raport la bilantul de mediu nivel i - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
raport la bilantul de mediu nivel i - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii raport la bilantul de mediu nivel i - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA 2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA 2.1. Localizare si topografie Baza BICS apartinand S.C. PETROCONST S.A. se afla in zona industriala de conducte submarine, zona terminal petrolier Corbu, in zona joasa spre mare, avand urmatoarele vecinatati ( anexa 2): - nord - teren extravilan localitatea Corbu ( folosinta agricola) - vest - teren extravilan localitatea Corbu (folosinta agricola) - est - Marea Neagra - cca 330 m fata de amplasament ( plaja) - Sud -Acvatoriul Marea Neagra- (nisipuri cu vegetatie) Pentru desfasurarea activitatii societatea detine un spatiu in suprafata de 266.130 mp , in zona Midia Navodari. S.C. PETROCONST S.A. este proprietarul terenului cu suprafata de 266.130 mp aflat in extravilanul localitatii Corbu, conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate( anexa 3). Terenul din extravilanul localitatii Corbu detinut de S.C. PETROCONST S.A. la baza Midia Navodari, se incadreaza la categoria de folosinta “curti si curti cu constructii”, cu destinatiile constructiilor ” constructii industriale”. Accesul in zona se poate realiza pe artera rutiera Constanta-Navodari, iar de aici pe drumul de interes local Navodari-Corbu. 2.2. Geologie si hidrogeologie 2.2.1. Elemente de geologie Cuprinsă între 27°15’05’’ şi 29°30’10’’ longitudine estică şi 43°40’04’’ şi 49°25’03’’ latitudine nordică, regiunea Dobrogea se prezintă ca o unitate distinctă în cuprinsul teritoriului României. Specificul este dat de geomorfologia zonei, întregul relief fiind ajuns la stadiul de peneplena, eroziunea fluviatilă încetând să fie un factor modelator deosebit. BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT 6
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Podişul Dobrogei, cuprins între Dunăre (în vest şi nord), Marea Neagră (în est) şi graniţa cu Bulgaria (în sud) este o unitate danubiano-pontică de o deosebită originalitate geografică. Dobrogea se prezintă ca un podiş relativ rigid, format pe roci vechi (şisturi verzi, granite) şi structuri sedimentare mezozoice şi neozoice, puternic erodat de acţiunea îndelungată a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, uşor ondulat şi cu altitudini relativ reduse (200-300 m).Partea de nord este mai înaltă, ajungând pe alocuri la 350 - 400 m şi chiar 467 m în vârful cel mai înalt (Vf. Greci din Munţii Măcinului). Partea de sud are sub 200 m (altitudinea maximă este de 204 m în Deliorman). Alcatuirea geologica a Podisului Dobrogei se reda plastic prin notiunea de “mozaic” structural si petrografic . De la nord la sud se intalnesc urmatoarele unitati structurale: Orogenul Nord-Dobrogean, Dobrogea Centrala si Dobrogea de Sud ( anexa 4). Din punct de vedere geologic amplasamentul se afla pe tarmul situat la est de unitatea structuralã a Dobrogei Centrale–Masivul Central Dobrogean,care ocupa treimea mijlocie a Dobrogei si este delimitat spre sud de falia Palazu, care il separa de Platforma sud-dobrogeana, iar la nord de falia Peceneaga –Camena care il delimiteaza de Orogenul nord-dobrogean. Astfel conturat, Masivul central-dobrogean se individualizeaza net ca unitate geologica distincta, trasatura particulara constituind-o natura si varsta soclului precambrian si faptul ca acesta afloreaza pe suprafete foarte intinse. Cea mai larga suprafata din Dobrogea centrala este ocupata de formatiunile soclului. Cuvertura in schimb ocupa suprafete restranse Soclul In alcatuirea soclului se deosebesc doua unitati cu caractere petrofaciale bine distincte.Aceste unitati se delimiteaza printr-o discordanta stratigrafica si de metamorfism.Astfel, se individualizeaza ca prima unitate, grupa sisturilor cristaline mezometamorfice, iar cea de a doua include formatiunea sisturilor verzi. BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT 7
- Page 1 and 2: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 3 and 4: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 5: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 9 and 10: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 11 and 12: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 13 and 14: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 15 and 16: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 17 and 18: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 19 and 20: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 21 and 22: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 23 and 24: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 25 and 26: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 27 and 28: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 29 and 30: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 31 and 32: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 33 and 34: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 35 and 36: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 37 and 38: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 39 and 40: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 41 and 42: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 43 and 44: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 45 and 46: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 47 and 48: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 49 and 50: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 51 and 52: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 53 and 54: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
- Page 55 and 56: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA<br />
BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,<br />
JUD. CONSTANTA<br />
Podişul Dobrogei, cuprins între Dunăre (în vest şi nord), Marea Neagră (în est) şi<br />
graniţa cu Bulgaria (în sud) este o unitate danubiano-pontică <strong>de</strong> o <strong>de</strong>osebită originalitate<br />
geografică. Dobrogea se prezintă ca un podiş re<strong>la</strong>tiv rigid, format pe roci vechi (şisturi verzi,<br />
granite) şi structuri sedimentare mezozoice şi neozoice, puternic erodat <strong>de</strong> acţiunea<br />
în<strong>de</strong>lungată a factorilor mo<strong>de</strong><strong>la</strong>tori externi, cu un relief domol, uşor ondu<strong>la</strong>t şi cu altitudini<br />
re<strong>la</strong>tiv reduse (200-300 m).Partea <strong>de</strong> nord este mai înaltă, ajungând pe alocuri <strong>la</strong> 350 - 400<br />
m şi chiar 467 m în vârful cel mai înalt (Vf. Greci din Munţii Măcinului). Partea <strong>de</strong> sud are<br />
sub 200 m (altitudinea maximă este <strong>de</strong> 204 m în Deliorman).<br />
Alcatuirea geologica a Podisului Dobrogei se reda p<strong>la</strong>stic prin notiunea <strong>de</strong> “mozaic”<br />
structural si petrografic . De <strong>la</strong> nord <strong>la</strong> sud se intalnesc urmatoarele unitati structurale:<br />
Orogenul Nord-Dobrogean, Dobrogea Centra<strong>la</strong> si Dobrogea <strong>de</strong> Sud ( anexa 4).<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re geologic amp<strong>la</strong>samentul se af<strong>la</strong> pe tarmul situat <strong>la</strong> est <strong>de</strong><br />
unitatea structuralã a Dobrogei Centrale–Masivul Central Dobrogean,care ocupa treimea<br />
mijlocie a Dobrogei si este <strong>de</strong>limitat spre sud <strong>de</strong> falia Pa<strong>la</strong>zu, care il separa <strong>de</strong> P<strong>la</strong>tforma<br />
sud-dobrogeana, iar <strong>la</strong> nord <strong>de</strong> falia Peceneaga –Camena care il <strong>de</strong>limiteaza <strong>de</strong> Orogenul<br />
nord-dobrogean. Astfel conturat, Masivul central-dobrogean se individualizeaza net ca<br />
unitate geologica distincta, trasatura particu<strong>la</strong>ra constituind-o natura si varsta soclului<br />
precambrian si faptul ca acesta afloreaza pe suprafete foarte intinse.<br />
Cea mai <strong>la</strong>rga suprafata din Dobrogea centra<strong>la</strong> este ocupata <strong>de</strong> formatiunile soclului.<br />
Cuvertura in schimb ocupa suprafete restranse<br />
Soclul<br />
In alcatuirea soclului se <strong>de</strong>osebesc doua unitati cu caractere petrofaciale bine<br />
distincte.Aceste unitati se <strong>de</strong>limiteaza printr-o discordanta stratigrafica si <strong>de</strong><br />
metamorfism.Astfel, se individualizeaza ca prima unitate, grupa sisturilor cristaline<br />
mezometamorfice, iar cea <strong>de</strong> a doua inclu<strong>de</strong> formatiunea sisturilor verzi.<br />
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT<br />
7
Change language