albine ºi 

chiar a numãrului de apicultori. 

Din acest motiv nu m-am înscris în 

nicio asociaþie ºi fac totul pe cont 

propriu", explicã stuparul. 

Albinele sunt paºnice 

dacã apicultorul este un om 

paºnic 

"Albinele au o ierarhie 

so cialã bine stabilitã în familia din 

care fac parte, organizarea lor fiind 

de admirat. Sunt ca o familie 

umanã în miniaturã. Cea mai 

importantã albinã este matca, du pã 

care un rol important îl au albinele 

lucrãtoare, albinele care asigurã 

paza ºi în cele din urmã, trântorii. 

Este impresionantã fa milia de 

albine, miracolul constã în faptul 

cã existã o multitudine de indivizi 

care funcþioneazã ca o unitate. 

Fiecare albinã ºtie ce are de fãcut, 

mai mare. 

Deasemenea, aceºtia 

primesc bonuri de masã iar de 

sãrbãtori, în fiecare an primesc 

cadouri ºi prime. Având în vedere 

faptul cã avem ºi angajaþi care fac 

naveta, venim în sprijinul acestora 

asigurându-le transportul. 

Programul de lucru este între 

orele 7.30 - 4.30, iar dacã este 

nevoie sã se stea peste program, 

orele suplimentare sunt plãtite, 

pauza de masã este de o orã, sâmbetele 

ºi duminicile sunt libere iar 

concediile sunt de minim 21 de 

zile. 

R.: Ce vã place cel mai 

mult în România 

nimeni nu încalcã re gulile. Dacã ar 

fi aºa ºi în socie tatea noastrã, ce 

bine ar mai fi! Tot ca o unitate 

acþioneazã al binele, în cazul în 

care sunt ataca te sau în cazul în 

care sunt luate prin surprindere 

chiar de cãtre a pi cultor. Albinelor 

nu le plac zgomotele puternice ºi 

mirosurile artificiale, mirosurile de 

parfum, de cre mã ºi nici mirosul 

de trans piraþie. La albine trebuie sã 

mergi curat ºi sã nu te apropii de 

ele pe vreme de ploaie pentru cã 

sunt mai irascibile. Pentru a putea 

face lucrãrile necesare în stupi, 

primãvara ºi în celelalte perioade 

ale anului este nevoie de un costum 

special ºi de o afumãtoare. 

Pentru afumãtoare se foloseºte 

putregaiul, nu trebuie sã se 

afume tare stupul, doar câteva 

fu muri, care sã 

alerteze albinele 

pentru a le þine ocupate. 

Albinele îºi vor 

umple abdomenul cu miere 

pen tru a-ºi pro teja rezerva în caz 

de foc ºi le va fi ºi mai greu sã 

înþepe pentru cã îºi vor îndoi mai 

greu abdomenul", încheie aceastã 

frumoasã descriere a meseriei de 

apicultor, domnul Matache Aurel. 

Domnul Aurel reuºeºte 

sã-ºi valorifice marfa atât la domiciliu, 

dar ºi în piaþa oraºului Mizil, 

unde spune dânsul, sunt cei mai 

mulþi cumpãrãtori. 

Cristina COLÞ 

O.Z.: De la început am 

fost atraºi de ospitalitatea ro - 

mânilor, de cãldura lor sufle - 

teascã, de felul lor de a fi. În al 

doilea rând, aveþi o þarã cu peisaje 

superbe, ne-am petrecut concedii 

la mare, la munte ºi ne-a plãcut 

foarte mult, ceea ce am vizitat 

pânã în prezent. Ne plac foarte 

mult ºi tradiþiile de aici ºi consi - 

derãm cã pãstrarea valorilor au - 

tentice este importantã pentru 

identitatea fiecãrui popor. 

R.: Vã mulþumesc pentru 

timpul acordat ºi vã doresc mult 

succes în continuare! 

Gabriela NEGOIÞÃ

De la bunica... 

La realizarea acestei rubrici, 

poate contribui oricare dintre 

dumneavoastrã. 

Vã invitãm, aºadar, sã vã întrebaþi 

bunicii cât mai multe lucruri 

ºi apoi sã împãrtãºiþi cu cititorii 

noºtri cele învãþate, trimiþându-ne 

informaþiile pe adresa noastrã. 

Vã aºteptãm! 

1. Piureul de cartofi va avea un 

gust bun ºi un aspect deosebit 

dacã este amestecat cu un albuº 

de ou bãtut spumã. 

2. Grãsimea pentru topit nu va 

prinde gust rânced dacã înãuntru 

se adaugã 2-3 cepe. 

3. Albuºul va fi mai tare dacã 

fierbi oul la foc iute. La foc mic 

gãlbenuºul va fi mai tare ºi nu se 

va sfãrâma. 

4. Dulceaþa nu se va zaharisi dacã 

linguriþa pe care o foloseºti este 

uscatã. 

5. Untura nu se mai înnegreºte 

dacã se pune înãuntru un cartof 

crud, curãþat. El absoarbe ºi mirosul 

de rânced. 

6. Ouãle sunt proaspete dacã, 

puse într-o cratiþã cu apã ºi sare, 

nu se ridicã la suprafaþã. 

7. Ceapa nu te mai face sã 

lãcrimezi dacã, înainte de a o tãia, 

o scufunzi pentru 15 minute în 

apã rece. 

8. Alimentele ramân proaspete 

mai multã vreme dacã sunt 

învelite în hârtie de ziar ºi aºezate 

în frigider. 

9. Mâncarea se desãreazã dacã în 

cratiþã se lasã un cartof curãþat ºi 

spãlat bine. 

10. Gãluºtele devin mai galbene 

dacã amesteci griºul cu puþin 

mãlai. 

11. Merele la cuptor nu se 

încreþesc dacã sunt unse înainte 

cu puþin ulei. 

12. Merele curãþate nu vor prinde 

culoare maronie dacã peste 

fructele tãiate se toarnã câteva 

picãturi de suc de lãmâie. 

CUM E 

CORECT 

Internet 

Scrierea Internet cu 

majusculã e un moft. Nu 

scriem s-a transmis la Radio, 

te-am sunat la Telefon, s-a 

oprit Curentul, ies puþin la Aer 

etc. Nu existã o entitate numitã 

Internet care trebuie deosebitã 

de alte entitãþi de acelaºi fel, 

aºa cum sunt Microsoft, Terra, 

Caragiale etc. 

Dar e drept cã existã 

oameni care scriu Internet cu 

majusculã, probabil în ideea cã 

e o reþea cu numele asta. Eu nu 

percep internet ca fiind un 

nume propriu, ci un nume 

generic. Îþi tragi internet acasã 

aºa cum îþi tragi gaze, apã sau 

televiziune prin cablu. 

Gramatica 

Nr. 102 / iunie 2013 DIVERSE 

Pagina 10 

Ruladă din 

curcan şi legume 

CULINAR 

Farfuria întinsã care nu 

spune o poveste nu primeºte un 

“sãrut mâna pentru masã cã a fost 

bunã ºi gustoasã”. Mâncarea astfel 

pregãtitã încât sã dea naºtere 

unor istorioare sau unor personaje 

e o plãcere pentru toate taberele 

de consumatori, de la cei mai mici 

la cei mai mari. 

Ingrediente pentru 4 persoane: 

500 g de piept ºi pulpã de 

curcan, fãrã piele ºi oase, 50 g 

mazãre proaspãtã sau decongelatã, 

1 morcov mic, curãþat, 1 

ceapã micã curãþatã, 2 cãþei de 

usturoi curãþaþi, 1 lingurã de unt, 

400 g de smântânã dulce cu 32% 

Retetã 

pregãtitã de 

maestrul 

Horia Virlan 

Bunele maniere sunt e - 

sen þiale pentru adaptarea copilului 

în diverse situaþii sociale, întrucât 

stau la baza primei impresii pe 

care o lasã celor din jur. O persoanã 

care vorbeºte ºi se comportã 

politicos va fi tratatã cu mai multã 

bunãvoinþã ºi va fi acceptatã mai 

uºor într-un grup. De aceea, este 

bine sã începi sã îl înveþi pe copil 

de la cele mai mici vârste care 

sunt bunele maniere în societate. 

Salutul ºi multumirea 

A saluta ºi a mulþumi 

sunt elementele esenþiale ale bu - 

nelor maniere. De aceea, poþi înce - 

pe cu ele atunci când îþi propui sã 

grãsime, 2 albuºuri de ou, 1 linguriþã 

de sare, 1 vârf de cuþit de 

nucºoara rasã, mãsline, ridichi de 

lunã, ardei galben, ardei roºu ºi 

fire de pãtrunjel. 

Mod de preparare: 

Tãiaþi pieptul de curcan 

în bucãþi, adãugaþi sare dupã gust 

ºi apoi tocaþi-l mãrunt folosind 

blenderul sau maºina de tocat cu 

sita cea micã. Adãugaþi în blender, 

peste carnea tocatã, smântâna 

dulce ºi apoi albuºurile de ou, 

continuând baterea. Sotaþi în unt 

încins ceapa, morcovul ºi ustu - 

roiul, toate tocate mãrunt. Dacã e 

cazul, adãugaþi ºi puþinã apã pânã 

se înmoaie bine. Pasaþi ºi legu - 

mele în blender sau treceþi-le prin 

maºina de tocat împreunã cu pu - 

þinã compoziþie de carne, apoi 

amestecaþi cele douã compoziþii, 

ARTA MANIERELOR 

“DACĂ VREI CA ALŢII SĂ TE RESPECTE, RESPECTĂ-TE 

ÎN PRIMUL RÂND TU.” BALTAZAR GRACIAN 

CEI ªAPTE ANI DE ACASÃ 

Calendarul lucrãrilor agricole în 

luna iunie 

Pentru obþinerea unor 

pro ducþii bune, foarte important 

este ca lucrãrile agricole sã fie 

efec tuate în perioada optimã. De 

aceea, am decis cã poate fi interesant 

pentru mulþi dintre dumnea - 

voastrã calendarul lucrãrilor agricole, 

pentru fiecare lunã a anului. 

În cursul lunii iunie, se 

efectueazã urmãtoarele lucrãri: 

În cultura mare, începe 

recoltarea cerealelor pãioase (orz, 

grâu), recoltarea cartofilor de varã. 

Pe terenurile eliberate, acolo unde 

sunt posibilitãþi, se aplicã îngrã - 

ºãminte organice care se încorporeazã 

imediat sub arãtura de 

varã. La avertizare se aplicã tratamente 

pentru combaterea bolilor 

ºi dãunãtorilor în culturile de 

floarea soarelui. 

În legumiculturã, se terminã 

înfiinþarea culturilor succesive 

de varzã de toamnã, conopidã 

ºi se completeazã golurile în culturile 

deja înfiinþate. Tot în iunie 

are loc executarea lucrãrilor gene - 

îl inveþi pe cel mic regulile de 

comportament. 

Învaþã-l sã mulþumeas cã, 

în diverse contexte ºi unor persoane 

diferite. „Mulþumesc” poate 

fi spus persoanei care þi-a deschis 

uºa ºi te-a lãsat sã intri, vânzãtorului 

de la magazin care þi-a dat 

restul sau produsul de pe raft, unui 

alt copil care te-a lãsat sã te joci cu 

jucãria lui etc. Explicã-i faptul cã a 

mulþumi þine nu numai de educaþie, 

ci ºi de respectul pe care îl 

arãþi celuilalt. 

Învaþã-l sã salute persoanele 

pe care le întâlneºte. În 

cazul în care cineva cunoscut trece 

pe lângã el ºi pare a nu-l observa, 

rale de întreþinere la toate culturile 

legumicole (prãºit, udat, fertili - 

zare, aplicat tratamente fito-sani - 

tare). La tomatele timpurii se eli - 

mi nã frunzele îmbãtrânite de la 

bazã, pentru o mai bunã aerisire a 

plantei. 

În a doua jumãtate a lunii 

iunie se poate însãmânþa mazãrea, 

salata ºi spanacul pentru recoltarea 

lor în luna septembrie - octombrie. 

În viticulturã se executã 

prãºile pentru menþinerea solului 

afânat ºi curat de buruieni, se continuã 

legarea lãstarilor concomitent 

cu îndepãrtarea copililor în 

stare erbacee ºi se face combaterea 

bolilor ºi dãunãtorilor pe tot parcursul 

verii. 

În perioadele ploioase se 

va executa repetarea tratamentelor 

la fiecare 7-8 zile, aplicarea tratamentelor 

foliare la cca. 15 zile, 

dimineaþa ºi dupã amiazã, evitându-se 

aplicarea pe timp cald ºi 

uscat. 

În pomiculturã, continuã 

tratamentele fito-sanitare la avertizare, 

în scopul menþinerii unui 

frunziº sãnãtos, foarte important, 

adãugând nucºoara ºi sare. Întindeþi 

pe masã o folie alimentarã în 

formã dreptunghiularã, cu baza 

micã spre dumneavoastrã ºi aºe - 

zaþi compoziþia sub formã de sul 

paralel cu muchia mesei dinspre 

dumneavoastrã. Rulaþi compoziþia 

formând o ruladã destul de groasã, 

apoi fierbeþi-o într-o baie de aburi, 

timp de 20-22 de minute sau fierbeþi-o 

într-o cratiþã cu apã sãratã 

timp de 17-18 minute. Când rulada 

este pãtrunsã trebuie sã fie 

fermã la pipãit ºi elasticã. 

Lãsaþi rulada sã se 

rãceascã, apoi tãiaþi-o în felii de 2 

cm grosime ºi ornaþi-o cu legume, 

creând figuri de copii sau animale 

drãguþe. Puteþi sã adãugaþi puþin 

sos de roºii sau smântânã, dar ºi 

legume înãbuºite în unt. 

“ARTA MANIERELOR” este o 

rubricã ce vrea sã aducã la 

suprafaþã nobleþea din oameni. 

Noi toþi ne-am nãscut no bili ºi 

trebuie sã avem bune ma niere. 

Aici veþi gãsi exemple ºi indicii 

despre cum poþi fi nobil ºi 

manierat azi. 

spune-i cã este bine sã îl salute cu 

voce tare sau sã întindã o mânã 

cãtre el. Gestul acesta o va trezi 

din gânduri pe respectiva persoanã 

ºi va aprecia buna intenþie a 

copilului. 

Câteva reguli care te ajutã sã îl 

înveþi bunele maniere la masã 

Evitã sã îl obiºnuieºti sã 

mãnânce în camera lui. 

Luaþi masa în familie cel 

puþin o datã pe zi. 

Nu-l grãbi pe copil sã termine 

de mâncat. A lua masa este 

atât pentru recolta anului în curs, 

cât ºi pentru producþia anului 

viitor, având în vedere cã în a - 

ceastã perioadã are loc procesul de 

diferenþiere a mugurilor de rod. 

Pentru tratamentul necesar 

acestor acþiuni vã puteþi informa 

la pri mãria oraºului Mizil, 

biroul Ca das tru ºi agriculturã, Ing. 

Ionel Dumitru. 

Buletin de avertizare 

Unitatea Fitosanitarã Prahova. 

Condiþiile climatice din 

ultimile zile au favorizat apariþia ºi 

dezvoltarea dãunãtorului-bolii 

OMIDA DE PÃªUNI care poate 

cauza pierderi importante la culturile, 

PÃªUNI, FÂNEÞE. Pentru 

prevenire ºi combatere se recomandã 

executarea tratamentului 

numai pe parcelele pe care s-au 

realizat urmãtoarele condiþii: la 

depistarea dãunãtorului sau preventiv 

când larvele se gãsesc în 

primele stadii de dezvoltare. 

În regiunile cu invazii 

permanente se recomandã sã se 

facã destelenirea pãºunilor ºi 

fâneþelor invadate ºi însãmânþarea 

COMEMORĂRI 

ANIVERSĂRI 

6 iunie - 65 de ani de la 

moartea prozatorului şi 

gazetarului Mircea Dami - 

an; 


moartea poetului şi isto ri - 

cului literar Ovid Den su - 

sianu; 


moartea prozatorului şi 

traducătorului Nicolae N. 

Beldiceanu; 


începutul Revoluţiei Ro - 

mâne la Bucureşti (11.iun. 

1848); 


naşterea poetului, 

prozatorului şi dramaturgului 

Vasile Alecsandri (22 

aug. 1943); 


înfiinţarea steagului na ţio - 

nal al României, cu Deviza 

"Dreptate-Frăţie" în scri - 

să pe el. 


naşterea scriitorului Ion 

Marin Sadoveanu (2 feb. 

1964); 


moartea actriţei şi 

cântăreţei Maria Tănase; 


intrarea României în al 

doilea război balcanic, 

ală turi de Grecia, Serbia, 

Muntenegru şi Turcia, îm - 

potriva Bulgariei. 

un adevãrat ritual care cere timp 

nu numai prin pregãtirea mâncãrii 

ºi aºezarea în farfurie, ci ºi prin 

duratã. 

Educã-l în privinþa alimentaþiei 

sãnãtoase, chiar în timpul 

mesei. Vorbeºte-i despre fun - 

cþii le alimentelor ºi rolul lor în 

prevenirea îmbolnãvirilor. 

NE-AM INFORMAT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ 

cu plante de nutreþ din familia 

Leguminoase, pe care nu le atacã 

aceastã omidã. Se vor grãpa pãºunile 

sau se vor tãvãlugi, folosinduse, 

dacã este posibil, tãvãlugi cu 

sârmã ghimpatã. Pãºunatul este 

interzis 21 de zile! 

De asemenea, în luna iu - 

nie, în funcþie de condiþiile meteo, 

se vor emite buletine de avertizare 

ºi pentru: omida pã roa sã a dudului 

- generaþia I; loºniþa ce rea lelor; 

gândacul baloº al ovã zului; viermele 

merelor - generaþi I; pã - 

duchele din San Jose -generaþia de 

varã; manã, fãinare ºi putregaiul 

cenuºiu la viþa de vie; viermele 

prunelor - generaþia a II-a. 

Tratamentele complexe 

presupun asocierea de douã sau 

mai multe produse de protecþia 

plantelor, compatibile între ele în 

aºa fel încât sã combatã atât bolile 

cât ºi dãunãtorii, simultan. 

Cei interesaþi se pot informa la 

Centrul Fitosanitar, Mizil, str. 

Tohani, nr.57, sau la numãrul 

de telefon: 0244-0024, Ing. 

Andreescu E.

Pagina 11 INTERES GENERAL 

Nr. 102 / iunie 2013 

ÎN SLUJBA TA, OMULE! 

Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sã 

gestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoastrã 

ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu - 

ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do - 

rinþã ºi implicare. 

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr 

771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia 

1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumit 

funcþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de - 

plaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele existente 

acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie. 

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro - 

blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publicaþia 

gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula - 

ritate acasã. 

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 

653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 – 

Mizil sau la adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com 

Emil PROªCAN 

Vã anunþãm cã începând cu luna martie, pentru cei care locu - 

iesc la bloc, publicaþia "POªTALIONUL" va fi distribuitã 

asociaþiilor de proprietari. Administratorii asociaþiilor se vor 

ocupa ca acesta sã fie distribuit în fiecare locuinþã. 

Tabelul cu salariaþii primãriei care 

TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE! 

Zona Persoana responsabilã Telefoane 

Bacovia, Leonida Condeescu, 

Tase Dumitrescu, Paralela 45, 

M. Bravu - de la intrare dinspre 

Buzãu pânã la inters. cu 

str. Eroilor (pod) 

Eroilor, Soarelui, Ghica 

Vodã, Mircea Vodã 

Decebal, Nuferilor, 

Democraþiei, Victoriei 

ªtefan Cel Mare, 13 

Decembrie 

Constantin Elisei 250 008 

int 30 

Simona Petrescu 250 020 

Aniºoara Doleanu 250 008 

int 33 

Petre Elena 250 008 

int 34 

Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 250 897 

N. Bãlcescu - de la pod pânã la Gabriela Negoiþã 252 722 

B-dul Unirii (case + blocuri) 

M. Bravu de la pod pânã la B- 

dul Unirii (fãrã bl. 112) 

I.L.Caragiale, A. Iancu, Alba 

Iulia 

Mirela 

Paraschivescu 

250 008 

int 26 

24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 250 008 

int 40 

Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 250 897 

B-dul Gãrii, Spicului, 

Recoltei 

Ionel Dumitru 250 008 int 

29 

Valea Jiului Aniºoara Enache 250 008 int 

40 

1 Mai Loredana Tãnase 250 020 

Mr. Ivanovici, G-ral 

Praporgescu 

Elena Mãrãcine 250 008 int 

29 

M. Bravu de la inters. cu B- Mirela Bonciog 253 309 

dul Unirii (inclusiv bl. 112) 

pânã la str. Er. R. Nicolae, 

Sos. Vadu Sãpat 

Er. R. Nicolae, Stadionului, Emilia Ionescu 250 020 

Primãverii 

Transilvaniei, Agricultori, 

Toamnei 

Ionela Duþu 250 008 int 

34 

N. Bãlcescu de la intersectia 

cu Er. R. Nicolae pânã la UM 

Mariana Plaiaºu 250 008 int 

16 

Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11, Puica Sacuiu 250 132 

11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14) 

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6, 

6A, 7, 7A, 8, 8A 

Daniela Toader/ 

Cristina Colþ 

250 008/ 

252 722 

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 250 008 

int 16 

Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt. 

Ionescu Gh, Cap. Pândaru D- 

tru, Nucilor 

Madi Pãtraºcu 

250 008 int 

21 

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 250 008/ 

252722 

Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 250 062 

Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 250 020 

Bradului + cartier nou zona 

Bradului 

Gheorghiþã Elisei 250 062 

Griviþei, Bucegi, 

Fnd.Lalelelor 

Aleea Crizantemelor 

M. Bravu - de la inters. cu str. 

Er. R. Nicolae + blocuri uzinã 

Victoria Panait 

250 008 int 

25 

Aurelia Dragomir 250 020 

Primar etajul II 

interior 51 tel. 250.027 

Audienþe 

- luni: 10.00-14.00 

Viceprimar etajul II 

interior 15 

Audienþe 

- marþi: 10.00-14.00 

Secretar etajul II 


Audienþe 

- joi: 10.00 - 12.00 

Dir. executiv etajul I 


Audienþe 

- joi: 10.00 - 12.00 

PROGRAM DE LUCRU 

CU PUBLICUL 

Luni - joi: 08.00 - 12.30; 

13.00 - 16.30 

Vineri: 08.00 - 16.30 

LOCURI 

DE 

MUNCÃ 

S.C. SECURYTAS TEAM 

S.R.L., angajeazã agent securita te, 

studii medii, perioadã determinatã, 

Ploieºti, str. Gh. Gr. Can - 

tacuzino, nr.216A, bl.. 131C, ap.2, 

tel: 0244 523345, 0244 597194. 

S.C. DELTAROM DISTRIBU- 

TION S.R.L., angajeazã agent 

vânzãri/distribuitor, studii medii, 

carnet cat. B, perioadã nedeterminatã, 

Urlaþi, str. 1 Mai, nr. 66, 

bl.75, sc.B, et 4, ap.30, pct de 

lucru: Urlaþi, str. Orzoaia de jos, 

nr.60, tel: 0244 271668, email: 

office@berteea.ro. 

S.C. MARSHALL IMOBI - 

LIARE S.R.L., angajeazã asistent 

manager, vechime 1 an, stu - 

dii superioare, experienþã calculator, 

lb. englezã, perioadã nedeterminatã, 

Ploieºti, str. Andrei 

Mureºanu, nr.4, bl. 37I2, ap.52, 

tel/fax: 0344 140152, 0731 

348133, e-mail: marshall_imobiliare@yahoo.com. 

S.C. MARSHALL IMOBI LIA - 

RE S.R.L., angajeazã Broker i - 

mo biliar, vechime 1 an, studii su - 

perioare, experienþã calculator, 

lb. englezã, permis conducere, 

perioadã nedeterminatã, Ploieºti, 

str. Andrei Mureºanu, nr.4, bl. 

37I2, ap.52, tel/fax: 0344140152, 

0731348133,email:marshall_ 

imobiliare@yahoo.com 

S.C. JOHNSON CONTROLS 

ROMANIA S.R.L., angajeazã 

confecþioner textile, vechime min 

6 luni, diplomã calificare, peri - 

oadã determinatã, Parc Industrial 

Ploiesti, str. Conului, nr.3, tel/fax: 

0372 447901, 0244 406881. 

S.C. ZARA DESIGN S.R.L., 

angajeazã confecþioner textile, 

vechime 2 ani, studii medii, 

perioadã nedeterminatã, Ploieºti, 

str. Târgoviºte, nr. 10, tel: 0244 

558221, 0244 558225. 

S.C. TASAR DESIGN S.R.L., 

angajeazã confecþioner textile, 

vechime 2 ani (la maºina de 

cusut), calificare, perioadã nedeterminatã, 

Pãuleºti, str. Prin - 

cipalã, nr.1, tel: 0244 306752, 

0244 433751. 

S.C. XENIA S.A., angajeazã 

economist, vechime 5 ani, studii 

superioare, perioadã nedeterminatã, 

Ploieºti, str. Poligonului, 

nr.1, tel: 0244 531355, 0244 

598854, email: xeniaconstruct@gmail.com. 

S.C. MID INTERPREST 

AGREGAT S.R.L., angajeazã 

electrician întreþinere ºi reparaþii. 

Locuri vacante pentru Mãneºti, 

perioadã nedeterminatã, Mãneºti, 

tel 0742056746, lungus@ 

gmail.com. 

S.C. DIOGHENIS INTERNA- 

TIONAL S.R.L., angajeazã 

electromecanic, vechime 10 ani, 

ºcoala profesionalã, perioadã 

nedeterminatã, Ploieºti, str. 

Despre oameni ºi viaþã... 

Fiecare om are importanţa şi rostul său pe pământ, fiecare om a parcurs o viaţă în care 

a simţit şi trăit din vasta paletă de sentimente dintre bucurie şi tristeţe, dintre zâmbet şi 

lacrimă. Fiecare om a iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano timpuri, 

sărbători. Fiecare om a fost drag cuiva, a fost util unor oameni şi a lăsat în urma sa ceva. 

Pentru fiecare om vine, însă, o zi când trebuie să se despartă definitiv de co - 

paci, de flori, de ape, de di mineţi, de ceilalţi oa meni! Vine o zi când ră mâ nem doar cu 

aminti rile despre zâmbetul şi sufletul lor! 

Indiferent dacă i-am cunoscut sau nu, să tri mitem spre ei un gând de 

recunoştinţă şi preţuire, rugându-L pe Dumnezeu să-i aibă în ocrotire! 

Paraschiv Constantin (1963); 

Comardici Viorica (1950); 

Stoica Eraclia (1934); 

Gheorghe Chivu (1928); 

Negoiţă Mariea (1936) 

Ilie Marian (1958); 

Divoiu Gheorghe (1942); 

Boldescu, nr.18, tel/fax: 0244 

517695, 0244 407273. 



excavatorist, Mãneºti, tel: 0742 

056746, lungus@gmail.com. 

S.C. BIANOR SOLUTIONS 

S.R.L., angajeazã inginer proces, 

vechime 1 an, studii superioare, 

lb. englezã, experienþã în injecþii 

mase plastice, Ploieºti, ªos. Pl. - 

Târgoviºte,km.8, corina.petcu 

@bianorsolutions.ro 

S.C. SEKAMET S.R.L., angajeazã 

inginer TCM, Com. Dum - 

brãveºti, sat. Plopeni, Fab.II, tel: 

0745 023882, scsekametsrl 

@yahoo.com, perioadã nedeterminatã. 

S.C. FAL EXPERT CLEAN 

S.R.L. BUZÃU, angajeazã îngrijitor 

clãdiri (femeie de serviciu), 

Buzãu, str. Unirii, bl.O2, ap.17, 

tel: 0749 237795, 0238 430681, 

perioadã nedeterminatã. 

S.C. LUFKIN INDUSTRIES 

S.R.L., angajeazã lãcãtuº meca - 

nic, Com. Ariceºtii Rahtivani, str. 

Bruxelles, nr.6, tel: 0344 131131, 

0344/131002,gdumitru@yahoo. 

com, studii: liceul, tichete de 

masã, perioadã nedeterminatã. 



lãcãtuº mecanic, Mãneºti, tel: 

0742056746,lungus@gmail.com 

S.C. LUFKIN INDUSTRIES 

S.R.L., angajeazã macaragiu gr. 

E (comandã la sol), Com Ari - 

ceºtii Rahtivani, str. Bruxelles, 

nr.6, tel: 0344131131, 0344/ 

131002,gdumitru@yahoo.com, 

studii: liceul, tichete de masã, 




maºinist maºini cale, Mãneºti, tel: 


locuri vacante pentru Mãneºti, 


S.C. MID INTERPREST A - 

GREGAT S.R.L., angajeazã 

mecanic auto, Mãneºti, tel: 0742 

056746, lungus@gmail.com 

MOLOCEA MARIUS MIHAI 

I.I. angajeazã mecanic auto, 

Ploieºti, str. Ion H. Rãdulescu, 

nr.6, tel: 0722247463, marius. 

molocea@gmail.com, 4 ore/zi, 

loc vacant Strejnicu, calificare în 

domeniu, perioadã determinatã. 

S.C. MID INTERPREST A - 

GREGAT S.R.L., angajeazã 

muncitor necalificat, Mãneºti, tel: 


S.C. DUCRIS CONSTRUCT 

S.R.L., angajeazã muncitor neca - 

lificat (construcþii metalice u - 

ºoare), Ploieºti, str. Dr. Bagdazar, 

nr.6, tel: 0344 140011, ducrisconstruct@yahoo.com, 

studii: min 8 

clase, perioadã determinatã. 

S.C. JOHNSON CONTROLS 


muncitor necalificat în confecþii, 

Parc Industrial Ploiesti, str. 

Au fost concetãþenii noºtri... 

Ivanciu Ştefan (1944); 

Dima Mariea (1930); 

Preda Elisabeta (1939); 

Ghiţă Virginia (1928); 

Lincan Busuioc (1930); 

Mihai Victor (1939); 

Dobre Ilia (1943); 

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace! 

Conului, nr.3, tel/fax: 0372 

447901, 0244 406881, vechime 

min 6 luni, abilitãþi bune de lucru 

la maºina de cusut, perioadã 

determinatã. 

S.C. TASAR DESIGN S.R.L, 


confecþii, Pãuleºti, str. Principalã, 

nr.1, tel: 0244 306752, 0244 

433751, vechime 1 an (la maºina 

de cusut), studii generale, pe - 

rioadã nedeterminatã. 

S.C. IZVORUL RECE PS 

S.R.L., angajeazã bucãtar, Nisto - 

reºti, str: Prundului, nr: 11, Tel: 

072253008, vechime în domeniu 

2 ani, studii medii, perioadã nedeterminatã. 

S.C. TARMIR CONSTRUCT 

S.R.L., angajeazã dulgher, Câm - 

pina, str: Ion Câmpineanu, Tel: 

024433313;0721126069, e-mail: 

radum_mircea@ yahoo.com, 

persoanã de contact: Radu 

Mircea, vechime în domeniu 5 

ani, liceu, permis auto categ.B, 

perioadã determinatã 

S.C. ADYIMPEX PRELMET 

S.R.L., angajeazã frezor universal, 

Câmpina, str: Orizontului, nr: 

2 bis, Tel: 0726757668, vechime 

în domeniu 5 ani, ºcoala profesionalã, 



S.R.L, angajeazã lãcãtuº me ca - 

nic, Câmpina, str: Orizontului, nr: 

2 bis, Tel: 0726757668, ve chi me 

în domeniu 1 an, ºcoala pro - 

fesionalã perioadã nedeterminatã. 

S.C. ELSICA PROD S.R.L., 

angajeazã lãcãtus mecanic, 

Scorþeni, Tel/Fax: 0745029186/ 

0244220051, studii de specialitate, 


S.C. ELIRO S.R.L, angajeazã 

muncitor necalificat, Câmpina, 

str: Sãlaj, nr:11, Tel: 0244 - 

375125, ºcoala profesio nalã, 


S.C. TARMIR CONSTRUCT 

S.R.L., angajeazã muncitor ne - 

calificat în construcþii, Câmpina, 

str: Ion Câmpineanu, Tel: 

024433313;0721126069, e-mail: 

radum_mircea@yahoo.com, 

persoanã de contact: Radu 

Mircea, vechime în domeniu 5 

ani, liceu, permis auto categ.B, 

perioadã determinatã. 


S.R.L., angajeazã operator la ma - 

ºini unelte cu comandã numericã 

(CNC) Câmpina, str: Ori zon - 

tului, nr: 2 bis, Tel: 0726757668, 

vechime în domeniu 1 an, ºcoala 

profesionalã, perioadã nedeterm. 

S.C. TEOSIN S.R.L., angajeazã 

recepþioner hotel, Sinaia, Tel: 



S.C. GERULA COM S.R.L., 

angajeazã spãlãtor auto, Poiana 

Câmpina, Tel: 0244351420; 

0723323844, persoanã de contact: 

ªtefan Ion, vechime în 

domeniu 1 an, studii medii, 

Duţu Victor (1941); 

Popescu Gherghina (1932); 

Pastramă Oprea (1923); 

Curtu Elena (1936); 

Marin Valeria (1939); 

Radu Florea (1925); 

Constantinescu Florica (1926) 

Cunoscuţi, prie te ni sau rude care vor să tri mită gânduri, aprecieri sau frânturi din 

povestea vieţii celor dispăruţi şi înde pli nesc condiţiile de pu bli care, o fa cem cu plă ce re! 



S.R.L., angajeazã strungar uni - 

ver sal, Câmpina, str: Orizontului, 

nr: 2 bis, Tel: 0726757668, 

vechime în domeniu 5 ani, ºcoala 

profesionalã, perioadã nedeterm. 

S.C. ELSICA PROD S.R.L., 

angajeazã sudor cu arc electric cu 

electrod fuzibil în mediu de gaz 

protector (MIG MAG) Scorþeni, 

Tel/Fax: 0745029186/ 0244 - 


perioadã nedeterminatã 

S.C. TEOSIN S.R.L., angajeazã 

ºef de recepþie hotel, Sinaia, Tel: 



S.C. ELIRO S.R.L., angajeazã 

ºofer autobuz, Câmpina, str: Sã - 

laj, nr: 11, Tel: 0244375125, ve - 

chime în domeniu 2 ani, ºcoala 

profesionalã, permis auto categ.D 

+ atestat, perioadã nedeterminatã. 

S.C. ROSIDAV GRUP S.R.L., 

angajeazã ºofer automacaragiu, 

Câmpina, str: Schelelor, nr: 2, bl: 

5, ap: 14, Tel/Fax: 0728 227555/ - 

0244372281 e-mail: automacarale@gmail.com, 

vechime, calificare, 


S.C. ADEMAR SERV S.R.L., 

angajeazã ºofer taxi, Câmpina, 

str: Erupþiei, nr: 6B, bl: B4, ap: 

20, Tel: 0721573211; 0762 - 

203355, persoanã de contact: Ilie 

Emilian, atestat taxi, perioadã 

nedeterminatã. 

S.C. ANTAGI S.R.L., angajeazã 

ºofer taxi, Câmpina, str: Teilor, 

nr: 13, Tel: 0745198663, persoanã 

de contact: Cojocaru Ion, 

vechime în domeniu 3 ani, studii 

medii, atestat taxi, perioadã nedeterminatã 

S.C. TYMBARK MASPEX 


agent comercial, Vãlenii de 

Munte, Str: Cimislia, nr:38-40. 

S.C. GILMET S.R.L., angajeazã 

ascuþitor laminate la rece, Drajna 

de Jos, Str: Drajna de Jos. 



asistent manager, Vãlenii de 

Munte, Str: Cimislia, nr:38-40, 

Tel:282366. 



consilier/expert/inspector/referent/economist 

în economie generalã, 

Vãlenii de Munte, Str: 

Cimislia, nr:38-40, Tel:282366. 

S.C. COMELECTRO IM PORT- 

EXPORT S.R.L., angajeazã di - 

rector comercial, Mã gu rele, Str: 

Mãgurele, nr:334, Tel:0769 - 

089051. 

S.C. COMELECTRO IM PORT- 

EXPORT S.R.L., angajeazã director 

vânzãri, Mãgurele, Str: 

Mãgurele, nr:334, Tel:0769089051. 

S.C. IPSAR S.R.L., angajeazã 

inginer mecanic, Vãlenii de 

Munte, Str: Nicolae Iorga, 

nr:14,Tel:280477.

Nr. 102 /iunie 2013 

CARTEA LUNII 

“Cartea despre 

copii” 

de Osho 

(Bhagwan Shree Rajneesh) 

Ce este de fãcut când: 

-copii au însuºiri care nu ne plac 

sau devin imposibil de controlat; 

-existã un conflict între cei doi 

pãrinþi în privinta modului în care 

copilul trebuie sã fie crescut; 

-cãutaþi sã regãsiþi starea de copil, 

sã redescoperiþi inocenþa, sã re trã iþi 

starea de minunare în faþa misterului 

profund care ne înconjoarã. 

Aflati punctul de vedere 

spiritual despre aceste situaþii ºi 

mul te altele, exprimat de Osho cu 

multã candoare, inteligenþã ºi 

umor. 

Fragment din carte 

"... deºi copiii vin pe lume prin 

intermediul vostru, ei nu vã aparþin. 

Voi le puteþi dãrui iubirea voastrã, 

dar nu ar trebui sã le impuneþi cu 

forþa ideile voastre. Nu ar trebui sãi 

obligaþi sã trãiascã la rândul lor 

modul vostru nevrotic de viaþã. Le 

veþi permite deci sã înfloreascã în 

felul care le este propriu Le veþi 

permite libertatea de a fi ei înºiºi 

Dacã sunteþi pregãtiþi pentru toate 

acestea, foarte bine. Dacã nu, mai 

aºteptaþi iar, între 

timp, pregãtiþivã. 

Odatã cu omul, 

în aceastã lume 

a apãrut evo lu - 

þia conºtientã. 

De aceea, nu ar 

trebui sã vã 

reproduceþi 

inconºtient, la fel ca animalele. 

Înainte de a avea un copil, este 

necesarã o anumitã pregãtire. Este 

necesar sã deveniþi mai meditativi, 

mai liniºtiþi ºi mai împãcaþi..." 

Preturi pentru toate buzunarele! 

Valentin Uritescu 

Valentin Uritescu s-a nãscut 

pe 4 iunie 1941, în satul Vi ne - 

rea, judeþul Alba. A ab solvit In - 

stitutul de Artã Teatralã ºi Cine - 

matograficã în 1963. ªi-a început 

cariera la Teatrul “Maria Filotti” 

din Brãila, apoi a jucat la Teatrul 

“Tineretului” din Piatra Neamþ. În 

1981 a venit în Bucureºti, la 

Teatrul “Bulandra”, iar în 1990 s- 

Un batrânel împovãrat 

de ani s-a dus sã locuiascã 

împreunã cu fiul ºi cu nora lui, 

care aveau un bãieþel de 4 ani. 

Mâinile bãtrânului... tremurau 

tot timpul, ochii îi erau înce þo - 

ºaþi, iar paºii împleticiþi. 

Întreaga familie mânca 

împreunã la masã, însã mâinile 

nesigure ale bãtrânului ºi vede - 

rea lui tot mai slãbitã îl puneau 

mereu în încurcaturã - boabele 

de mazãre i se rostogoleau din 

lingurã pe covor, când întindea 

mâna dupã cana cu lapte, jumãtate 

din lapte se vãrsa pe faþa 

de masã. Fiul ºi nora se sim - 

þeau tot mai iritaþi de neajuto - 

rarea lui. Pânã-ntr-o zi când... 

"Trebuie sã facem ceva 

cu bunicu', a spus fiul. M-am 

sãturat sã tot vãd lapte vãrsat pe 

masã, sã tot calc pe boabe de 

mazãre ºi sã tot aud cum 

plescãie ºi troscãie în farfurie!" 

Aºa cã soþul ºi soþia au 

pus o mãsuþã în colþul camerei, 

dupã uºã. Acolo bunicu' mânca 

singur, în timp ce întreaga fa - 

milie se bucura în jurul mesei. 

ªi pentru cã bunicu' reuºise sã 

spargã vreo 2-3 farfurii, i-au 

cumpãrat un blid de lemn. 

Uneori, când se uitau în 

direcþia bunicului, familia putea 

sã vadã o lacrimã stingherã în 

ochii lui slãbiþi ºi triºti - singur, 

dupã uºã, bunicu' îºi mânca 

bucãþica de pâine muiatã în 

lapte. Cu toate acestea, singurele 

cuvinte pe care fiul ºi 

nora le aveau pentru el erau de 

mustrare când îi cãdea furculiþa 

pe covor sau când se mai vãrsa 

IUNIE 

a mutat la Teatrul Naþional “Ion 

Luca Caragiale”. 

“Toate marile hotãrâri ale 

vieþii – facultatea, cãsãtoria – aºa 

le-am luat, dând cu banul. Dacã 

banul ar fi picat pe partea cealaltã, 

luam decizia diametral opusã. Aºa 

a vrut destinul, aºa am fãcut.” 

“Am o boalã cu care mã 

lupt de 33 de ani: sindrom extrapiramidal. 

E un fel de Parkinson mai 

blând. Eu trebuie sã-mi termin treburile 

pâna mor, dupã ce mor, vãd 

eu ce mai fac (zâmbeºte). Sunt 

totusi, un optimist, am umor, deºi 

au apãrut semne vizibile ale 

vârstei ºi ale bolii mele. Dar, cu 

toate acestea, nu sunt disperat, nu 

vreau ca oamenilor sã le fie milã 

de mine. ªtiu cã eu sunt de vinã, 

am fãcut multe abuzuri în viaþa 

mea: nopþi pierdute, poker, beþii.” 

“Am sãdit un copac, am 

fãcut un copil, m-am zbãtut pentru 

familia mea ºi, chiar dacã am cãlcat 

strâmb, am respectat un 

jurãmânt. Eu cu soþia mea n-am 

trãit pasiuni devoratoare, care sã 

ardã tot, aºa cum mi s-a întâmplat 

cu alte trei femei. Între mine ºi 

din lapte pe masã. Bãieþelul se 

uita când la bunicu', când la 

mãmica ºi la tãticu' lui, fãrã sã 

spunã un singur cuvânt... 

Apoi, într-o searã, 

chiar înainte de cinã, tatãl a 

observat cã bãieþelul meºtereºte 

ceva pe covor. S-a apropiat ºi a 

vãzut cã încearcã sã ciopleascã 

o bucatã de lemn. "Ce faci tu 

acolo", l-a întrebat tatãl duios. 

Bãieþelul ºi-a ridicat 

ochii mari spre taticul lui ºi i-a 

rãspuns la fel de duios: "O, am 

treabã, vreau sã fac un blid de 

lemn din care sã mãncaþi tu ºi 

mami când cresc eu mare..." A 

zâmbit ºi s-a întors la "treaba" 

lui. 

De data aceasta a fost 

rândul pãrinþilor sã rãmânã fãrã 

cuvinte. O liniºte apãsãtoare s-a 

aºternut în camerã. ªi lacrimi 

mari ºi curate au început sã le 

tremure în ochi, sã li se rostogoleascã 

peste obrajii care deacum 

luaserã culoarea sângelui. 

Nici un cuvânt, deplinã tãcere, 

dar amândoi ºtiau prea bine ce 

soţia mea a fost un foc potolit, dar 

mereu aprins. De asta mariajul 

nostru dureazã de 44 de ani.” 

Alexandru Arºinel 

Actorul Alexandru Arºi - 

nel s-a nãscut la 4 iunie 1939, în 

localitatea Dolhasca, judeþul Su - 

ceava. În anul 1962 a absolvit 

Institutul de Artã Teatralã ºi Cine - 

mato graficã "I.L. Caragiale", din 

Bucu reºti. Vedetã a teatrului de 

revistã, alãturi de Stela Popescu a 

format un cuplu artistic celebru 

atât în þarã, cât ºi peste hotare. ªi 

dacã de mic visa sã ajungã actor, 

ruga îi este ascultatã în 1958, când 

este admis la Institutul de Artã 

Teatralã ºi Cinematograficã din 

Bucureºti. Prima reprezentaþi e pe 

scena de teatru ºi totodatã debutul 

ca actor - student are loc la Teatrul 

Casan dra. Pentru activitatea lor, 

cei doi mari actori au fost rãsplãtiþi, 

în anul 2002, cu Premiul 

special al UNITER pentru teatrul 

de revistã. În prezent, este directorul 

Teatrului de revistã "Con - 

stantin Tãnase", din Bucu reºti. În 

filmele realizate pentru marele 

Pagina 12 

Noi nu am cerut să fim români. Am avut noroc! 

ecran, mai ales dupã 1990, a rei - 

terat formula de succes practicatã 

pe scenã: "Ana ºi... hoþul" (1981), 

"Miss Litoral" (1990), "Anotimpul 

iu birii", "În fiecare zi mi-e 

dor de tine", "A doua cãdere a 

Constantinopolului" (1994), "Paradisul 

în direct" (1995), "Sexy 

Harem Ada-Kaleh” (2001). În 

luna februarie a anului 2004, a fost 

distins cu Ordinul "Meritul Cultu - 

ral", în grad de Mare Ofiþer. 

Povestea care vã va schimba viaþa 

S.C. MERENDA PRIM S.R.L. 

Vi s-a făcut foame Doriţi să mâncaţi pe săturate, ieftin şi bun, ca la "mama acasă" Nimic mai simplu! 

VÃ AªTEPTÃM LA CANTINA PRIMÃRIEI 

S.C. MERENDA 

PRIM S.R.L. 

vã oferã aceastã oportunitãte, zilnic, atât la 

sediul societãþii aflat la subsolul 

Primãriei, cât ºi la punctul de lucru 

din Piaþa oraºului Mizil. 

au de fãcut. 

În seara 

ace ea, soþul l-a 

luat pe bunic de 

mânã ºi l-a condus 

cu grijã la masa 

mare din centrul 

camerei. Bunicu' 

urma sã mãnânce 

la masã împreunã 

cu întreaga familie 

- în seara aceea 

ºi în fiecare searã 

de-atunci înainte, 

pânã la sfârºitul 

zilelor lui. ªi, 

dintr-un motiv sau 

altul, nici fiul ºi 

nici nora nu mai 

pãreau sã fie de - 

ranjaþi dacã se 

vãrsa din lapte pe 

faþa de masã sau 

dacã mai cãdea 

câte-o furculiþã pe 

covor. 

Copiii sunt ca niºte 

radare extrem de sensibile. 

Ochii lor nu lasã nimic neobservat, 

urechile lor sunt întotdeauna 

pe recepþie, iar mintea lor 

prelucreazã neobositã mesajele 

pe care le recepþioneazã. 

Totodatã, S.C. MERENDA PRIM S.R.L. Mizil primeºte 

comenzi ºi livreazã mâncare la sediile societãþilor comerciale 

(instituþiilor) sau la domicilii, închiriazã sala pentru diverse evenimente 

(agape, nunþi, botezuri, parastase) la urmãtoarele tarife: 

25-30 persoane = 300 lei; 30-50 persoane = 400 lei; 

50-70 persoane = 500 lei 

ºi preparã masa pentru aceste evenimente! 

Pentru rezervãri sau alte informaþii: 

Tel. 0244-250027/25008 

int. 35 - Cantina. 

Citeºte ºi: MIZILUL 

publicaþie lunarã a întregului oraº

click aici - Primaria Mizil

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?