raport la bilantul de mediu nivel i - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

More documents

Recommendations

Info

S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Lacul Corbu , situat pe valea Corbului, are o forma circular alungita si tarmuri in cea mai mare parte inalte si abrupte, fiind sapate in loess si, partial in calcare. Are un bazin de receptie de 64,25 kmp, principalul colector fiind paraul Corbului. Fig. nr. 2: Lacul Corbu 2.2.3. Apele subterane Din punct de vedere al resurselor de ape subterane, zona Masivului central – dobrogean se caracterizeaza prin rezerve reduse de ape freatice din cauza ariditatii climei, dar si a grosimii mari a depozitelor loessoide care acopera rocile. Zonele sisturilor verzi, unitati geologice cu fundament impermeabil, sunt regiuni care pot fi considerate ca practic lipsite de ape subterane de adancime. Aici se gasesc doar apele freatice de la baza loessului sau din depozitele deluviale, ape destul de bogate pe alocuri, pentru a alimenta reteaua hidrografica sau asezarile din podisul Casimcei (A. Breier). Una dintre cele trei hidrostructuri delimitate in Dobrogea centrala este hidrostructura Targusor – Tasaul, orientata NV-SE, afundandu-se axial spre nord-est. Vaile mai adanci ce traverseaza hidrostructura scot la zi sisturile verzi ale fundamentului, determinand o separare in bazine hidrogeologice a hidrostructurii; la contactul calcarelor cu sisturile verzi apar izvoare, asa cum sunt cele de la Gura Dobrogei (5 l/s) si Piatra (3 l/s). Alimentarea acestei hidrostructuri se face numai din precipitatii, existand si un aport din reteaua de irigatii. In aceasta structura, se cunosc cele mai dezvoltate forme carstice din Dobrogea, dar ele nu contin retea acvifera, ca urmare a deficitului de alimentare in subteran (M.R. Pascu). BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT 14
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA In vecinatatea tarmului Marii Negre in zona analizata depozitele cuaternare ale cordonului litoral sunt formate dintr-o succesiune de aluviuni marine, in care sunt cantonate doua orizonturi acvifere : primul cantonat in nisipuri intalnite de la suprafata pana la adancime de 6 – 9 m., al doilea cantonat in nisipurile prafoase cenusii, situate intre adancimile de 8,50 – 11,50 m. pana la cca. 20 m.Orizonturile acvifere sunt separate printrun strat impermeabil continuu, format din prafuri argiloase cenusii – galbui. Sub adancimea de 20 m, Cuaternarul este format dintr-o succesiune de argile prafoase cenusii – cafenii impermeabile. 2.3. Date generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona amplasament Meteoclimatic, judeţul Constanţa aparţine în proporţie de 80% sectorului cu climă continentală şi în proporţie de 20% sectorului cu clima de litoral maritim. Influentele Dunarii, pe latura vestica si ale Marii Negre, pe latura estica, particularitatile reliefului, gradul de impadurire si activitatile umane, determina anumite aspecte specifice climatice si topoclimatice. Dominante sunt fenomenele de uscaciune si seceta, cu frecventa si intensitate dintre cele mai mari in tara (O. Bogdan, I. Ilie). Temperatura Podisul Dobrogei Centrale se incadreaza in etajul climatic de campie, sub 200 m altitudine. Temperatura medie anuala oscileaza intre 10 ºC in partea nordica a Dobrogei centrale si peste 11ºC spre litoral. Amplitudinea termică anuală este destul de diferenţiată: 23 - 24 °C în jumătatea "dunăreană" a Dobrogei şi 21 - 22 °C în jumătatea "maritimă" a climatului litoral. În mod similar se ajunge pe litoral la 10 - 20 zile tropicale, faţă de 30 - 40 zile spre Câmpia Română. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este, pe cea mai mare intindere, de -1/-2 °C, dar în extremitatea sud-estică (zona Mangalia) este pozitivă, fiind cea mai călduroasă regiune iarna. Prima zi cu înghet se inregistreaza, în medie în prima decadă a lunii noiembrie, pe litoral aceasta fiind decalată cu circa o jumatate de lună din cauza prezenţei mării, dar se poate inregistra si mai timpuriu, inca din a doua de cada a lunii septembrie, in Podisul Casimcei. Durata medie a intervalului fara inghet este in Dobrogea cea mai mare din tara, totalizand in zona centrala cca. 200 de zile. BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT 15
Page 1 and 2: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
Page 13: S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
Page 65 and 66:
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
o S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZ
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
show all

raport la bilantul de mediu nivel i - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?