raport la bilantul de mediu nivel i - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

More documents

Recommendations

Info

S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Cuvertura. Prima transgresiune de amploare care se recunoaste in spatiul central-dobrogean a avut loc in Mezojurasic. Formatiuni mai vechi care sa aiba drept soclu formatiunea sisturilor verzi se cunosc numai la vest de dunare (in Platforma Valaha). In cuvertura din Dobrogea centrala se recunoaste un singur ciclu de sedimentare Dogger-malm.Depozite cretacice se intalnesc doar ca petice protejate de eroziune depuse in timpul unor ingresiunidinspre sud sau dinspre nord. Neogenul nu este reprezentat decat prin iviri foarte restranse de depozite sarmatiene alcatuite din pietrisuri si nisipuri cu microfauna ce indica Basarabianul. In anexa 5 este prezentata coloana startigrafica a Dobrogei centrale. Tectonica Spatiul central-dobrogean in Proterozoicul terminal si la inceputul Paleozoicului a evoluat ca arie labila intracratonica. Aceasta a luat fiinta prin fracturarea si regenerarea unei portiuni din domeniul continental consolidat est-european, care s-a separat in doua blocuri : unul sud - vestic devenind Platforma Moesica si altul nord – estic devenind platforma est – europeana. Consolidarea Dobrogei centrale a aut loc in urma orogenezei baikaliene, cand a suferit principalele deformari si a devenit sistem cutat in structura actuala, constituind Masivul central dobrogean.In alcatuirea acestuia, pe langa formatiunea sisturilor verzi care ii este proprie, sunt incluse si nuclee mai vechi, reprezentate prin metamorfitele de la Altân- Tepe. Cele mai vechi deformari ale Masivului central-dobrogean apartin orogenezei baikaliene. Aceasta a determinat , intr-o prima etapa cutarea stransa si simetrica a ansamblului sisturilor verzi. Intr-o etapa ulterioara, s-a produs o cutare mai larga ducand la o inmanunchere a cutelor preexistente in structuri anticlinale si sinclinale majore.In structura actuala, aceste cute majore se delimiteaza clar. Contemporan sau penecontemporan cu formarea structurilor plicative majore, s-au stabilit si raporturile dintre masivul central-dobrogean si unitatile structurale majore invecinate. BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT 8
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Spre sud, Masivul central-dobrogean ia contact cu soclul karelian al Platformei suddobrogene in lungul faliei Palazu (Ovidiu-Capidava). Aceasta a fost interceptata prin forajele de la Palazu Mare si Cocosu si ar atinge suprafata la sud de localitatile mentionate.In lungul acestei falii, contactul se face intre cristalinul de Palazu si sisturile verzi (seria de Cocosu). Contactul tectonic este acoperit de cuvertura sedimentara care include in baza depozite mezojurasice. Varsta faliei este deci anterioara Mezojurasicului si posterioara sisturilor verzi, ea datand de la sfarsitul orogenezei baikaliene. Dupa deformarile baikaliene, care au avut caracter predominant plicativ, au avut loc deformari rupturale insotite de deplasari pe orizontala cu tendinte de rotire.In randul acestora sunt de mentionat doua falii cu pozitie verticala : una in partea sudica, in regiunea localitatii Horia, iar a doua in partea nordica intre localitatea Ostrov si lacul Sinoe. Aceste doua falii delimiteaza in partea centrala a masivului central-dobrogean un sector ale carui structuri au orientarea est-vest, delimitat la sud si la nord de sectoare in care structurile sunt orientate nord-vest/sud-est. In evolutia Dobrogei centrale , pe langa deformarile mentionate, se recunosc si efectele unei tectonici mai noi. Acestea constau in culminatii si afundari cu aspect de largi ondulatii care au o dispozitie oblica pana la transversala fata de structurile preexistente. In ceea ce priveste amplasamentul analizat, asa cum precizam, acesta este situat in vecinatatea tarmului Marii Negre. In aceasta zona depozitele cuaternare ale cordonului litoral sunt formate dintr-o succesiune de aluviuni marine, in care sunt cantonate doua orizonturi acvifere : primul cantonat in nisipuri intalnite de la suprafata pana la adancime de 6 – 9 m., al doilea cantonat in nisipurile prafoase cenusii, situate intre adancimile de 8,50 – 11,50 m. pana la cca. 20 m.Orizonturile acvifere sunt separate printr-un strat impermeabil continuu, format din prafuri argiloase cenusii – galbui. Sub adancimea de 20 m, Cuaternarul este format dintr-o succesiune de argile prafoase cenusii – cafenii impermeabile. Cu aproximativ 18.000-20.000 de ani în urma , la apogeul glaciatiei Würm, nivelul marii era cu aproximativ 120 m mai jos decât nivelul actual. Încalzirea globala si topirea ghetarilor au dus la ridicarea nivelului marii, în medie cu 1 cm pe an, timp de aproximativ 15.000 de ani, ajungând acum 4.000-5.000 de ani la 3-5 m deasupra nivelului actual. BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT 9
Page 1 and 2: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
Page 7: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
Page 59 and 60:
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
o S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZ
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
show all

raport la bilantul de mediu nivel i - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?