21.01.2015 Views

raport la bilantul de mediu nivel i - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

raport la bilantul de mediu nivel i - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

raport la bilantul de mediu nivel i - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA<br />

BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,<br />

JUD. CONSTANTA<br />

Spre sud, Masivul central-dobrogean ia contact cu soclul karelian al P<strong>la</strong>tformei suddobrogene<br />

in lungul faliei Pa<strong>la</strong>zu (Ovidiu-Capidava). Aceasta a fost interceptata prin forajele<br />

<strong>de</strong> <strong>la</strong> Pa<strong>la</strong>zu Mare si Cocosu si ar atinge suprafata <strong>la</strong> sud <strong>de</strong> localitatile mentionate.In lungul<br />

acestei falii, contactul se face intre cristalinul <strong>de</strong> Pa<strong>la</strong>zu si sisturile verzi (seria <strong>de</strong> Cocosu).<br />

Contactul tectonic este acoperit <strong>de</strong> cuvertura sedimentara care inclu<strong>de</strong> in baza <strong>de</strong>pozite<br />

mezojurasice. Varsta faliei este <strong>de</strong>ci anterioara Mezojurasicului si posterioara sisturilor<br />

verzi, ea datand <strong>de</strong> <strong>la</strong> sfarsitul orogenezei baikaliene.<br />

Dupa <strong>de</strong>formarile baikaliene, care au avut caracter predominant plicativ, au avut loc<br />

<strong>de</strong>formari rupturale insotite <strong>de</strong> <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sari pe orizonta<strong>la</strong> cu tendinte <strong>de</strong> rotire.In randul<br />

acestora sunt <strong>de</strong> mentionat doua falii cu pozitie vertica<strong>la</strong> : una in partea sudica, in regiunea<br />

localitatii Horia, iar a doua in partea nordica intre localitatea Ostrov si <strong>la</strong>cul Sinoe. Aceste<br />

doua falii <strong>de</strong>limiteaza in partea centra<strong>la</strong> a masivului central-dobrogean un sector ale carui<br />

structuri au orientarea est-vest, <strong>de</strong>limitat <strong>la</strong> sud si <strong>la</strong> nord <strong>de</strong> sectoare in care structurile sunt<br />

orientate nord-vest/sud-est.<br />

In evolutia Dobrogei centrale , pe <strong>la</strong>nga <strong>de</strong>formarile mentionate, se recunosc si<br />

efectele unei tectonici mai noi. Acestea constau in culminatii si afundari cu aspect <strong>de</strong> <strong>la</strong>rgi<br />

ondu<strong>la</strong>tii care au o dispozitie oblica pana <strong>la</strong> transversa<strong>la</strong> fata <strong>de</strong> structurile preexistente.<br />

In ceea ce priveste amp<strong>la</strong>samentul analizat, asa cum precizam, acesta este situat in<br />

vecinatatea tarmului Marii Negre. In aceasta zona <strong>de</strong>pozitele cuaternare ale cordonului<br />

litoral sunt formate dintr-o succesiune <strong>de</strong> aluviuni marine, in care sunt cantonate doua<br />

orizonturi acvifere : primul cantonat in nisipuri intalnite <strong>de</strong> <strong>la</strong> suprafata pana <strong>la</strong> adancime <strong>de</strong><br />

6 – 9 m., al doilea cantonat in nisipurile prafoase cenusii, situate intre adancimile <strong>de</strong> 8,50 –<br />

11,50 m. pana <strong>la</strong> cca. 20 m.Orizonturile acvifere sunt separate printr-un strat impermeabil<br />

continuu, format din prafuri argiloase cenusii – galbui. Sub adancimea <strong>de</strong> 20 m,<br />

Cuaternarul este format dintr-o succesiune <strong>de</strong> argile prafoase cenusii – cafenii<br />

impermeabile.<br />

Cu aproximativ 18.000-20.000 <strong>de</strong> ani în urma , <strong>la</strong> apogeul g<strong>la</strong>ciatiei Würm, <strong>nivel</strong>ul<br />

marii era cu aproximativ 120 m mai jos <strong>de</strong>cât <strong>nivel</strong>ul actual. Încalzirea globa<strong>la</strong> si topirea<br />

ghetarilor au dus <strong>la</strong> ridicarea <strong>nivel</strong>ului marii, în medie cu 1 cm pe an, timp <strong>de</strong> aproximativ<br />

15.000 <strong>de</strong> ani, ajungând acum 4.000-5.000 <strong>de</strong> ani <strong>la</strong> 3-5 m <strong>de</strong>asupra <strong>nivel</strong>ului actual.<br />

BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT<br />

9

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!