raport la bilantul de mediu nivel i - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA 

BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , 

JUD. CONSTANTA 

CUPRINS 

1. INTRODUCERE....................................................................................................4 

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA.............................6 

2.1. Localizare si topografie.............................................................................6 

2.2. Geologie si hidrogeologie.........................................................................6 

2.2.1. Elemente de geologie......................................................................6 

2.2.2. Ape de suprafata............................................................................11 

2.2.3. Ape subterane................................................................................14 

2.3. Date generale privind conditiile de clima 

si meteorologice in zona obiectivului....................................................15 

2.4. Biodiversitate............................................................................................18 

2.4.1. Introducere......................................................................................18 

2.4.2. Armonizarea legislatiei nationala cu Directivele 

si Regulamentele europene privind protectia mediului.............20 

2.4.3. Biodiversitatea in judetul Constanta............................................23 

2.4.4. Arii protejate in judetul Constanta................................................29 

2.4.5. Siturile Natura 2000 din zona amplasamentului..........................33 

2.4.6. Relatia proiectului cu Reteaua Natura 2000................................62 

2.4.7. Descrierea biodiversitatii in zona obiectivului..........................64 

2.4.8. Impactul asupra biodiversitatii....................................................67 

2.4.9. Masuri de diminuare a impactului.....................70 

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE....................71 

3.1. Istoricul amplasamentului.......................................................................71 

3.2. Dezvoltari viitoare....................................................................................71 

BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT 

1




4. ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI.............................72 

4.1. Generalitati...............................................................................................72 

4.1.1. Componentele obiectivului..........................................................72 

4.1.2. Procese tehnologice.....................................................................77 

4.2. Bilantul de materiale..................................................................................82 

4.3. Materiale de constructii.............................................................................83 

4.4. Stocarea materialelor.................................................................................83 

4.5. Emisii in atmosfera....................................................................................84 

4.5.1. Principalele surse de poluare in cadrul activitatii analizate........84 

4.5.2. Emisii de poluanti, calculul dispersiei poluantilor.......................86 

4.6. Alimentarea cu apã, efluenti menajeri si tehnologici , 

evacuarea apelor pluviale.........................................................................87 

4.6.1. Alimentarea cu apa potabila...........................................................87 

4.6.2. Evacuarea apelor uzate...................................................................88 

4.7. Producerea si eliminarea deseurilor.......................................................89 

4.8. Alimentarea cu energie electrica............................................................90 

4.9. Protectia si igiena muncii.........................................................................91 

4.10. Prevenirea si stingerea incendiilor.........................................................91 

4.11. Zgomotul si vibratiile................................................................................91 

4.12. Securitatea zonei.......................................................................................91 

4.13. Administratie.............................................................................................92 

4.14. Surse de informare...................................................................................92 

5. CALITATEA SOLULUI.......................................................................................93 

5.1. Efecte potentiale ale activitatii analizate................................................93 

5.2. Efecte potentiale ale activitatilor invecinate..........................................93 


2




6. CONCLUZII SI RECOMANDARI........................................................................94 

6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, 

dupa caz, in propuneri pentru programul de conformare......................94 

6.1.1. Factor de mediu apa.........................................................................94 

6.1.2. Factor de mediu aer.........................................................................95 

6.1.3. Factor de mediu sol-subsol.............................................................96 

6.1.4. Flora si fauna....................................................................................97 

6.1.5. Gestiunea deseurilor si a substantelor chimice periculoase......99 

6.1.6. Protectia muncii si sanatatea populatiei.....................................100 

6.2. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile 

necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert......101 

6.3. Concluzia finala........................................................................................101 

7. BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE......................................................................103 

8. ANEXE..............................................................................................................106 


3




1. INTRODUCERE 

Titularul activitatii: 

S.C. PETROCONST S.A. CONSTANTA, cu sediul in municipiul Constanta, B-dul 

I.C. Bratianu, nr. 45, Constanta, tel: 0241/ 618771, e-mail: office@petroconst.ro ; 

Denumirea obiectivului : 

BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , Midia - Navodari, Judetul 

Constanta 

Profilul activitatii – clasificare conform COD CAEN ( anexa 1): 

• Fabricarea produselor din beton pentru constructii - cod CAEN 2361; 

• Fabricarea betonului- cod CAEN 2363 ; 

• Tratarea si acoperirea metalelor- cod CAEN 2561 ; 

• Operatiuni de mecanica generala- cod CAEN 2562 ; 

• Lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide –cod CAEN 4221 . 

• Lucrari de constructii a altor proiecte ingineresti n.c.a. – cod CAEN 4299 

• Lucrari de pregatire a terenului – cod CAEN 4312 

• Alte lucrari speciale de constructii n.c.a.- cod CAEN 4399 

• Depozitari- cod CAEN 5210 

• Manipulari - cod CAEN 5224 

Activitatilor desfasurate de S.C. PETROCONST S.A. in cadrul bazei Midia Navodari, 

care se autorizeaza din punct de vedere al mediului,le corespund urmatoarele coduri CAEN 

: 2361, 2363, 2561, 2562, 4221. 

Scopul lucrarii il constituie identificarea domeniilor in care impactul asupra mediului, 

produs de activitatile mentionate, poate fi semnificativ. 


4




Studiul s-a intocmit in conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM 184/1997 si a 

OUG195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza 

documentatiei tehnice prezentate care cuprinde: 

• Fisa de prezentare a activitatii; 

• Planuri de situatie si schite amplasament; 

• Contract RAJA ; 

• Contract E.N.E.L.; 

• Contract cu S.C. ENVIROTECH S.R.L. ; 

• Contract S.C. POLARIS M HOLDING S.R.L. ; 

• Contract cu S.C. INTEX ECO CONSTRUCT S.R.L. ; 

• Contract cu S.C. Green Life Recycling S.R.L. nr. 035/ 05.05.2007 ; 

• Act spatiu; 

• Certificat constatator ; 

• Act constitutiv ; 

• Contract de prestari servicii incheiat cu ICH CONSTRUCTII GRUP S.A. ; 

• Autorizatie C.N.A.C.N. nr. Al 150/2008 pentru detinere surse de radiatii si instalatii 

radiologice; 

• autorizatie C.N.A.C.N. nr. Al 221/2007 pentru utilizare instalatii radiologice 

• autorizatie C.N.A.C.N. nr Al 258/2008 pentru transport surse radiologice si instalatii 

radiologice; 

• Lista mijloace de transport detinute de catre S.C. PETROCONST S.A. 


5




2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA 

2.1. Localizare si topografie 

Baza BICS apartinand S.C. PETROCONST S.A. se afla in zona industriala de 

conducte submarine, zona terminal petrolier Corbu, in zona joasa spre mare, avand 

urmatoarele vecinatati ( anexa 2): 

- nord - teren extravilan localitatea Corbu ( folosinta agricola) 

- vest - teren extravilan localitatea Corbu (folosinta agricola) 

- est - Marea Neagra - cca 330 m fata de amplasament ( plaja) 

- Sud -Acvatoriul Marea Neagra- (nisipuri cu vegetatie) 

Pentru desfasurarea activitatii societatea detine un spatiu in suprafata de 266.130 

mp , in zona Midia Navodari. S.C. PETROCONST S.A. este proprietarul terenului cu 

suprafata de 266.130 mp aflat in extravilanul localitatii Corbu, conform Certificatului de 

atestare a dreptului de proprietate( anexa 3). 

Terenul din extravilanul localitatii Corbu detinut de S.C. PETROCONST S.A. la baza 

Midia Navodari, se incadreaza la categoria de folosinta “curti si curti cu constructii”, cu 

destinatiile constructiilor ” constructii industriale”. 

Accesul in zona se poate realiza pe artera rutiera Constanta-Navodari, iar de aici pe 

drumul de interes local Navodari-Corbu. 

2.2. Geologie si hidrogeologie 

2.2.1. Elemente de geologie 

Cuprinsă între 27°15’05’’ şi 29°30’10’’ longitudine estică şi 43°40’04’’ şi 49°25’03’’ 

latitudine nordică, regiunea Dobrogea se prezintă ca o unitate distinctă în cuprinsul 

teritoriului României. Specificul este dat de geomorfologia zonei, întregul relief fiind ajuns la 

stadiul de peneplena, eroziunea fluviatilă încetând să fie un factor modelator deosebit. 


6




Podişul Dobrogei, cuprins între Dunăre (în vest şi nord), Marea Neagră (în est) şi 

graniţa cu Bulgaria (în sud) este o unitate danubiano-pontică de o deosebită originalitate 

geografică. Dobrogea se prezintă ca un podiş relativ rigid, format pe roci vechi (şisturi verzi, 

granite) şi structuri sedimentare mezozoice şi neozoice, puternic erodat de acţiunea 

îndelungată a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, uşor ondulat şi cu altitudini 

relativ reduse (200-300 m).Partea de nord este mai înaltă, ajungând pe alocuri la 350 - 400 

m şi chiar 467 m în vârful cel mai înalt (Vf. Greci din Munţii Măcinului). Partea de sud are 

sub 200 m (altitudinea maximă este de 204 m în Deliorman). 

Alcatuirea geologica a Podisului Dobrogei se reda plastic prin notiunea de “mozaic” 

structural si petrografic . De la nord la sud se intalnesc urmatoarele unitati structurale: 

Orogenul Nord-Dobrogean, Dobrogea Centrala si Dobrogea de Sud ( anexa 4). 

Din punct de vedere geologic amplasamentul se afla pe tarmul situat la est de 

unitatea structuralã a Dobrogei Centrale–Masivul Central Dobrogean,care ocupa treimea 

mijlocie a Dobrogei si este delimitat spre sud de falia Palazu, care il separa de Platforma 

sud-dobrogeana, iar la nord de falia Peceneaga –Camena care il delimiteaza de Orogenul 

nord-dobrogean. Astfel conturat, Masivul central-dobrogean se individualizeaza net ca 

unitate geologica distincta, trasatura particulara constituind-o natura si varsta soclului 

precambrian si faptul ca acesta afloreaza pe suprafete foarte intinse. 

Cea mai larga suprafata din Dobrogea centrala este ocupata de formatiunile soclului. 

Cuvertura in schimb ocupa suprafete restranse 

Soclul 

In alcatuirea soclului se deosebesc doua unitati cu caractere petrofaciale bine 

distincte.Aceste unitati se delimiteaza printr-o discordanta stratigrafica si de 

metamorfism.Astfel, se individualizeaza ca prima unitate, grupa sisturilor cristaline 

mezometamorfice, iar cea de a doua include formatiunea sisturilor verzi. 


7




Cuvertura. 

Prima transgresiune de amploare care se recunoaste in spatiul central-dobrogean a 

avut loc in Mezojurasic. Formatiuni mai vechi care sa aiba drept soclu formatiunea sisturilor 

verzi se cunosc numai la vest de dunare (in Platforma Valaha). In cuvertura din Dobrogea 

centrala se recunoaste un singur ciclu de sedimentare Dogger-malm.Depozite cretacice se 

intalnesc doar ca petice protejate de eroziune depuse in timpul unor ingresiunidinspre sud 

sau dinspre nord. Neogenul nu este reprezentat decat prin iviri foarte restranse de depozite 

sarmatiene alcatuite din pietrisuri si nisipuri cu microfauna ce indica Basarabianul. 

In anexa 5 este prezentata coloana startigrafica a Dobrogei centrale. 

Tectonica 

Spatiul central-dobrogean in Proterozoicul terminal si la inceputul Paleozoicului a 

evoluat ca arie labila intracratonica. Aceasta a luat fiinta prin fracturarea si regenerarea unei 

portiuni din domeniul continental consolidat est-european, care s-a separat in doua blocuri : 

unul sud - vestic devenind Platforma Moesica si altul nord – estic devenind platforma est – 

europeana. Consolidarea Dobrogei centrale a aut loc in urma orogenezei baikaliene, cand a 

suferit principalele deformari si a devenit sistem cutat in structura actuala, constituind 

Masivul central dobrogean.In alcatuirea acestuia, pe langa formatiunea sisturilor verzi care ii 

este proprie, sunt incluse si nuclee mai vechi, reprezentate prin metamorfitele de la Altân- 

Tepe. 

Cele mai vechi deformari ale Masivului central-dobrogean apartin orogenezei 

baikaliene. Aceasta a determinat , intr-o prima etapa cutarea stransa si simetrica a 

ansamblului sisturilor verzi. Intr-o etapa ulterioara, s-a produs o cutare mai larga ducand la 

o inmanunchere a cutelor preexistente in structuri anticlinale si sinclinale majore.In structura 

actuala, aceste cute majore se delimiteaza clar. 

Contemporan sau penecontemporan cu formarea structurilor plicative majore, s-au 

stabilit si raporturile dintre masivul central-dobrogean si unitatile structurale majore 

invecinate. 


8




Spre sud, Masivul central-dobrogean ia contact cu soclul karelian al Platformei suddobrogene 

in lungul faliei Palazu (Ovidiu-Capidava). Aceasta a fost interceptata prin forajele 

de la Palazu Mare si Cocosu si ar atinge suprafata la sud de localitatile mentionate.In lungul 

acestei falii, contactul se face intre cristalinul de Palazu si sisturile verzi (seria de Cocosu). 

Contactul tectonic este acoperit de cuvertura sedimentara care include in baza depozite 

mezojurasice. Varsta faliei este deci anterioara Mezojurasicului si posterioara sisturilor 

verzi, ea datand de la sfarsitul orogenezei baikaliene. 

Dupa deformarile baikaliene, care au avut caracter predominant plicativ, au avut loc 

deformari rupturale insotite de deplasari pe orizontala cu tendinte de rotire.In randul 

acestora sunt de mentionat doua falii cu pozitie verticala : una in partea sudica, in regiunea 

localitatii Horia, iar a doua in partea nordica intre localitatea Ostrov si lacul Sinoe. Aceste 

doua falii delimiteaza in partea centrala a masivului central-dobrogean un sector ale carui 

structuri au orientarea est-vest, delimitat la sud si la nord de sectoare in care structurile sunt 

orientate nord-vest/sud-est. 

In evolutia Dobrogei centrale , pe langa deformarile mentionate, se recunosc si 

efectele unei tectonici mai noi. Acestea constau in culminatii si afundari cu aspect de largi 

ondulatii care au o dispozitie oblica pana la transversala fata de structurile preexistente. 

In ceea ce priveste amplasamentul analizat, asa cum precizam, acesta este situat in 

vecinatatea tarmului Marii Negre. In aceasta zona depozitele cuaternare ale cordonului 

litoral sunt formate dintr-o succesiune de aluviuni marine, in care sunt cantonate doua 

orizonturi acvifere : primul cantonat in nisipuri intalnite de la suprafata pana la adancime de 

6 – 9 m., al doilea cantonat in nisipurile prafoase cenusii, situate intre adancimile de 8,50 – 

11,50 m. pana la cca. 20 m.Orizonturile acvifere sunt separate printr-un strat impermeabil 

continuu, format din prafuri argiloase cenusii – galbui. Sub adancimea de 20 m, 

Cuaternarul este format dintr-o succesiune de argile prafoase cenusii – cafenii 

impermeabile. 

Cu aproximativ 18.000-20.000 de ani în urma , la apogeul glaciatiei Würm, nivelul 

marii era cu aproximativ 120 m mai jos decât nivelul actual. Încalzirea globala si topirea 

ghetarilor au dus la ridicarea nivelului marii, în medie cu 1 cm pe an, timp de aproximativ 

15.000 de ani, ajungând acum 4.000-5.000 de ani la 3-5 m deasupra nivelului actual. 


9




Ridicarea treptata a nivelului marii nu a fost continua , ci a constat dintr-o repetitie de ridicari 

si opriri. În zona Marii Negre, transgresia marii deasupra uscatului, care a avut loc cu 

aproximativ 4.000-5.000 de ani în urma , este cunoscuta sub numele de transgresiunea 

neolitica . În comparatie cu nivelul mediu al oceanelor, nivelul mediu al Marii Negre a suferit 

fluctuatii importante, datorate modificarilor climatice, cauzate probabil de mediul sau de 

mare închisa . Într-o perioada scurta de timp, la 500-1.500 de ani dupa transgresiunea 

neolitica , nivelul Marii Negre a scazut cu 5-8 m sub nivelul actual, cu aproximativ 3.500 de 

ani în urma. Aceasta este denumita regresiunea Phanagorica. Nivelul Marii Negre a 

continuat sa fie scazut aproximativ 1.000 de ani. Când grecii s-au stabilit în porturile de la 

Marea Neagra , în timpul primului mileniu înainte de Hristos, au putut sa se foloseasca de 

formatiunile stâncoase iesite de sub nivelul apelor de adâncime mica , pentru a- si amenaja 

adaposturi portuare. Aproximativ în secolul al VI-lea d.Hr. s-a produs o noua ridicare a 

nivelului Marii Negre, la cota de +1 pân la +3 m, care este denumita transgresiunea 

Nimfeana sau Istriana . Nivelul Marii Negre a scazut la 1 pâna la 2 m în jurul secolului al XIlea, 

apoi a revenit gradat pâna la nivelul actual. Aceste ridicari si scaderi ale nivelului mediu 

al Marii Negre, denumite transgresiuni, respectiv regresiuni, au exercitat o puternica 

influenta asupra topografiei costiere. La adâncimea de 12 m pâna la 14 m pe platoul 

continental al zonei vestice a Marii Negre au fost identificate urme ale unor terase spargeval 

si ale unor plaje-bariera relicte, care s-au format, probabil,în perioade când nivelul marii 

ramânea constant la o anumit cota în timpul fenomenului de ridicare. La cota de +3 pâna la 

+5 m, în lungul uscatului costier, se afla terasele Marii Negre Antice , care s-au format în 

timpul transgresiunii Neolitice. 

Conform studiului privind protectia si reabilitarea litoralului sudic al Romaniei la 

Marea Neagra intocmit de Agentia Japoneza de Cooperare Internationala (JICA) si 

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, plaja in vecinatatea careia se afla si 

amplasamentul studiat face parte din unitatea nordica a litoralului romanesc, sector 

alcatuit dintr-o plaja -bariera cu sediment terigen adus de Dunare. Datorita uriasei cantitati 

de sediment, plaja-bariera s-a dezvoltat timp de mii de ani devenind foarte lata . 


10




2.2.2. Ape de suprafata 

Principalele corpuri de suprafata in zona obiectivului sunt : Marea Neagra, Lacul 

Corbu, Lacul Tasaul . 

Marea Neagra este o mare semiinchisa, componenta a Marii Mediterane, de al carui 

bazin se leaga prin mai multe stramtori si bazine: stramtoarea Bosfor, Marea Marmara, 

Stramtoarea Dardanele si Marea Egee. 

Din punct de vedere geografic, Marea Neagra este situata in partea de est a Europei 

Sud-estice, intre 45˚55’ si 46˚32’ latitudine Nordica, si intre 27˚27’ si 41˚42’ longitudine 

Estica. Prin mijlocul bazinului Marii Negre trece paralela de 43˚ latitudine Nordica, asezand 

Marea Negra in centrul zonei climatice temperate. 

Marea Negra nu poate fi considerata o mare continentala deoarece are bazinul 

dezvoltat atat pe crusta constinentala, cat si pe crusta oceanica, morfologia bazinului este 

asemanatoare cu cea a bazinelor oceanice ( este frecvent considearata un ocean in 

miniatura), cu margini si campie abisala, iar acvatoriul se afla in relatii active de schimb cu 

Marea Mediterana si prin aceasta cu restul Oceanului Planetar. (Emil Vespremeanu, 

Geografia Marii Negre, 2005) 

Suprafata Marii Negre este de 466.200 km 2 , suprafata bazinului hidrografic aferent 

Marii Negre este de 1.874.904 km2 din care 0,817 mil. Km 2 apartin Dunarii. 

Adancimea maxima este de 2.245 m , dupa datele primelor expeditii rusesti, insa 

masuratorile recente au identificat o adancime maxima de numai 2212 m. Adancimea 

medie este de 1.197 m. 

In adancime, bazinul Marii Negre este alcatuit din platforma continentala care 

coboara pana la 180-200m si care reprezinta 30% din suprafata marii. In dreptul tarmului 

romanesc aceasta platforma are aspectul unei trepte late de 100-200 km. Un alt sector, 

povarnisul continental, are adancimea intre 180 –200 m si 1000 – 1500 m ( 10 % din 

suprafata marii), iar in interiorul bazinului marin este zona adanca, abisala inconjurata de 

izobata de 1000-1500 m , atingand adancimile cele mai mari ( in jur de 2200 m). 

Marea Neagra are tarmurile putin crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine 

peninsule si insule. 


11




Geneza acestei mari, oscilatiile de nivel au contribuit la conturarea caracteristicilor 

sale geografice. Stabilindu-se o legatura directa cu Marea Mediterana prin stramtoarea 

Bosfor, nivelul acestei mari, ca si nivelul oceanului planetar, s-a inaltat in ultimele doua 

milenii cu aproximativ 4m, oscilatie care s-a observat de-a lungul tarmului , de la Vama 

Veche la complexul lacustru Razim – Sinoe. 

Asa cum am specificat mai sus Marea Negra se afla in centrul zonei climatice 

temperate, avand doua implicatii, si anume: sezoanele sunt bine marcate in concordanta cu 

succesiunea solstitiilor si echinoctiilor, iar radiatia solara variaza intre 130.000 si 150.00 

cal./km 2 , suficienta pentru asigurarea energiei necesare dezvoltarii tuturor proceselor fizice, 

chimice si biologice. Prezinta pe cea mai mare parte a suprafetei caracter semiarid, 

evaporatie de 300-400 km 3 /an si o cantiate de precipitatii de numai 225-300 mm/an. 

Temperatura medie anuala a apelor marine in zona litoralului romanesc este de 

12,7°C, depasind temperatura medie a aerului numai cu 1°C. La Constanta, vara se 

intalnesc cele mai ridicate temperaturi ale apei, de 22,4°C iar cele mai reci sunt in februarie 

(2,9°C). 

Salinitatea oscileaza intre 17% pe litoralul romanesc si 18% in larg, iar in adancimi 

atinge 22%. Astfel apele Marii Negre au salinitate mult mai redusa decat ale oceanului 

planetar precum si o stratificare particulara a apelor sale in doua paturi de apa suprapuse, 

cu salinitate si densitate net diferite. Aceasta stratificare se explica prin schimbul de ape ce 

are loc prin stramtoarea Bosfor si prin patrunderea unui contracurent adanc de ape sarate 

dinspre Marea Marmara spre Marea Neagra. Diferenta de densitate impiedica formarea 

curentilor verticali spre suprafata si de aceea masele de apa sub 200m adancime nu au 

posibilitatea de a se oxigena ca in patura superficiala, cu valuri sicurenti,care o fac 

favorabila vietii. De aceea sub 200- 220m , apele Marii Negre, lipsite de oxigen, sunt lipsite 

si de viata, cu exceptia bacteriilor sulfuroase anaerobe, producatoare de hidrogen sulfurat. 

La suprafata Marii Negre curentii sunt ocazionali, determinati de vantul de nord-est, 

dirijati in doua inele pe langa linia de tarm. Exista si doi curenti de directie inversa in zona 

stramtorii Bosfor, care transporta la adancime apele sarate dinspre Marea Mediterana, iar la 

suprafata apele marii Negre. Alte miscari ale apei sunt valurile produse in mare parte de 

vanturi iar mareele, de mica amplitudine, oscileaza pe litoralul romanesc intre 8 si 12 cm. 


12




Luata in ansamblul Marea Neagra este o adevarata uzina biologica, cu particularitati 

nemaintalnite in alte mari, cu o fauna si o flora specifice, fiind considerata un “ unicum 

hidrobiologicum”. 

Flora Marii Negre este reprezentata prin peste 304 specii de alge macrofite, 

majoitatea alge rosii, carora li se adauga algele brune si verzi. 

Animalele sunt reprezentate de majoritatea grupelor de nevertebrate, cu un total de 

1750 de specii, iar dintre vertebrtae sunt prezenti pestii, pasarile si mamiferele marine , cu 

un total de 164 de specii. Mamiferele sunt reprezentate prin doua specii de delfin , de foca 

si de marsuin : delfinul comun ( Delphinus delphinus ponticus), delfinul cu bot gros 

(Tursiops truncatus ponticus), foca mediteraneana (Monachus monachus) si marsiunul sau 

porcul de mare (Phocoena phocoena). 

Lacul Tasaul, cu suprafata de 23, 35 kmp, cel mai mare dintre lacurile aflate la sud 

de Capul Midia, este situat in prelungirea vaii Casimcea si are o forma relativ sinuoasa cu 

tarmuri inalte de 5-12m, sapate in calcare jurasice destul de compacte (tarmul nordic) si in 

sisturi verzi ( cel sudic). Spre perisip , a carui altitudine maxima depaseste cu putin 1m, 

tarmul este jos si instabil, asa incat cresterile de nivel ale apei din lac produc deseori 

inundarea si degradarea soseleli aflate chiar pe malul lacului. Pe suprafata lacului se 

gasesc doua insule, ambele martori ai eroziunii: insula Ada, calcaroasa, avand o suprafata 

de 30,3 ha si altitudine maxima de 12,8m si insula La Ostrov, din sisturi verzi, cu o 

suprafata de 3 ha si altitudine maxima de 4,6m. 

Fig. nr. 1: Lacul Tasaul, vazut dinspre localitatea Navodari 


13




Lacul Corbu , situat pe valea Corbului, are o forma circular alungita si tarmuri in cea 

mai mare parte inalte si abrupte, fiind sapate in loess si, partial in calcare. Are un bazin de 

receptie de 64,25 kmp, principalul colector fiind paraul Corbului. 

Fig. nr. 2: Lacul Corbu 

2.2.3. Apele subterane 

Din punct de vedere al resurselor de ape subterane, zona Masivului central – 

dobrogean se caracterizeaza prin rezerve reduse de ape freatice din cauza ariditatii climei, 

dar si a grosimii mari a depozitelor loessoide care acopera rocile. Zonele sisturilor verzi, 

unitati geologice cu fundament impermeabil, sunt regiuni care pot fi considerate ca practic 

lipsite de ape subterane de adancime. Aici se gasesc doar apele freatice de la baza 

loessului sau din depozitele deluviale, ape destul de bogate pe alocuri, pentru a alimenta 

reteaua hidrografica sau asezarile din podisul Casimcei (A. Breier). 

Una dintre cele trei hidrostructuri delimitate in Dobrogea centrala este hidrostructura 

Targusor – Tasaul, orientata NV-SE, afundandu-se axial spre nord-est. Vaile mai adanci ce 

traverseaza hidrostructura scot la zi sisturile verzi ale fundamentului, determinand o 

separare in bazine hidrogeologice a hidrostructurii; la contactul calcarelor cu sisturile verzi 

apar izvoare, asa cum sunt cele de la Gura Dobrogei (5 l/s) si Piatra (3 l/s). Alimentarea 

acestei hidrostructuri se face numai din precipitatii, existand si un aport din reteaua de 

irigatii. In aceasta structura, se cunosc cele mai dezvoltate forme carstice din Dobrogea, dar 

ele nu contin retea acvifera, ca urmare a deficitului de alimentare in subteran (M.R. Pascu). 


14




In vecinatatea tarmului Marii Negre in zona analizata depozitele cuaternare ale 

cordonului litoral sunt formate dintr-o succesiune de aluviuni marine, in care sunt cantonate 

doua orizonturi acvifere : primul cantonat in nisipuri intalnite de la suprafata pana la 

adancime de 6 – 9 m., al doilea cantonat in nisipurile prafoase cenusii, situate intre 

adancimile de 8,50 – 11,50 m. pana la cca. 20 m.Orizonturile acvifere sunt separate printrun 

strat impermeabil continuu, format din prafuri argiloase cenusii – galbui. Sub adancimea 

de 20 m, Cuaternarul este format dintr-o succesiune de argile prafoase cenusii – cafenii 

impermeabile. 

2.3. Date generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona amplasament 

Meteoclimatic, judeţul Constanţa aparţine în proporţie de 80% sectorului cu climă 

continentală şi în proporţie de 20% sectorului cu clima de litoral maritim. Influentele Dunarii, 

pe latura vestica si ale Marii Negre, pe latura estica, particularitatile reliefului, gradul de 

impadurire si activitatile umane, determina anumite aspecte specifice climatice si 

topoclimatice. Dominante sunt fenomenele de uscaciune si seceta, cu frecventa si 

intensitate dintre cele mai mari in tara (O. Bogdan, I. Ilie). 

Temperatura 

Podisul Dobrogei Centrale se incadreaza in etajul climatic de campie, sub 200 m 

altitudine. Temperatura medie anuala oscileaza intre 10 ºC in partea nordica a Dobrogei 

centrale si peste 11ºC spre litoral. Amplitudinea termică anuală este destul de diferenţiată: 

23 - 24 °C în jumătatea "dunăreană" a Dobrogei şi 21 - 22 °C în jumătatea "maritimă" a 

climatului litoral. În mod similar se ajunge pe litoral la 10 - 20 zile tropicale, faţă de 30 - 40 

zile spre Câmpia Română. 

Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este, pe cea mai mare intindere, 

de -1/-2 °C, dar în extremitatea sud-estică (zona Mangalia) este pozitivă, fiind cea mai 

călduroasă regiune iarna. Prima zi cu înghet se inregistreaza, în medie în prima decadă a 

lunii noiembrie, pe litoral aceasta fiind decalată cu circa o jumatate de lună din cauza 

prezenţei mării, dar se poate inregistra si mai timpuriu, inca din a doua de cada a lunii 

septembrie, in Podisul Casimcei. Durata medie a intervalului fara inghet este in Dobrogea 

cea mai mare din tara, totalizand in zona centrala cca. 200 de zile. 


15




In cursul anului se constată o creştere generală a valorilor lunare de temperatură de 

la lunile ianuarie – februarie catre iulie – august şi apoi o descreştere din iulie către 

decembrie. In luna ianuarie, temperatura lunară multianuală este negativă. 

In cursul anului, temperaturile maxime zilnice ale aerului depăşesc 25°C în peste 60 

de zile. Aceasta se datorează predominării în zonă a timpului senin şi frecvenţei mari a 

invaziilor de aer tropical şi continental. 

Zilele cu temperatura maximă mai mare de 25°C au o frecvenţă accentuată în 

sezonul estival şi în special în lunile iulie – august, când numărul lor mediu depăşeşte 20 de 

zile. Numărul anual al zilelor tropicale, cu temperaturi maxime, egale sau mai mari de 30°C, 

este de 4 – 5 zile, datorită influenţei brizelor. Nopţile tropicale, cu temperaturi egale sau mai 

mari de 20 °C, însumează anual 15 nopţi în 

lunile iulie – august şi rar în octombrie. La 

Constanţa, temperatura aerului înregistreaza medii anuale de 11,2°C. Mediile lunii celei mai 

calde, iulie, sunt de 22,4°C la Constanţa şi de 21,8°C la Mangalia. Influenţa mării se 

manifestă în semestrul cald prin scăderea uşoară a mediilor lunare. Mediile lunii celei mai 

reci, ianuarie, sunt de -0,3°C la Constanţa şi de 0,2°C la Mangalia.Influenţa mării se 

manifestă prin mediile termice lunare mai coborate în semestrul rece. Din această cauză la 

Constanţa se înregistrează cea mai ridicată medie lunară de iarnă, iar Mangalia este 

singura staţie meteorologică din ţară la care temperatura medie lunară ramane pozitivă în 

tot cursul anului. Maximele absolute au fost de 38,5°C la Constanţa în ziua de 10 iulie 1927 

şi de 36°C la Mangalia în 25 iulie şi 23 august 1933. Minima absoluta a fost de -25°C la 

Constanţa în ziua de 10 iulie 1927. 

In interiorul uscatului Dobrogean, mediile anuale ale temperaturii aerului se reduc de 

la sud spre nord, concomitent cu cresterea altitudinii si influentei continentale, situandu-se 

in intervalul 10,5-9ºC. 

Regimul precipitatiilor 

Dobrogea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii atmosferice rare, 

dar reprezentate prin ploi torenţiale. Volumul precipitaţiilor anuale este cuprins între 3 – 400 

mm/an. Cele mai reduse cantităţi lunare se constată în perioada februarie – aprilie şi la 

sfarsitul verii şi începutul toamnei, iar cantităţile cele mai mari în mai, iunie, iulie (cu 

16 

BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT




predominare iunie) şi în noiembrie – decembrie (cu predominare în decembrie). Zapada şi 

lapoviţa se produc în semestrul rece octombrie – martie şi întamplător şi din septembrie 

pană în mai. 

Pe langa ploile ciclonice, in zona Dobrogei centrale se remarca ploile frontale si mai 

ale cele convective, cu caracter continental (averse). Ele se produc in regim anticiclonic, 

datorita insolatiei puternice. Cercetarile de teren au demonstrat ca in timpul averselor, cu 

actiune mecanica puternica, se maresc bazinele hidrografice prin eroziune regresiva, iar 

vaile (derele) se adancesc pe verticala, pana la roca de baza. In acelasi timp, de-a lungul 

lor, se scurge o mare cantitate de aluviuni (Bogdan, O.) 

Umiditatea aerului 

Marea Neagra exercită o influenţă modificatoare asupra umiditatii aerului care se 

resimte pe întreg teritoriul Dobrogei, dar mai puternic în primii 15 – 25 km de la ţărm. 

Umiditatea relativă a aerului reprezintă raportul exprimat în procente între umiditatea 

maximă la aceaşi temperatură. In zona considerată, mediile anuale ale umidităţii relative 

sunt de cca. 80 %, în luna decembrie fiind de 87 - 89,5% iar în luna iulie de 70 – 72 %. 

Zilele cu umiditate foarte scazută sunt estimate la 2 pe an, când umiditatea scade 

sub 30%. Frecvenţa zilelor cu umiditate relativă de cca. 80 % este destul de ridicată, 

respectiv de 130 zile, numarul zilelor cu umiditate mare având un maxim în luna decembrie 

şi un minim în luna august. 

Regimul vanturilor 

Vantul constituie un alt element al potentialului climatic arid, specific dobrogean. 

Datele multianuale au pus in evidenta predominanta in zona Podisului Casimcea a 

vanturilor de est ( 15,1% ) si vest (14,4%). Se mai remarca existenta unor vanturi locale: 

Crivatul, un vant geros si uscat, care bate iarna, din nord nord-est, aducand ingheturi 

puternice si Suhoveiul, care bate in anotimpul cald, din sud sud-est, fiind un vant uscat si 

fierbinte; acesta din urma provoaca fenomene de uscaciune si seceta, generand si procese 

de deflatie, furtuni de praf. Brizele marine, generate de contrastul termobaric dintre apa si 

uscatul limitrof, apar vara si se resimt pe cca. 25-30 km departare de tarm. Viteza medie 


17




anuala este mult influentata de Marea Neagra care favorizeaza dezvoltarea vanturilor 

puternice, uneori cu caracter de furtuni. Cele mai mari viteze medii anuale se produc pe 

litoral (4,1-5 m/s), pe restul teritoriului viteza vantului se mentinandu-se totusi ridicata, intre 

3,6 si 4 m/s.(Bogdan, O.) 

2.4. Biodiversitate 

2.4.1. Introducere 

Capitolul BIODIVERSITATE din cadrul prezentului Bilant de mediu a fost intocmit in 

colaborare cu dr. Biolog Theodor Glavan- expert de mediu atestat de Ministerul Mediului . 

Desi un astfel de capitol nu este prezent in structura Raportului la Bilantul de mediu 

nivel I, precizata in ordinul MAPM nr. 184/1997, am considerat necesara realizarea unui 

capitol distinct care sa trateze aspectele de biodiversitate avand in vedere modificarile 

legislative ce au avut loc de-a lungul anilor in ceea ce priveste legislatia de mediu si cu 

precadere, in cazul obiectivului analizat ne referim la legislatia in domeniul protectiei naturii. 

Europa se dezvoltă tot mai intens economic, iar acest lucru aduce oamenilor 

avantaje, dar si riscuri. Un risc este acela de a deveni un continent tot mai artificial - de a 

pierde natura şi tot ceea ce omul are de câstigat prin ea. NATURA 2000 este soluţia prin 

care Europa se străduieşte să îşi păstreze natura în toată diversitatea ei actuală şi să 

promoveze activităţi economice care nu dăunează biodiversităţii. Se poate spune că, 

NATURA 2000 încearcă să împace două nevoi ale oamenilor, ambele vitale: nevoia de a 

câştiga venituri şi nevoia de a păstra natura vie. 

Reţeaua "Natura 2000" este o reţea ecologică europeană, care are ca scop principal 

menţinerea stării de conservare favorabile pentru anumite specii şi tipuri de habitate 

naturale, corespunzătoare directivelor europene şi este format din: 

- arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation, SAC) - constituite 

conform Directivei Habitate - Directiva 92/43 din 1992 privind Conservarea 

Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Salbatice şi 


18




- arii de protecţie specială avifaunistică (Special Protected Areas, SPA) – constituite 

conform Directivei Păsări - Directiva 79/409 din 1979 referitoare la conservarea 

păsărilor sălbtice. 

Transpunerea în legislaţia naţională a acestor Directive s-a realizat în principal prin: 

O.U.G. nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, 

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; 

Ord. Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 776 din 5.05.2007 privind 

declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei 

ecologice europene Natura 2000 în România (Monitorul Oficial al României nr. 

615 din 5.09.2007); 

Ord. Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea 

regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte 

integranta a retelei ecologice Natura 2000 in România (MO nr. 98/7.02.2008); 

H.G. nr. 1284/24.10.2007 privind declararea ariilor de protecţie specială 

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în 

România (Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31.11.2007); 

Aspectele legate de diversitatea biologica a speciilor, regimul ariilor naturale 

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, au o importanta 

deosebita pentru Romania, tara aliniata la cerinţele şi reglementările Uniunii Europene. 

Este imperativ de a identifica aceste aspecte, dar si efectele potenţial semnificative 

asupra componentelor de mediu, in special privind biodiversitatea, precum şi măsurile care 

se impun pentru prevenirea si reducerea impactului negativ asupra mediului. 

Amplasamentul analizat, respectiv Baza Industriala de Conducte Submarine Midia 

Navodari, judetul Constanta este situat in siturile Natura 2000: 

Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0031 - Delta Dunării şi Complexul 

Razim Sinoie – conform HG nr. 1284/2007, privind declararea ariilor de protecţie 

specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 

în România; 


19




Siturile de importanţă comunitară ROSCI0065 – Delta Dunării, ROSCI0066 Delta 

Dunarii zona marina, în conformitate cu Ord. 1964/2007, privind instituirea regimului 

de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a 

reţelei ecologice europene Natura 2000 în Europa, incluse in Rezervatia Biosferei 

Delta Dunarii, teritoriu administrat de ARBDD. 

Prezentul capitol se referă la aspecte generale vizând: 

Legislaţia naţionala corelata cu Directivele şi Regulamentele Europene privind 

protecţia naturii; 

Biodiversitatea judeţului Constanta; 

Siturile Natura 2000 din zona obiectivului Baza Industriala de Conducte 

Submarine Midia Navodari, judetul Constanta; 

Relaţia proiectului cu reţeaua ecologică europeană NATURA 2000; 

Descrierea biodiversitatii amplasamentului bazei Industriale de Conducte 

Submarine Midia Navodari; 

Impactul produs de obiectiv asupra biodiversitatii; 

Masuri de conservare a ariilor protejate; 

Masuri de reducere a impactului activitatilor desfasurate in baza asupra 

biodiversitatii din zona. 

2.4.2. Armonizarea legislaţiei naţionale cu Directivele şi 

Regulamentele Europene privind protecţia naturii 

În tabelul următor se prezintă principalele Directive şi Regulamente ale UE privind 

protecţia naturii, aplicabile prezentului proiect, precum şi reglementările naţionale 

corespondente acestora: 


20




DIRECTIVE ŞI REGULAMENTE 

EUROPENE 

Directiva Consiliului 92/43/CEE 

privind conservarea habitatelor 

naturale şi a speciilor de floră şi 

faună salbatică (modificată de 

Directiva 97/62/CE) 

Directiva HABITATE 

Directiva Consiliului 79/409/CEE 

privind conservarea speciilor de 

păsări sălbatice (modificată de 

Directiva 91/244/C, Directiva 

94/24/CE, Directiva 97/49/CE) 

Directiva PĂSĂRI 

LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ 

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea 

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, modificată şi 

completată prin OUG 154/2008; 

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a 

teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate; 

H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, 

parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea 

administraţiilor acestora, modificată prin HOTARAREA nr. 1.529 

din 1 noiembrie 2006; 

H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale 

protejate pentru noi zone; 

H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală 

protejată pentru noi zone; 

Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor 

naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii 

de conservare a diversităţii biologice; 

Ord. nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinţare a 

administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate; 

Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului 

Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia; 

Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală 

protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a 

reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, care abrogă 

Ord. 776/2007; 

HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială 

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene 

Natura 2000 în România. 

HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială 

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene 

Natura 2000 în România; 

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea 

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; 

ORDIN nr. 255/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea 

regulamentelor Uniunii Europene privind comerţul cu specii 


21




sălbatice de faună şi floră; 

LEGE nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a 

Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului ; 

LEGE nr. 454/2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a 

Guvernului nr. 112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii 

nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta 

Dunării"; 

LEGEA nr. 26/1996, CODUL SILVIC, cu modificările şi completarile 

aduse de: ORDONANTA DE URGENŢĂ nr. 139 din 17 octombrie 

2002; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 139 din 5 octombrie 2005 ; 

LEGEA nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu 

modificările şi completările aduse de LEGEA nr. 197 din 2 iulie 

2007 ; 

Legea nr. 5/2000 (M.Of. nr. 152/12.04.2000) privind aprobarea 

Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - 

Zone protejate ; 

Decretul nr. 187/30.03.1990 (M.Of. nr. 46/31.03.1990) pentru 

acceptarea Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, 

cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei 

Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Stiinţă şi Cultură la 16 noiembrie 

1972 ; 

Legea nr. 5/1991 (M.Of. nr. 18/26.01.1991) pentru aderarea 

României la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă 

internatională, în special ca habitat al păsărilor acvatice ; 


României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a 

habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 

1979; 

Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru 

ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio 

de Janeiro la 5 iunie 1992 ; 


României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de 

animale salbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979 ; 

Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea 

Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african- 


22




eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995 ; 

HG nr. 230/2003 (M.Of. nr. 190/26.III.2003) privind delimitarea 

rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi 

constituirea administraţiilor acestora, modificată de HG 1529/2006; 

ORDIN nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de incredinţare 

a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate. 

Regulamentul (CE) nr. 1091/94 

de stabilire a normelor de aplicare 

a Regulamentului Consiliului (CEE) 

nr. 3528/86 privind protecţia 

pădurilor Comunităţii împotriva 

poluării atmosferice 

Regulamentul (CE) nr. 2278/99 

de punere in aplicare a 

Regulamentului Consiliului (CEE) 

nr. 3528/86 privind protecţia 

pădurilor din Comunitate împotriva 

poluării atmosferice 

Legea nr. 444/2002 (M.Of. nr. 531/22.07.2002) pentru aprobarea 

Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 38/21.03.2002 (M.Of. 

nr.223/03.04.2002) privind întocmirea şi finanţarea studiilor 

pedologice şi agrochimice şi finanţarea Sistemului naţional de 

monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum şi sol-vegetaţie 

forestieră pentru silvicultură; 

HG nr. 1003/2003 (M.Of. nr. 631/03.09.2003) pentru aprobarea 

Programului naţional de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru 

silvicultură; 

Ord. nr. 244/2002 (M.Of. nr. 831/19.11.2002) pentru aprobarea 

Metodologiei de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru 

silvicultură. 

2.4.3. Biodiversitatea in cadrul judetului Constanta 

Judeţul Constanţa, datorită unui climat specific (continental, de tip pontic), 

beneficiază de o diversitate biologică deosebită atât prin numeroasele tipuri de habitate şi 

cosisteme cât şi prin multitudinea de specii de floră şi faună. 

Teritoriul judetului Constanta se caracterizeaza printr-un numar important de habitate 

naturale si seminaturale cu o vasta diversitate: habitate acvatice (habitate acvatice 

dulcicole, salmastre, marine si costiere), habitate terestre (habitate de padure, de pajisti 

stepice si tufarisuri, habitate de silvostepa, habitate de mlastini si turbarii) si habitate 

subterane (habitate cavernicole sau de pestera). 


23




Habitatele identificate pâna în prezent se clasifica în sapte clase (comunitati litorale 

si halofile, ape continentale, tufarisuri si pajisti, paduri, mlastini si terenuri 

înmlastinate, grohotisuri, stâncarii si nisipuri continentale si terenuri agricole si 

peisaje artificiale) (Tab. 1), care cuprind 58 tipuri de habitate naturale si comunitati 

ruderale (terenuri agricole si peisaje artificiale), conform clasificarii prezentate în lucrarea 

„Habitatele din România”, 2005, N. Donita et. al. si anexei 2 a O.U.G. nr.57/2007 privind 

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei 

salbatice si anexei nr. I a Directivei Habitate (92/43/CEE). 

Flora 

Dobrogea se caracterizeaza printr-un fenomen de migratie floristica deosebit de 

accentuat, datorita particularitatilor climatice, tipurilor de sol si prin situarea la confluenta 

cailor de migratie a unor elemente fitogeografice foarte variate (central-europene, balcanice, 

ponto-balcanice, pontice-panonice, pontice, euxinice, tauro-caucazice, mediteraneene, submediteraneene 

etc.). 

Climatul temperat-continental interferând cu cel temperat-oceanic si 

submediteranean determina o structura complexa a florei judetului Constanta din punct de 

vedere fitogeografic. Astfel, reprezentative sunt speciile eurasiatice (aproximativ 25%) 

carora li se adauga numeroase specii balcanice, pontic-mediteraneene, submediteraneene 

(aproximativ 25%) si continentale (aproximativ 17%). 

Tabelul nr. 1:Tipuri de habitate în judeţul Constanţa 


24




CLASA 

SUBCLASA 

NR. 

HABITATE 

Comunitati marine 2 

Brate de mare si tarmuri 3 

Comunitati litorale si 

Mlastini, stepe, tufarisuri si paduri 

halofile 

4 

halofile 

Dune si plaje de nisip litorale 7 

Ape continentale 

(nonmarine) 

Ape statatoare dulcicole 9 

Lande si tufarisuri temperate 5 

Stepe si pajisti xerice calcicole 7 

Tufarisuri si pajisti Pajisti umede si comunitati de 

2 

ierburi înalte (buruienisuri) 

Mlastini si terenuri 

înmlastinate 

Vegetatie de margini de ape 7 

Grohotisuri, stâncarii si 

nisipuri continentale 

Dune de nisip continentale 1 

Pesteri Pesteri închise publicului 1 

Paduri 

Paduri temperate de foioase cu 

frunze cazatoare 

3 

Paduri si tufarisuri de lunca si de 

mlastina 

3 

Terenuri agricole si 

peisaje artificiale 

Comunitati ruderale 4 

În ceea ce priveste ecologia speciilor vegetale, preponderente sunt speciile xerofile 

(42%) si xeromezofile (30%), urmate de cele mezofile (18%), higrofile si hidrofile (10%). 

Pe teritoriul judetului sunt prezente peste 900 specii de spermatofite, din care pâna 

în prezent s-au identificat 8 specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor 

speciale de conservare, conform legislatiei nationale în vigoare: Moehringia jankae, 

Centaurea jankae, Centaurea pontica, Echium russicum, Liparis loeselii, Salicornia veneta, 


25




Campanula romanica, Potentilla emilii-popii, majoritatea fiind specii caracteristice habitatelor 

stepice si silvostepice. 

Peste 200 de specii de flora vasculara de interes national, cu diferite grade de 

periclitare si vulnerabilitate au fost identificate pe teritoriul judetului Constanta. De 

asemenea, s-au identificat si descris o serie de specii endemice dobrogene, cum ar fi, de 

exemplu: Adonis vernalis var. murfatlariensis, Paeonia tenuifolia, Brassica elongata var. 

splendidepinnulata, Linum borzeanum, Carduus murfatlarii, Centaurea orientalis f. 

murfatlarii, Stipa lessingiana f. murfatlarii. 

Deosebit de interesanta este vegetatia de dune marine de la Agigea, unde pe o 

suprafata de teren restrânsa se regaseste o mare varietate de plante arenicole, din care 

câteva sunt endemice. Raritatile floristice de aici sunt relictul tertiar Efedra distachya 

(cârcel), Alyssum borzeanum (ciucusoara de nisip) si Convolvulus persicus (volbura de 

nisip). 

Flora litoralului românesc al Marii Negre aferenta judetului nostru cuprinde peste 700 

taxoni. Numarul taxonilor inventariati din zona litorala reprezinta aproximativ 18% din totalul 

speciilor si subspeciilor cunoscute în flora spontana a României (peste 3000 de specii). 

Acest procentaj, alaturi de numarul mare de familii si genuri prezente, evidentiaza 

fitodiversitatea remarcabila a zonei litorale. 

Fauna 

Fauna judetului Constanta se caracterizeaza printr-o deosebita bogatie, consecinta a 

varietatii habitatelor fiind reprezentata de un numar de peste 345 taxoni de vertebrate (45 

specii de mamifere, 243 specii de pasari, 19 specii de reptile, 10 specii de amfibieni si 28 

specii de pesti) si un numar considerabil de nevertebrate. 

Din punct de vedere sozologic, din cele 28 specii de pesti din fauna judetului 

(reprezentând 27% din speciile de ihtiofauna din României) 4 specii sunt vulnerabile, 6 sunt 

periclitate, 1 specie este rara, iar una este endemica. 

Speciile de ihtiofauna de interes national, cu o pondere de 10,7% din totalul de 

specii, se împart în doua categorii: 


26




- specii de interes national care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4B la 

O.U.G. 57/2007, reprezentate printr-un singur taxon; 

- specii de importanta nationala a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul 

masurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt în numar de 2 taxoni. 

Speciile de ihtiofauna de interes comunitar se distribuie astfel: 

- 9 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare 

(Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32% din totalul de specii de pesti; 

- 7 specii de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul 

masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 25% din totalul de specii 

de ihtiofauna. 

Amfibienii cuprind un numar de 10 taxoni pentru care este necesara aplicarea unor 

masuri de conservare si reprezinta 52,6% din speciile de amfibieni din fauna României. În 

functie de gradul de vulnerabilitate, 3 specii sunt vulnerabile, doua sunt periclitate si una 

endemica. 

Speciile de amfibieni de interes national, reprezentate printr-un singur taxon (10% din 

totalul de specii din judet), intra în categoria speciilor care necesita o protectie stricta, 

conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. 

Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: 


(Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 30% din totalul de specii de amfibieni; 

- 7 specii care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 70% din totalul 

de specii de amfibieni; 

- 2 specii de interes comunitar ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul 

masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 20% din totalul de specii 

de amfibieni. 

Reptilele sunt reprezentate prin 19 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii 

vulnerabile, 4 specie rara, 3 specii periclitate, 1 critic periclitata si 2 specii endemice. 


27




Speciile de reptile de interes national, cu o pondere de 21% din totalul herpetofaunei 

judetului Constanta, sunt reprezentate printr-un numar de 4 taxoni care necesita o protectie 

stricta, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. 

Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel: 


(Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 21% din totalul de specii de reptile; 

- 16 specii de reptile care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 

84,2% din totalul de specii de reptile. 

Pasarile sunt dominante ca numar si importanta conservativa, reprezentând din 

punct de vedere al compozitiei specifice 60,8 % din avifauna României, dintre acestea 33 

specii sunt vulnerabile, iar 17 sunt periclitate si critic periclitate 13 taxoni. 

Speciile de pasari de interes national, cu o pondere de 13,5% din totalul avifaunei 

judetului Constanta sunt reprezentate printr-un numar de 33 specii care necesita o protectie 

stricta, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. 


- 74 de specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare 

si a ariilor de protectie speciala avifaunistica (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 30,45% 

din totalul de specii de pasari; 

- 35 de specii a caror vânatoare este permisa (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 14,4% 

din totalul de specii de pasari; 

- 4 specii de ornitofauna de interes comunitar, a caror comercializare este permisa 

(Anexa 5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de pasari; 

- 13 specii a caror comercializare este permisa în conditii speciale (Anexa 5E la 

O.U.G. 57/2007). 

Un numar considerabil de specii de mamifere sunt vulnerabile (15 specii), 6 taxoni 

sunt periclitati, 5 sunt endemici si unul este rar. Foarte bine reprezentati numeric sunt liliecii 

din familia Rhinolophidae si familia Vespertilionidae, în marea lor majoritate specii 

vulnerabile sau periclitate. 


28




Speciile de mamifere de interes national, cu o pondere de 26,6% din totalul de specii, 

se împart în doua categorii: 

- specii care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007 cu 

modificarile si completarile ulterioare, reprezentate printr-un numar de 3 taxoni; 

- specii de importanta nationala a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul 

masurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt în numar de 9 taxoni. 



(Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere; 

- 27 specii care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 60% din 

totalul de specii de mamifere; 

- 3 specii de interes comunitar pentru care prelevarea din natura si exploatarea fac 

obiectul masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentând 

6,6% din totalul de specii de mamifere. 

2.4.4. Arii protejate din judetul Constanta 

În judeţul Constanţa există un număr de 38 de arii naturale protejate, cu o 

suprafaţă totală de 19646,54 ha. Din totalul de 38 de arii naturale protejate, 21 sunt 

rezervaţii naturale (categoria IV IUCN), 12 sunt monumente ale naturii (categoria III IUCN), 

iar 5 sunt rezervatii stiinţifice (categoria I IUCN)*. 

Nr.crt. 

Arii naturale protejate de interes naţional 

1 Acvatoriul litoral-marin Vama Veche-2 Mai - exclusiv zona marină; 

2 Pereţii calcaroşi de la Petroşani 

3 Locul fosilifer Aliman 

4 Reciful neojurasic de la Topalu 

5 Locul fosilifer Cernavodă 

6 Locul fosilifer Movila Banului 

7 Canaralele de la Hârşova 

8 Dealul Allah-Bair 

9 ; Locul fosilifer Credinţa 


29




10 Valu lui Traian 

11 Dunele marine de la Agigea 

12 Obanul Mare şi Peştera "La Movile" 

13 Peştera "La Adam" 

14 Peştera "Gura Dobrogei" 

15 Peştera "Limanu" 

16 Pădurea Hagieni;; 

17 Pădurea Fântâniţa-Murfatlar 

18 Pădurea Dumbrăveni 

19 Pădurea Esechioi 

20 Pădurea Canaraua-Fetii 

21 Masivul Geologic Cheia 

22 Refugiul ornitologic Corbu-Nuntaşi-Histria 

23 Cetatea Histria (Istria-Sinoe) 

24 Grindul Chituc; 

25 Grindul Lupilor; 

26 Lacul Agigea 

27 Lacul Techirghiol 

28 Lacul Oltina 

29 Lacul Dunăreni 

30 Lacul Vederoasa; 

31 Lacul Bugeac 

32 Pădurea Celea Mare - Valea lui Ene 

33 ; Pădurea Cetate; 

34 Pădurea Bratca 

35 Mlaştina Hergheliei; 

36 Gura Dobrogei 

Nr.crt. 

Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) 

1 ROSPA0001 Aliman – Adamclisi 

2 ROSPA0002 Allah Bair – Capidava 

3 ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei 

4 ROSPA0007 Balta Vederoasa 

5 ROSPA0008 Băneasa - Canaraua Fetei 

6 ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova 

7 ROSPA0019 Cheile Dobrogei 

8 ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie 

9 ROSPA0036 Dumbrăveni; 

10 ROSPA0039 Dunăre – Ostroave 

11 ROSPA0040 Dunărea Veche - Braţul Măcin 

12 ROSPA0053 Lacul Bugeac 

13 ROSPA0054 Lacul Dunăreni 


30




14 ROSPA0056 Lacul Oltina 

15 ROSPA0057 Lacul Siutghiol 

16 ROSPA0060 Lacurile Taşaul – Corbu 

17 ROSPA0061 Lacul Techirghiol 

18 ROSPA0066 Limanu – Herghelia 

19 ROSPA0076 Marea Neagră 

20 ROSPA0094 Pădurea Hagieni 

21 ROSPA0100 Stepa Casimcea 

22 ROSPA0101 Stepa Saraiu – Horia 

Nr.crt. 

Situri de importanţă comunitară (SCI) 

1 ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei 

2 ROSCI0012 Braţul Măcin 

3 ROSCI0022 Canaralele Dunării 

4 ROSCI0053 Dealul Alah Bair 

5 ROSCI0065 Delta Dunării 

6 ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa 

7 ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea 

8 ROSCI0083 Fântâniţa Murfatlar 

9 ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia; 

10 ROSCI0114 Mlaştina Hergheliei - Obanul Mare şi Peştera Movilei 

11 ROSCI0149 Pădurea Esechioi - Lacul Bugeac 

12 ROSCI0157 Pădurea Hagieni - Cotul Văii 

13 Pădurea şi Valea Canaraua Fetii – Iortmac 

14 ROSCI0191 Peştera Limanu 

15 ROSCI0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud 

16 ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean 

17 ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia 

18 ROSCI0269 Vama Veche - 2 Mai 

19 ROSCI0273 Zona marină de la Capul Tuzla 

2.4.5. Prezentarea siturilor Natura 2000 din zona obiectivului Baza Industriala 

de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul Constanta 

Obiectivul analizat, respectiv Baza Indusriala de Conducte Submarine Midia 

Navodari, judetul Constanta este situat in Siturile Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii si 


31




Complexul Razim–Sinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI0066 Delta Dunarii zona 

marina, zone incluse in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, teritoriu administrat de ARBDD. 

ROSCI0065 DELTA DUNARII ( anexa 6 si anexa 7) 

Situl are suprafata de 450.542 ha, si este localizata la 44º 54' 6'' latitudine Nordica si 

la 28º 55' 19'' longitudine Estica. 

Delta Dunarii este extinsa atat la nivelul Judetului Tulcea, Judetului Constanta, cat si 

la nivelul Judetului Galati. In judetul Tulcea, aceasta arie protejata se extinde la nivelul 

localitatilor Babadag (21%), Baia (1%), Beştepe (45%), C.A. Rosetti (> 99%), Ceamurlia de 

Jos (47%), Ceatalchioi (99%), Chilia Veche (> 99%), Crişan (99%), Grindu (9%), Isaccea 

(25%), Jurilovca (67%), Luncaviţa (1%), Mahmudia (66%), Maliuc (98%), Marea Neagră (< 

1%), Mihai Bravu (1%), Murighiol (88%), Niculiţel (1%), Nufăru (40%), Pardina (> 99%), 

Sarichioi (50%), Sfântu Gheorghe (> 99%), Somova (54%), Sulina (99%), Tulcea (31%), 

Valea Nucarilor (28%). In judetul Constanta ocupa suprafete din localitatile Corbu (48%), 

Istria (60%), Mihai Viteazu (59%), Săcele (10%), iar la nivelul Judetului Galaţi, cuprinde mai 

putin de 1% din localitatea Galaţi. 

Conform prevederilor Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie 

naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice 

europene Natura 2000 in Romania, arealul a fost declarat sit de importanta comunitara 

datorita prezentei speciilor specifice. 

Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste: 

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. Conserv. Global 

Rel. 

3160 Lacuri distrofice şi iazuri 1 B B B B 

6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe 

nisipuri 

1 B A B B 


32




7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium 

mariscus 

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus 

robur, Ulmus laevis, Fraxinus 

excelsior sau Fraxinus 

angustifolia, din lungul marilor râuri 

(Ulmenion minoris) 

92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio- 

Tamaricetea şi Securinegion 

tinctoriae) 

1110 Bancuri de nisip acoperite 

permanent de un strat mic de apă 

de mare 

1210 Vegetaţie anuală de-a lungul liniei 

ţărmului 

1310 Comunităţi cu salicornia şi alte 

specii anuale care colonizează 

terenurile umede şi nisipoase 

0,001 B A B B 

0,8 A B A A 

0,2 B A B B 

1 B C B B 

1 A A B B 

1 B A B B 

1410 Pajişti sărăturate de tip 

1 A A A A 

mediteranean (Juncetalia maritimi) 

1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate 1 B C B B 

panonice şi ponto-sarmatice 

2110 Dune mobile embrionare (în 1 B A B B 

formare) 

2130 * Dune fixate cu vegetaţie herbacee 5 A A A A 

perenă (dune gri) 

2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A A A A 

2190 Depresiuni umede intradunale 1 A A A A 

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la 

mezotrofe cu vegetaţie din 

Littorelletea uniflorae şi/sau 

Isoëto-Nanojuncetea 

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie 

tip Magnopotamion sau 

Hydrocharition 

3260 Cursuri de apă din zonele de 

câmpie, până la cele montane, cu 

vegetaţie din Ranunculion 

fluitantis şi Callitricho-Batrachion 

1 A A A A 

10 A B A A 

2 A A A A 

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu 1 A A A A 

vegetaţie de Chenopodion rubri şi 

Bidention 

62C0 * Stepe ponto-sarmatice 1 A C A A 

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri 

calcaroase, turboase sau argiloase 

(Molinion caeruleae) 

1 B C B B 


33




6420 Pajişti mediteraneene umede cu 0,0001 A A B B 

ierburi înalte din Molinio- 

Holoschoenion 

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi 30 A A A A 

înalte higrofile de la nivelul 

câmpiilor, până la cel montan şi 

alpin 

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B 

6510 Pajişti de altitudine joasă 1 B B B B 

(Alopecurus pratensis Sanguisorba 

officinalis) 

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu 1 B A B B 

vegetaţie bentonică de specii de 

Chara 

1150 * Lagune costiere 2 B A B B 

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus 

alba 

40C0* Tufărişuri de foioase pontosarmatice 

91AA Vegetaţie forestieră pontosarmatică 

cu stejar pufos 

3 A A A A 

0,001 C C B C 

0,002 C C B C 

Nota: conform Manualului de Interpretare a Habitatelor Natura 2000 in Romania, 

semnificatiile simbolurilor din tabelul de mai sus sunt urmatoarele: 

pentru coloana REPREZENTATIVITATE (Reprez.) 

A. vegetaţia corespunde pe deplin descrierii fizionomice, prezenţa speciilor de diagnosticare, 

condiţiilor ecologice şi a altor caracteristici; 

B. nivelul de reprezentativitate este mai redus din cauza degradării sau localizării la marginea 

ariei naturale de distribuţie), sau pentru că vegetaţia aparţine mai degrabă unei alte arii; 

C. la fel ca B, dar mai accentuat 

D. vegetaţia nu este tipică mai ales din cauza degradării crescute, şi în plus din cauza 

existenţei abundente a unor specii alogene invazive si expansive şi a altor influenţe 

negative care conturbă structura şi funcţia ecosistemului. 

pentru coloana SUPRAFAŢA RELATIVĂ (Supr. Rel.) 

A. excelent (starea optimă din punctul de vedere al conservării naturii; corespunde stării 

optime de conservare a naturii; corespunde descrierii iniţiale în timp ce ia în considerare 

nivelul actual de reprezentativitate; 


34




B. bun (satisfăcător); 

C. impropriu (dubii serioase dacă segmentul respectiv ar trebui cartat ca habitat sau nu). 

pentru coloana STAREA DE CONSERVARE (Conserv.) 

A. parametrii habitatelor cu valori optime, care ar trebui să denote o dimensiune mare a 

populaţiei sau o densitate mare de specii. Ar trebui folosit doar în mod limitat în situri 

remarcabile pentru anumite specii; 

B. parametrii habitatelor cu valori „normale“, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung 

(datorită managementului, sau chiar şi fără acesta); sau o degradare uşoară a habitatelor, 

dar unde regenerarea este uşor de obţinut (ex. Habitate de pajişti); 

C. degradare medie sau severă a unui habitat la care regenerarea este dificilă. 

pentru coloana EVALUAREA GLOBALĂ (global) 

Ar trebui să varieze nu mai mult de un grad +/- faţă de starea de conservare. Dacă valoarea 

stării de conservare este C, evaluarea globală nu poate fi A. Evaluarea globală poate fi 

propusă de APM, dar valorile trebuie revizuite la nivel central. 

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 

Cod Specie Populatie: Reproducere Iernat Pasaj Sit . Conserv. Izolare Global 

Rezidenta 

Pop. 

2633 Mustela V B B B B 

eversmannii 

2635 Vormela V C B B B 

peregusna 

1335 Spermophilus P C B C B 

citellus 

1355 Lutra lutra R A B C B 

1356 Mustela 

lutreola 

R A B B B 

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 



Pop. 

1188 Bombina C A A C A 

bombina 

1219 Testudo R C B B B 


35




graeca 

1220 Emys 

orbicularis 

1298 Vipera 

ursinii 

1993 Triturus 

dobrogicus 

RC A B C A 

R A A A A 

RC A B B A 

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 



Pop. 

1124 Gobio 

C B A C A 

albipinnatus 

1130 Aspius aspius C A A C A 

1134 Rhodeus P B A C A 

sericeus 

amarus 

1145 Misgurnus C A A C A 

fossilis 

1146 Sabanejewia RC A B C B 

aurata 

1149 Cobitis taenia RC A B C B 

1157 Gymnocephalus C A B B B 

schraetzer 

1160 Zingel streber P B B C B 

2522 Pelecus RC A B C B 

cultratus 

1159 Zingel zingel P B B C B 

2491 Alosa pontica C A B C B 

2511 Gobio kessleri V D 

2555 Gymnocephalus RC A A B A 

baloni 

4120 Alosa tanaica RC A B C B 

2011 Umbra krameri R A B B B 

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 

Cod 

Specie 

Populati 

e 

rezident 

a 

Reproducer 

e 

Ier 

nat 

Pasa 

j 

Sit. 

Pop. 

Conse 

rv 

Izolare 

1060 Lycaena dispar RC B B C B 


Glob 

al 

36




1084 Osmoderma 

eremita 

P C B C B 

4064 Theodoxus 

transversalis 

R B B B B 

1037 Ophiogomphus 

cecilia 

P A B C B 

1089 Morimus 

funereus 

R 

D 

4027 Arytrura 

musculus 

R A B C B 

4028 

Catopta thrips R B B C B 

4030 Colias 

myrmidone 

4045 Coenagrion 

ornatum 

P B B C B 

P 

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 

Cod 

Specie 

1428 Marsilea 

quadrifolia 

1516 Aldrovanda 

vesiculosa 

2253 Centaurea 

jankae 

2255 Centaurea 

pontica 

4067 Echium 

russicum 

Populatie: 

Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit . 

Pop. 

Conserv. Izolare Global 

R A B C B 

R A B C B 

R A B A B 

V A B A B 

R C A C A 

Alte specii de flora si fauna 

Cat. Specia Populatie Motiv 

A 

Bufo bufo C D 

A 

A 

B 

Pelobates fuscus P D 

Rana ridibunda C D 

Acrocephalus 

arundinaceus 

C 

B 

B 

B 

B 

Acrocephalus 

scirpaceus 

Anas crecca 

Anas querquedula 

Aquila clanga 

C 

C 

C 

C 


37




B 

B 

A 

A 

A 

B 

B 

B 

Ardea purpurea 

Asio otus 

Hyla arborea P D 

Pelobates syriacus P D 

Triturus vulgaris P A 

Acrocephalus 

paludicola 

Anas clypeata 

Anas penelope 

C 

C 

C 

C 

C 

B 

B 

B 

B 

B 

B 

B 

B 

B 

B 

B 

B 

B 

B 

B 

B 

B 

B 

Anser erythropus 

Aquila pomarina 

Ardeola ralloides 

Aythya ferina 

Aythya fuligula 

Aythya nyroca 

Buteo buteo 

Carduelis spinus 

Chlidonias niger 

Circus aeruginosus 

Circus pygargus 

Cuculus canorus 

Dendrocopos major 

Dendrocopos 

syriacus 

Egretta garzetta 

Emberiza schoeniclus 

Falco peregrinus 

Gallinago gallinago 

C 

C 

C 

C 

C 

C 

C 

C 

C 

C 

C 

C 

C 

C 

C 

C 

C 

C 


38




B 

Himantopus 

himantopus 

C 

B 

B 

B 

B 

B 

B 

B 

Lanius collurio 

Limosa limosa 

Merops apiaster 

Numenius arquata 

Nycticorax nycticorax 

Oriolus oriolus 

Pelecanus 

onocrotalus A C 

C 

C 

C 

C 

C 

C 

B 

B 

B 

B 

B 

Phalacrocorax 

pygmeus 

Platalea leucorodia 

Plegadis falcinellus 

Porzana porzana 

Remiz pendulinus 

C 

C 

C 

C 

C 

B 

B 

B 

B 

F 

Sterna albifrons 

Tringa glareola 

Turdus iliacus 

Upupa epops 

Carassius auratus 

auratus P D 

C 

C 

C 

C 

F 

Chalcalburnus 

chalcoides mento 

P 

A 

F 

Leuciscus 

borysthenicus R D 

F 

Neogobius syrman 

P 

B 

F 

Sander lucioperca 

P 

D 

F Silurus soldatovi P D 


39




F 

Vimba vimba 

P 

D 

I 

Crypsinus angustatus 

R 

D 

I 

Geotomus 

punctulatus 

R 

D 

I 

Melanocoryphus 

tristrami 

R 

D 

I 


tristrami 

R 

D 

I 

Ochetostethus nanus 

I 

Odontoscelis 

hispidula 

R 

D 

I 

Pachybrachius 

fracticollis 

R 

D 

I Saga pedo R D 

I 

Stagonomus 

bipunctatus 

R 

D 

I 

Tholagmus 

flavolineatus 

R 

D 

R 

D 

M 

Erinaceus concolor 

concolor 

R 

D 

M 

Micromys minutus 

R 

D 

M 

Mustela erminea 

aestiva 

R 

D 

M 

Neomys anomalus 

P 

D 

P 

Alyssum borzaeanum 

R 

C 

P 

Artemisia arenaria 

R 

D 

P 

Astrodaucus littoralis 

V 

D 

P 

Camphorosma 

monspeliaca 

V 

D 

P 

Centaurium spicatum 

R 

D 

P 

Convolvulus lineatus 

R 

D 

P 

Corispermum 

marschallianum 

R 

D 


40




P 

Eryngium maritimum 

R 

D 

P 

Frankenia hirsuta 

R 

D 

P 

Heliotropium 

curassavicum 

V 

D 

P 

Limonium meyeri 

R 

D 

B 

Aythya marila 

C 

B 

Botaurus stellaris 

C 

B 

Buteo lagopus 

C 

B 

Chlidonias hybridus 

C 

B 

Ciconia ciconia 

C 

B 

Circus macrourus 

C 

B 

Clangula hyemalis 

C 

B 

Cygnus cygnus 

C 

B 

Dendrocopos minor 

C 

B 

Egretta alba 

C 

B 

Emberiza 

melanocephala 

C 

B 

Falco naumanni 

C 

B 

Falco vespertinus 

C 

B 

Gallinula chloropus 

C 

B 

Ixobrychus minutus 

C 

B 

Limosa lapponica 

C 

B 

Mergus albellus 

C 

B 

Miliaria calandra 

C 

B 

Numenius phaeopus 

C 

B 

Oenanthe oenanthe 

C 


41




B 

Pelecanus crispus 

A 

C 

B 

Phalacrocorax carbo 

sinensis 

C 

B 

Philomachus pugnax 

C 

B 

Plectrophenax nivalis 

C 

B 

Porzana parva 

C 

B 

Rallus aquaticus 

C 

B 

Scolopax rusticola 

C 

B 

Tringa erythropus 

C 

B 

Tringa ochropus 

C 

B 

Turdus merula 

C 

B 

Vanellus vanellus 

C 

F 

Carassius carassius 

V 

A 

F 

Esox reichertii 

P 

D 

F 

Leuciscus idus 

R 

D 

F 

Perca fluviatilis 

P 

D 

F 

Sander volgensis 

P 

D 

F 

Umbra krameri 

R 

B 

I 

I 

Bagrada stolata 

Geotomus elongatus 

R 

R 

D 

D 

I 

I 

Leprosoma 

inconspicuum 


tristrami 

R 

R 

D 

D 

I 

I 

Menaccarus arenicola 

Odontoscelis 

fuliginosa R D 

R 

D 

I Pachybrachius R D 


42




fracticollis 

I 

Paramysis intermedia 

V 

B 

I 

Pterocuma 

pectinatum 

V 

B 

I 

Sciocoris 

homalonotus 

R 

D 

I 

Stibaropus henkei 

R 

D 

M 

Canis aureus 

P 

D 

M 

Lepus europaeus 

R 

D 

M 

Mus spicilegus 

R 

D 

M 

Mustela nivalis 

R 

D 

M 

Sorex araneus 

R 

D 

P 

Anacamptis 

pyramidalis 

V 

D 

P 

Asperula setulosa 

R 

D 

P 

Cakile maritima ssp. 

euxina 

R 

D 

P 

Carex secalina 

V 

C 

P 

Ceratophyllum 

demersum 

C 

D 

P 

Convolvulus persicus 

R 

D 

P 

Crambe maritima 

R 

D 

P 

Euphorbia paralias 

P 

D 

P 

Groenlandia densa 

P 

D 

P 

Hottonia palustris 

R 

D 

P 

Lindernia 

procumbens 

P 

C 

P 

Medicago marina 

V 

D 


43




P 

P 

P 

P 

P 

P 

P 

Merendera sobolifera 

Nuphar lutea 

Onosma arenaria 

Orchis laxiflora ssp. 

elegans R D 

Petunia parviflora 

Plantago cornuti 

Polypogon 

monspeliensis R A 

V 

P 

R 

V 

R 

D 

A 

D 

D 

A 

P 

Ranunculus aquatilis 

P 

D 

P 

Ruppia maritima 

V 

D 

P 

Salvinia natans 

C 

C 

P 

Silene thymifolia 

V 

D 

P 

Syrenia montana 

R 

A 

P 

Zannichellia prodani 

P 

B 

R 

R 

P 

P 

Coronella austriaca 

Lacerta agilis 

Melilotus arenaria 

Myriophyllum 

spicatum C D 

R 

P 

R 

D 

D 

A 

P 

Nymphaea alba 

P 

A 

P 

Orchis coriophora 

ssp. fragrans R D 

P 

Orchis morio 

V 

D 

P 

Phragmites australis 

C 

D 

P 

Polygonum 

amphibium 

P 

D 

P Potentilla pedata R A 


44




P 

Ruppia cirrhosa 

V 

D 

P 

Saccharum strictum 

V 

D 

P 

Scolymus hispanicus 

R 

A 

P 

Stachys maritima 

V 

D 

P 

Trapa natans 

C 

C 

P 

Zygophyllum fabago 

V 

D 

R 

Eremias arguta 

P 

D 

R 

Podarcis taurica 

P 

D 

Calitate şi importanţă: 

Delta Dunării, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o 

biodiversitate mai ridicată, respectiv, un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de 

unităţi sistematice, începând de la plantele inferioare (unicelulare) şi până la cele superioare 

(cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) şi până la vertebratele cele mai 

evoluate (mamifere). Dar, mai mult decât atât, delta Dunării frapează încă prin densitatea 

ridicată de exemplare la multe specii, care în zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte 

regiuni ale continentului, cu toate că, datorită unor influenţe antropice din ultimele decenii 

(poluarea apelor, transformarea unor suprafeţe naturale în terenuri silvice, piscicole şi 

agricole etc.), n-a produs o diminuare până la dispariţie a unor specii de plante şi animale. 

Numărul speciilor ce trăiesc pe acest teritoriu este cu 

siguranţă mai mare decât cel cunoscut în prezent, întrucât inventarele întreprinse în trecut 

şi după înfiinţarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic şi nici 

teritorial.Până acum au fost inventariate 1 642 specii de plante şi 3 768 specii de animale, 

dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de peşti, 16 specii 

de reptile, 8 specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de mamifere. Amintim dintre 

plante – endemitele Centaurea pontica şi Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, 

Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca), volbura de 

nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides 


45




metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - 

nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata şi ortopterul Saga pedo. Dintre 

amfibieni, brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. 

Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun şi pelican creţ, 

lebăda cucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul galben, stârcul lopătar, avozeta, 

piciorongul, raţa cu perucă, gâsca cu gât roşu şi multe altele). Majoritatea sunt cuibăritoare 

în zonă. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 

1 900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii ţări), flora Deltei 

Dunării şi a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai săracă (779 specii), cuprinzând în 

majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice 

– cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %). 

Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate 

la zone nisipoase) şi halofile (de sărătură). 

Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme observate în Delta 

Dunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 

specii) este mai mare decât cel al taxonilor observaţi în perioada 1991 – 1996 (total 729 

specii). Trebuie ţinut cont, însă, atât de faptul că în lista floristică de cca 150 specii sunt 

citate după literatura veche de peste o jumătate de secol.Dintre aceşti taxoni neregăsiţi pe 

teritoriul deltei fac parte specii de pajişti umede, de pădure sau din vecinătatea pădurii 

(Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre 

(Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.) 

Vulnerabilitate: 

În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgală şi macrofitică ce constituie 

producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare, asigură continuitatea 

consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lanţului 

trofic.Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunărean şi, în 

special, aportul crescut de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul 

cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acoperă majoritatea suprafeţelor lacustre din 

întreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei vii şi moarte un sens nedorit şi anume, 


46




diminuarea până la dispariţie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice 

preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice 

superioare. 

În consecinţă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum şi deplasarea 

acestora în sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de 

adaptabilitate (euritope), ca de exemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai 

redusă (babuşcă, biban, caras, obleţ), iar ceilalţi cu un grad mai mult sau mai puţin 

pronunţat de stenotopie au părăsit în cea mai mare parte aceste zone (ştiucă, somn, crap 

etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafaţă a RBDD (caracuda, 

linul, văduviţa). 

În ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafaţă decât 

în trecut, lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în cele acvatice. Din analiza 

efectelor poluante produse de navele în marş sau în staţionare, pe braţele Dunării(Chilia, 

Sulina, Sfântu Gheorghe), cât şi pe canalele interioare deltei a rezultat că principalul produs 

poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi uşori şi 

grei, păcura şi uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât şi prin prelingerea lor din 

tancuri, rezervoare, instalaţii. O sursă de poluare o prezintă şi parcurile reci (cimitire de 

nave)de pe teritoriul Deltei Dunării, în care sunt cca.120 nave, aflate în punctele:Km107 de 

pe braţul Sfântu Gheorghe şi de pe Dunăre la mile 45. Circulaţia navelor provoacă 

modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de sucţiune şi de 

val,precum şi producerea de zgomote şi vibraţii care afectează fauna, în special, în 

perioada de cuibărire şi hrănire. 

Desemnarea sitului: 

Un prim act a fost Hotărârea Guvernului României nr. 983 din august 1990 care, 

odată cu organizarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, la articolul 5 

prevedea constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării cu o administraţie şi un consiliu 

ştiinţific propriu. Această hotărâre a fost urmată de elaborarea şi aprobarea de către 

Parlamentul României a Legii nr. 82/1993 privind Rezervaţia Biosferei Delta Dunării prin 


47




care s-a stabilit structura şi modul de administrare, protejare şi reconstrucţie ecologică a 

unor areale deteriorate. * 

Deşi Delta Dunării, prin rezervaţiile Roşca – Buhaiova şi Letea, fusese inclusă în 

reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei în cadrul programului „Omul şi Biosfera” 

(MAB) din 1980, pe plan intern nu s-au întreprins măsurile corespunzătoare cerute prin 

statutul acestor tipuri de arii protejate. De abia în septembrie 1990 Parlamentul României a 

ratificat şi transmis la UNESCO – Convenţia Internaţională a Patrimoniului Natural şi 

Cultural Universal care conferea acordul ţării noastre la respectarea statutului acestor arii 

protejate şi solicita includerea Deltei Dunării ca Rezervaţie a Biosferei. Au urmat alte afilieri 

internaţionale cum a fost semnarea în septembrie 1991 a Convenţiei privind zonele umede 

de importanţă internaţională – îndeosebi ca habitat pentru păsările de apă, cunoscută sub 

denumirea de Convenţia RAMSAR, iar ceva mai târziu, în decembrie 1991, Delta Dunării, 

ca Rezervaţie a Biosferei, a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Natural Mondial – UNESCO. 

Conceptul de Rezervaţie a Biosferei a fost promovat în 1971 de către UNESCO în cadrul 

Programului MAB (Man and Biosphere), prin care se are în vedere conservarea unor zone 

naturale caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resurse genetice capabile de 

menţinerea şi extinderea unor specii de plante şi animale pe cale de dispariţie sau în 

pericol. Spre deosebire de alte arii protejate, o Rezervaţie a Biosferei nu este destinată unei 

protecţii exclusive ci are mai multe scopuri, dintre care menţionăm doar câteva şi anume: 

conservarea ecosistemelor şi folosirea echilibrată a resurselor naturale regenerabile; 

păstrarea formelor tradiţionale de activitate economică, care nu contribuie la producerea de 

dezechilibre ecologice; cercetarea şi supravegherea continuă a componentelor 

ecosistemelor protejate; armonizarea intereselor populaţiei autohtone cu obiectivul 

fundamental al Rezervaţiei Biosferei – conservarea. 

Tip de proprietate: 


48




O mare parte din suprafaţa deltei aparţine Administraţiei Rezervaţiei Delta Dunării. 

Suprafeţele de păşunat şi cele agricole aparţin comunităţilor locale, în rest, situaţia 

sprafeţelor concesionate nu se cunoaşte în detaliu. Pădurile şi plantaţiile, constituie în 

majoritate fond forestier, proprietate de stat, fiind administrate de Direcţia Silvică Tulcea. 

Planuri de management ale sitului: 

Potrivit Legii nr. 82/1993, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) 

are ca obiective principale în gestionarea ecologică a teritoriului rezervaţiei conservarea şi 

protejarea patrimoniului natural cu valoare ştiinţifică deosebită şi promovarea utilizării 

durabile a resurselor productivităţii ecosistemelor naturale, reconstrucţia ecologică a unor 

habitate deteriorate prin amenajările realizate înainte de 1989.Planul de management 

discutat şi aprobat de Consiliul Ştiinţific al RBDD conţine 35 obiective şi 87 proiecte, grupate 

în patru categorii şi anume: 

- Obiective generale privind redresarea stării ecologice a RBDD, cadrul legislativ şi a unor 

forme de cooperare şi promovare a rezervaţiei; 

- Obiective privind utilizarea economică durabilă a spaţiului RBDD şi folosirea resurselor 

naturale (agricultură fără îngrăşăminte chimice şi pesticide, folosirea resurselor naturale – 

stuf, papură, lemn, fauna piscicolă, ornitologică şi mamifere, ecoturism); 

- Obiective şi activităţi în zona tampon care să contribuie la reducerea presiunii antropice 

spre zonele cu protecţie integrală şi reabilitarea habitatelor degradate anterior; 

- Obiective referitoare la zonele cu protecţie integrală, cum ar fi îmbunătăţirea calităţii apei, 

cercetare şi monitoring asupra biodiversităţii pentru conservarea şi protecţia ei. 

ROSPA 0031 DELTA DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM-SINOE( anexele 8 si 9) 

Situl ocupa o suprafata de 500.334 ha , cuprinzand la nivelul judetului Constanta, 

10% din comuna Cogealac, 62% din comuna Corbu, 1% din Fantanele, 85% din Istria, 75% 

din comuna Mihai Viteazu si 63 % din comuna Sacele. 


49




La nivelul judetului Tulcea , aria protejata se extinde astfel:Babadag (21%), Baia 

(9%), Beştepe (41%), C.A. Rosetti (> 99%), Ceamurlia de Jos (83%), Ceatalchioi (99%), 

Chilia Veche (> 99%), Crişan (> 99%), Grindu (97%), Isaccea (44%), Jijila (10%), Jurilovca 

(84%), Luncaviţa (38%), Mahmudia (63%), Maliuc (> 99%), Mihai Bravu (1%), Murighiol 

(94%), Niculiţel (1%), Nufăru (40%), Pardina (> 99%), Sarichioi (50%), Sfântu Gheorghe (> 

99%), Somova (54%), Sulina (> 99%), Tulcea (31%), Valea Nucarilor (28%), Văcăreni 

(48%) 

Judeţul Galaţi: Galaţi (< 1%). 

Situl este localizat la 44º 54' 8'' latitudine Nordica si 28º 54' 3'' longitudine estica. 

Arealul a fost declarat arie de protectie speciala avifaunistica datorita prezentei celor 

80 de specii de pasari cuprinse in anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE - Directiva 

Pasari. 

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE prezente in sit: 

Cod Specie Populatie: Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Conserv. Izolare Global 

rezidenta 

Pop. 

A402 Accipiter 

R D B C B 

brevipes 

A229 Alcedo atthis 1500-1 

700 p 

A B C B 

A042 

Anser 

erythropus 

10-30 

i 

A B C A 

A090 Aquila clanga 8-14 i A B A B 

A404 Aquila heliaca 1-3 i B B C C 

A089 Aquila pomarina 200-30 

0 i 

A029 Ardea purpurea 230-45 

0 p 

C B C C 

A B C A 

A024 

Ardeola 

ralloides 

2000-2 

400 p 

A B C A 

A060 Aythya nyroca 3800-4 

200 p 

A B C A 

A021 

Botaurus 

stellaris 

1550-1 

650 p 

A B C A 


50




A396 Branta ruficollis 7000- 

24000 

i 

A B C A 

A133 

Burhinus 

oedicnemus 

44-60 p B B C C 

A403 Buteo rufinus 4-5 p C B C C 

A138 

Charadrius 

alexandrinus 

90-120 

p 

450-52 

0 i 

A B C B 

A196 

Chlidonias 

hybridus 

2300-2 

500 p 

A B C B 

A031 Ciconia ciconia 80-90 p C B C C 

A030 Ciconia nigra 2-5 p D B C C 

A080 

A081 

Circaetus 

gallicus 

Circus 

aeruginosus 

300-40 

0 p 

R D B C C 

A B C B 

A082 Circus cyaneus R D B C C 

A083 Circus 

R B B C C 

macrourus 

A084 Circus pygargus 2-3 p B B C C 

A231 

Coracias 

garrulus 

360-42 

0 p 

B B C B 

A037 Cygnus 

1-4 i A B C C 

columbianus 

bewickii 

A038 Cygnus cygnus 340-1 

270 i 

B B C A 

A238 Dendrocopos R D B C C 

medius 

A429 Dendrocopos RC D B C C 

syriacus 

A236 Dryocopus RC D B C C 

martius 

A027 Egretta alba 320-36 

0 p 

620-8 

70 i 

A B C A 

A026 Egretta garzetta 1700-2 

500 p 

A B C A 


51




A379 Emberiza 

R D B C C 

hortulana 

A511 Falco cherrug 1-2 p B B C B 

A098 

Falco 

columbarius 

20-60 

i 

D B C C 

A095 Falco naumanni 1-3 p A B A C 

A103 

A097 

Falco 

peregrinus 

Falco 

vespertinus 

2220-3 

40 p 

R D B C C 

A B C A 

A154 Gallinago media 20-80 i A B B B 

A002 Gavia arctica RC D B C C 

A001 Gavia stellata RC D B C C 

A189 

Gelochelidon 

nilotica 

8-12 p 320-35 

0 i 

A B C B 

A135 

Glareola 

pratincola 

420-54 

0 p 

A B C B 

A075 

A092 

Haliaeetus 

albicilla 

Hieraaetus 

pennatus 

26-28 p A B C A 

R D B C C 

A131 

Himantopus 

himantopus 

220-37 

0 p 

1400-2 

200 i 

B B C B 

A022 

Ixobrychus 

minutus 

3000-3 

500 p 

A B C A 

A338 Lanius collurio RC C D B C C 

A339 Lanius minor R C D B C C 

A180 Larus genei 20-70 i B B C C 

A176 

Larus 

melanocephalus 

220-36 

0 p 

A B B A 

A177 Larus minutus 10000- 

12000 

i 

B B B B 


52




A157 Limosa 

1-5 i B B C C 

lapponica 

A246 Lullula arborea V R D B C C 

A242 Melanocorypha 

RC D B C C 

calandra 

A068 Mergus albellus 2100- 

A B C A 

3800 i 

A073 Milvus migrans 6-7 p C B C C 

A159 

A023 

Numenius 

tenuirostris 

Nycticorax 

nycticorax 

2660-3 

200 p 

1-3 i A B C B 

A B C A 

A533 

A071 

A094 

A020 

Oenanthe 

pleschanka 

Oxyura 

leucocephala 

Pandion 

haliaetus 

Pelecanus 

crispus 

12-24 p C B C C 

320-41 

0 p 

1-4 i C B C C 

RC C B C C 

A B B A 

A019 

Pelecanus 

onocrotalus 

3560-4 

160 p 

A A A A 

A393 

Phalacrocorax 

pygmeus 

8700-9 

500 p 

4000- 

6500 i 

4000-6 

500 i 

A B C A 

A170 

Phalaropus 

lobatus 

700-12 

00 i 

C B C C 

A151 

Philomachus 

pugnax 

13000- 

18000 

i 

B B C B 

A234 Picus canus R D B C C 

A034 

Platalea 

leucorodia 

360-44 

0 p 

A B C A 

A032 

Plegadis 

falcinellus 

2000-3 

200 p 

A B C A 

A140 

Pluvialis 

apricaria 

120-30 

0 i 

B B C C 

A120 Porzana parva 2000-3 

000 p 

A B C A 

A119 

Porzana 

porzana 

300-40 

0 p 

B B C B 


53




A121 Porzana pusilla V A B C C 

A464 

Puffinus 

yelkouan 

20-100 

0 i 

A B A A 

A132 

Recurvirostra 

avosetta 

220-28 

0 p 

800-12 

00 i 

B B C B 

A195 Sterna albifrons 160-22 

0 p 

A190 Sterna caspia 120-14 

0 i 

A193 Sterna hirundo 1800-2 

300 p 

A B C B 

B B C B 

A B C B 

A191 

Sterna 

sandvicensis 

20-60 p 1200-3 

000 i 

A B C B 

A307 Sylvia nisoria R RC C B C C 

A167 Xenus cinereus 1-3 i A B C C 

Nota: 

“A” – specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului 

“B” – ca specia este bine reprezentata la nvelul sitului 

“C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 

2% din populatia la nivel national 

“D” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la 

nível national (nesemnificativa la nivel national). 

Alte specii importante de flora si fauna 

Cat. Specie Populatie Motiv 

I Arytrura musculus B C 


Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform 

datelor avem urmatoarele categorii: 

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97 


54




b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare 

(Bonn): 151 

c) numar de specii periclitate la nivel global: 17 

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari 

de balta, fiind sit RAMSAR. 


- intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele 

tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a 

chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini - schimbarea habitatului 

semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau 

păşunatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul 

râurilor,pe zone de şes, în turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare şi 

extinderea zonelor urbane; 

- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului 

(colonii) - arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) - reglarea cursurilor râurilor - 

electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de 

generatoare eoliene; 

- înmulţirea necontrolată a speciilor invazive - defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice 

care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari - tăierile selective a arborilor în 

vârsta sau a unor specii -adunarea lemnului pentru foc, - împăduririle zonelor 

naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.) - desecarea zonelor umede prin 

canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes –reglarea cursurilor râurilor - arderea 

stufului în perioada de cuibărire- amplasare de generatoare eoliene – navigatie. 

ROSCI0066 DELTA DUNARII –ZONA MARINA (anexele 10 si 11) 

Zona marina a Deltei Dunarii are suprafata de 121.697 ha ,ocupa




Conform prevederilor Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie 

naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice 

europene Natura 2000 in Romania, arealul a fost declarat sit de importanta comunitara 

datorita prezentei speciilor specifice. 

Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste: 

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. Conserv. Global 

Rel. 

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent 10 B A B B 

de un strat mic de apă de mare 

1140 Nisipuri şi zone mlăştinoase 1 B A B B 

neacoperite de apă de mare la reflux 

1160 Melele şi golfuri 2 B A B B 

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 

Cod Specie Populatie: 


1349 Tursiops 

truncatus 

1351 Phocoena 

phocoena 

Reproducer 

e 

Iernat 

Pasa 

j 

Sit 

Po 

p 

Conser 

v. 

Izolare 

P A B C B 

C A B C B 

Global 

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 

Cod Specie Populatie: 


4120 Alosa 

tanaica 

2491 Alosa 

pontica 

Reproducere Iernat Pasaj Sit 

Pop 

Conserv. Izolare Global 

RC RC A B C B 

RC RC A B C B 

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 

Cod Specie Populatie: Reproducere Iernat Pasaj Sit Conserv. Izolare Global 


Pop. 

1060 Lycaena 

dispar 

RC C B C B 


56




Alte specii importante de floră şi faună 

Cat. Specia Populatie Motiv 

B Aythya marila C C 

B Jynx torquilla C 

B Numenius phaeopus C 

B Phylloscopus sibilatrix C 

B Sylvia communis C 

F Acipenser stellatus C C 

F Chelidonichthys lucerna R A 

F Huso huso R C 

F Liza saliens R A 

F Mugil cephalus C A 

F Neogobius ratan C C 

F Pomatomus saltatrix R A 

F Pomatoschistus minutus C C 

F Salmo labrax R B 

F Trachinus draco C A 

I Cerastoderma edule C A 

M Delphinus delphis V C 

P Callithamnion 

C 

A 

corymbosum 

P Enteromorpha intestinalis C A 

B Bucephala clangula C 

B Luscinia luscinia C 

B Passer hispaniolensis C 

B Somateria mollissima C 

F Acipenser gueldenstaedtii C C 

F Belone belone belone R B 

F Dasyatis pastinacaR R A 

F Liza aurata R A 

F Mesogobius 

C 

C 

batrachocephalus 

F Mullus barbatus ponticus C B 

F Platichthys flesus R A 

F Pomatoschistus 

C 

C 

marmoratus 

F Raja clavata R A 

F Syngnathus abaster C C 

I Anadara inaequivalvis C A 

I Mya arenaria C A 

P Bryopsis plumosa C A 

P Ceramium diaphanum C A 

P Enteromorpha linza C A 

P Phyllophora crispa P D 

P Porphyra leucosticta R A 

P Ulva lactucaP C A 

P Phyllophora 

P D 

pseudoceranoides 

P Trapa natans R A 

P Ulva rigida C A 


57




DESCRIEREA SITULUI 

Corespunde cu unitatea geografica componenta a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 

(zona costala a Marii Negre de la varsarea bratului Chilia la Capul Midia, pana la 

adancimea de 20 m). 


Zona marina a Deltei Dunarii are anumite particularitati datorate influentei majore a 

apelor Dunarii si aluviunilor depuse de acestea, incat aici, exista habitate sedimentare unice 

la litoralul romanesc. Este de remarcat frumusetea si bogatia zonei, cu o varietate de 

biotopuri si resurse, care o fac unica nu numai in Europa ci si in cadrul ecosistemelor 

deltaice ale lumii. 


O serie de activiti umane specifice au impact distinct in agravarea calitatii mediului 

marin din zona desemnata, cu atat mai mult cu cat aceasta se afla sub influenta majora a 

apelor Dunarii. Tendinta de supraexploatare a resurselor naturale se manifesta in prezent, 

printr-o presiune crescuta asupra acestora, in special asupra pestelui, precum si prin 

dezvoltarea unor activitati nepotrivite sistemului deltaic, care pot determina disparitia unor 

zone de hranire si reproducere a mai multor specii. 

Tip de proprietate: 


58




Zona este domeniu public, facand parte din marea teritoriala. De asemenea, este 

zona tampon a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. 

Managementul sitului 

Zona marina a Deltei Dunarii este inclusa in RBDD care este administrata de o 

institutie publica, ARBDD, subordonata de autoritatea nationala pentru protectia mediului si 

a ariilor naturale protejate, MMGA. 

Planuri de management ale sitului: 

Planul de management al RBDD a fost finalizat in 1995 si revizuit in 2001 pentru 

perioada 2002-2006. 

Asa cum precizam la inceputul prezentului capitol, intreg teritoriul Rezervatiei 

Biosferei Delta Dunarii in care este inclus si amplasamentul analizat este administrat de 

ARBDD. 

Teritoriul RBDD se caracterizează printr-o diversitate deosebit de mare de elemente 

areologice, atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cât şi al repartiţiei geografice 

actuale a speciilor. Se poate aprecia că, la originea diversităţii ridicate a florei şi faunei 

teritoriului RBDD, un rol important l-a avut poziţia geografică sud-est-europeană, apropiată 

de refugiile postglaciare mediteraneene, precum şi influenţele refugiilor estice, mai 

pronunţate decât în teritoriile central-europene. De asemenea, o importantă influenţă a avut 

şi specificul genezei Deltei Dunării. 

Sub aspect biogeografic, teritoriul RBDD se află situat în marea regiune palearctică 

(ce cuprinde întreaga Europă, partea de nord a Africii şi Asia fără India şi Indochina), 

subregiunea euromediteraneană. 

Sub aspect fitogeografic se încadrează în provincia danubiano-pontică, formând o 

unitate proprie, şi anume districtul Delta Dunării (V. Ciocârlan, 1994). 

Sub aspectul zoogeografic al faunei de apă dulce, subregiunea euromediteraneană 

este divizată în provincia ponto-caspică, districtul nord-ponto-caspic, iar în ceea ce priveşte 

Marea Neagră, aici se întâlnesc specii aparţinând atât regiunilor marine litorale cât şi celor 

pelagice (P. Bănărescu, N. Boşcaiu, 1973). 

Conceptul si denumirea de rezervatie a biosferei a fost promovat in 1971 sub 

auspiciile UNESCO. Prin acest concept se are in vedere conservarea unor zone naturale 


59




caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resurse genetice, capabile de mentinere si 

extindere a unor specii de plante si animale pe cale de disparitie sau in pericol. 

Spre deosebire de alte arii protejate, rezervatia biosferei nu este destinata unei 

protectii exclusive, ci are mai multe scopuri si anume: conservarea ecosistemelor si 

folosirea echilibrata a resurselor naturale regenerabile; pastrarea formelor traditionale de 

activitate económica ce nu contribui ela prodeucerea de dezechilibre ecologice; cercetarea 

si supravegherea continua a componentelor ecosistemelor protejate; informarea si 

educarea populatiei privind valoarea stiintifica si necesitatea conservarii si protejarii speciilor 

de plante si animale, a peisajelor respective; integrarea in reteaua mondiala de arii protejate 

si schimbul de informatii asupra valorii stiintifice si starii acestora; integrarea activitatilor 

economice din perimetrul rezervatiei biosferei in asa fel incat acestea sa nu produca 

dezechilibre ecologice; armonizarea intereselor populatiei autohtone cu obiectivul 

fundamental al rezervatiei biosferei – conservarea. 

Conceptul de rezervatie a biosferei are in vedere trei legaturi si combinatii sinergice: 

conservare, dezvoltare si logistica. 

Rolul de conservare in rezervatia biosferei, care este obiectivul principal si se 

exercita prin ária de protectie integrala, trebuie sa fie bine definit pentru a se asigura cu 

exigenta conditiile si procesele ecologice corespunzatoare. 

Rolul logistic al rezervatiei biosferei are mai multe fatete, dar dintre acestea 

cercetarea stiintifica si monitoring-ul componentelor protejate sunt cele mai importante 

pentru integrarea in reteaua internationala de arii protejate. 

Rolul dezvoltarii depinde mult de contextul socio-cultural al populatiei autohtone. In 

orice situatie trebuie gasite modalitati de cointeresare a populatiei locale pentru practicare 

acelor metode si folosirea acelor utilaje care sa duca treptat la refacerea unor echilibre 

ecologice deranjate. 

Plecand de la cele trei combinatii sinergice, modelul de organizare teritoriala a 

rezervatiei biosferei Delta Dunarii cuprinde: 

• zone strict protejate : 18 zone ce ocupă o suprafaţă totală de 50 600 ha (8,7% din 

suprafaţa rezervaţiei). Acestea sunt protejate în mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane 

foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din 


60




rezervaţie. In aceste zone este interzisa orice activitate economica si sunt permise numai 

activitati de cercetare stiintifica si monitoring; 

• zonele tampon au fost stabilite în jurul zonelor cu regim de protecţie integrală. Ele ocupă o 

suprafaţă totală de 223 300 ha (38,5% din suprafaţa rezervaţiei) şi au fost desemnate 

pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate. Aici este admisa 

desfasurarea anumitor activitati de valorificare limitata a resurselor regenerabile astfel incat 

sa nu se produca o presiune antropica asupra ariei strict protejate. 

• zonele economice acoperă o suprafaţă totală de 306 100 ha (52,8% din suprafaţa 

rezervaţiei). Ele cuprind terenuri aflate în regim liber de inundaţie, terenuri îndiguite pentru 

folosinţă agricolă, piscicolă şi silvică şi terenuri pe care sunt amplasate aşezări umane. Aici 

se pot practica activitati economice, in anumite conditii. 

2.4.6. Relaţia proiectului cu reţeaua ecologică europeană NATURA 2000 

Dupa cum s-a mentionat, Natura 2000 reprezintă reţeaua ecologică europeană de arii 

naturale protejate formată din: situri de importanţă comunitară (SCI) şi arii de protecţie 

specială avifaunistică (Directivea Habitate - 92/43/1992 si Directiva Păsări - 79/409/1979). 

În legislaţia românească cele două Directive sunt transpuse prin OUG nr. 57/2007 

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei 

sălbatice. Principalul obiectiv ale implementării acestor directive în legislaţia naţională îl 

constituie identificarea, menţinerea şi refacerea arealelor cheie pentru protejarea speciilor 

de faună şi floră sălbatică, precum şi coridoarele de legătură dintre acestea, care fac 

posibilă migraţia şi schimbul între populaţiile diferitelor habitate. 

România contribuie semnificativ la îmbogăţirea acestei reţele europene deoarece 

deţine cea mai mare diversitate biogeografică din Europa comparativ cu alte state UE. 

Lista siturilor de interes comunitar (SIC) a fost stabilită prin Ordinul nr. 1964/2007 

privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice 

europene Natura 2000 în România iar lista ariilor de protecţie specială avifaunistică (SPA) 


61




prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte 

integrantă a reţelei ecologice europene Natura în România. Siturile de interes comunitar, 

după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană devin arii speciale de 

conservare (SAC) şi se declară prin Hotărâre a Guvernului. 

Managementul siturilor de interes comunitar necesită planuri de management 

adecvate specifice sau integrate în alte planuri de management şi măsuri legale, 

administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a 

habitatelor speciilor ca şi perturbarea speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice 

plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l 

afecta într-un mod semnificativ, face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, ţinând 

cont de obiectivele de conservare a ariei şi cu consultarea publicului. Nu sunt acceptate 

planuri sau proiecte în siturile respective care afectează aria. 

Desemnarea siturilor Natura 2000: 

- oferă posibilitatea unei dezvoltări mai bune a serviciilor locale; 

- asigură creşterea vânzărilor produselor; etichetarea unor produse naturale (caş, 

miere, vin) dintr-o zonă Natura 2000 vor putea creşte vânzările pe piaţa internă şi 

externă; 

- asigură creşterea diversificării activităţilor economice şi a investiţiilor interne; 

- asigură respectarea cerinţelor privind conservarea naturii în cazul activităţilor agricole 

şi forestiere; 

- atrage finanţări speciale UE pentru agricultură şi silvicultură în zonele Natura 2000 

pentru management tradiţional şi favorabil mediului; 

- reprezintă sprijin pentru accesarea fondurilor de dezvoltare comunitare care urmăresc 

menţinerea economiei şi a structurii sociale din zonele rurale; Reţeaua Natura 2000 

este singura reţea teritoială de interes comunitar, ce asigură o bază excelentă pentru 

obţinerea de fonduri de la diverse instrumente de finanţare euopene; 

- generează în zonele cu valoare naturală ridicată desemnată, creşterea numărului 

angajărilor de personal din mediul rural; 


62




- statutul de sit Natura 2000 va reprezenta o dovadă că zona respectivă are o valoare 

naturală deosebită, putând să genereze venituri din ecoturism (în special cu turiştii 

străini) şi alte activităţi asociate; 

- scuteste de plata impozitului pe teren proprietarii de terenuri extravilane situate în arii 

naturale protejate supuse unor restricţii de utilizare, conform legislaţiei specifice în 

domeniu. Scutirea de la plata impozitului pe teren se acordă în baza unei confirmări 

emisă de structura de administrare a ariei naturale protejate sau de autoritatea 

competentă pentru protecţia mediului. 

2.4.7. Descrierea biodiversitatii in zona obiectivului 

Amplasamentul analizat este inclus in zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta 

Dunarii, iar din punct de vedere al biodiversitatii nu au fost identificate pe amplasament 

elemente de flora si fauna cu valoare conservativa deosebita, care sa impuna luarea 

unor masuri stricte de protectie a zonei. 

Astfel, in zona central-nordica a amplasamentului unde se desfasoara activitatile 

propriu zise, vegetatia este slab reprezentata, de plante ruderale si numai in zonele care nu 

sunt ocupate de obiectivele punctului de lucru. 

In zona cladirilor administrative exista amenajate cateva suprafete de spatiu verde, 

cu plantatii de arbori (plopi si pom fructiferi, in general). 

Zona sudica a amplasamentului, unde nu se desfasoara activitati curente si in care 

nu s-a intervenit asupra cadrului natural de-a lungul ultimilor ani prin diferite lucrari de 

infrastructura, se caracterizeaza prin existenta in substrat a nisipurilor si solurilor de tip 

psamosoluri, definite prin textura lor nisipoasa si un profil de sol slab dezvoltat. Din punct de 

vedere ecologic psamosolurile suporta o mare varietate de asociatii vegetale dar sunt foarte 

sensibile atat la eroziunea eoliana cat si la poluarea chimica si protejeaza in foarte mica 

masura apa freatica de poluantii chimici. 

Astfel in aceasta zona, pe amplasament au fost identificate specii halofile rezistente 

la continutul ridicat in saruri al substratului, determinat de existenta in apropiere a apelor 


63




marine: branca (Salicornia europaea), patlagina (Plantago maritima), albastrica (Aster 

tripolium), perisorul (Elymus sabulosus), iarba cainelui (Cynodon dactylon), trifoiul marunt 

(Medicago lupulina) sunt frecvente in aceasta portiune. 

Datorita legaturii stranse ce exista in aceasta zona intre mare si uscat apa freatica se 

afla la adancimi mici si din aceasta cauza cat si datorita naturii substratului care in unele 

locuri permite stagnarea apelor, pe anumite portiuni in aceasta zona din incinta 

amplasamentului se intalnesc zone de stufaris, asociatia vegetala intalnita putand fi 

caracterizata de tip Astero-tripolii-phragmitetum, característica psamosolurilor salinizate. 

Stuful nu este prea inalt (0.90-1,65m) si are un diametru de 0,2-0,9 cm. Procentul de stuf 

din cantitatea totala de biomasa este de 50-75%, dar per total fitocenoza realizeaza o 

cantitate redusa de biomasa in comparatie cu alte tipuri si subtipuri de stufarisuri. 

Alte specii asociate acestor stufarisuri, identificate pe amplasament sunt papura 

(Typha latifolia), Juncetea maritimi si Bidentetea tripartiti, ultimele doua indicand inceputul 

ruderalizarii cu buruieni higrofile a zonei. 

In ceea ce priveste zona invecinata amplasamentului, la nord si vest de acesta exista 

numai terenuri agricole, iar la sud Marea Neagra. 

In zona estica a amplasamentului, intre limita amplasamentului si tarmul Marii Negre, 

pe aproximativ o latime de 300m se dezvolta o zona de cordon litorar marin. Aici, zona 

supusa actiunii valurilor este o plaja joasa, constituita din material nisipos de origine 

organica si din scoici cu diferite grade de macinare, cu o latime intre 50-100m. Intre aceasta 

plaja si limita estica a amplasamentului se regaseste o zona de nisipuri nefixate acoperite 

partial de vegetatie arenicola precum asociatii de Juncetum maritimi, Suaedetum maritime, 

Salicornietum europaea, Bassietum sedoides, Aperetum maritime. De asemenea pe 

nisipurile cordonului litoral, in aceasta zona, se gasesc portiuni cu tufarisuri, in principal 

speciile reprezentate fiind salcia taratoare (Salix rosmarinifolia) si salcioara (Eleagnus 

angustifolia). 

In ceea ce priveste fauna, dintre nevertebrate cel mai numeros grup este cel al 

insectelor pterigote, adaptate la o multitudine de habitate. Acestea sunt bine reprezentate 

prin specii caracteristice si efective relativ numeroase: 


64




 

 

 

 

 

 

 

Ord. Hymenoptera (viespi, albine). Himenoptere - specii de apidae – Apis mellifica, 

bombinae – Bombus agrorum, Bombus hortorum, halictide – Halictus sp., vespoidee 

– Polystes sp., Scolia hirta s.a.; 

Ord. Coleoptera. Coleoptere (carabusi) – Anisoplia austriaca, Anisoplia segetum, 

Anoxia villosa, Malachius bipustulatus, Trichodes apiarius; 

Ord. Orthoptera. Orthoptere – Decticus verrucivorus, Platycleis sp., Poecilimon sp., 

Chorthippus brunneus, Chorthippus albomarginatus, Omocestus ruffipes, 

Sthenobothrus lineatus; 

Ord. Heteroptera. Heteroptere (ploşniţe) - Eurygaster maura, Eurygaster austriaca, 

Eurygaster integriceps; 

Ord. Odonata. Odonate (libelule) - Anax imperator şi Aeschna sp.; 

Ord. Diptera. Diptere - Bombylus sp., Anthrax sp., Asilus sp.; 

Ord. Lepidoptera. Lepidoptere (fluturi). Din speciile prezente în zonă, amintim de 

specii rezistente la impactul antropic – Pararge megera, Polyommatus icarus, Aricia 

agestis, Pieris rapae, Pontia daplidice, Colias croceus, Carcharodus alceae s.a. 

Dintre gasteropode (melci) s-au observat: Helix pomatia, Chondrula tridens, 

Cernuella virgata, Cepaea vindobonensis. 

Speciile de vertebrate sunt reprezentate prin amfibieni, reptile, pasari si mamifere. 

Herpetofauna (amfibieni, reptile), include specii comune identificate in zona: broasca 

de lac mare (Rana ridibunda), broasca râioasă sura (Bufo bufo), testoasa de apa - 

Emys orbicularis, tritonul comun (Triturus vulgaris), soparla de camp (Lacerta agilis), 

guşterul (Lacerta viridis), sarpele de casa (Natrix natrix). Specii mai rar intalnite: 

buhaiul de baltă (Bombina bombina), brotăcelul (Hyla arborea), soparla de nisip 

(Eremias arguta). 

Avifauna. Pasarile identificate pe amplasament sunt specii comune caracteristice: 

• zonelor stepice/agroecosisteme: Galerida cristata – ciocarlan, Perdix perdix – 

potarniche, Miliaria calandra – presura sura, Merops apiaster – prigorie, Coracias 

garrulus – dumbraveanca, Upupa epops – pupaza, Alauda arvensis – ciocarlie de 


65




camp, Anthus campestris – fasa de camp, Passer montanus – vrabie de camp, 

Carduelis carduelis – sticlete, Saxicola torquata – mărăcinar negru s.a. 

• zonelor antropice: Pica pica – cotofana, Corvus frugilegus – cioara de semanatura, 

Corvus corone cornix – cioara griva, Sturnis vulgaris – graur, Streptopelia decaocto – 

gugustiuc, Hirundo rustica – randunica, Motacilla alba – codobatura alba, Corvus 

monedula – stancuta, Passer domesticus – vrabie de casa, Columba livia domestica 

– porumbel domesctic s.a. 

• zonelor umede: Anas platyrhynchos – rata mare, Gallinula chloropus – gainusa de 

balta , Acrocephalus arundinaceus – lacar mare, Acrocephalus scirpaceus – lacar de 

stuf, Locustella fluviatilis – grelusel de zavoi, Ixobrychus minutus – starc pitic, 

Alcedo attis – pescaras albastru s.a. Alte specii ce pot fi intalnite in zona in 

tranzit/pasaj sunt: Ardea cinerea – strac cenusiu; Egretta garzetta – egreta mica, 

Nycticorax nycticorax – starcul de noapte, Sterna sandvicensis – chira de mare, 

Sterna caspia – pescarita mare; Phalacrocorax carbo – cormoran mare, Larus 

cachinnans - pescăruşul argintiu, Larus ridibundus – pescarus razator, Vanellus 

vanellus – nagat, Tringa ochropus – fluierar de zavoi s.a. 

In general zona amplasamentului este tranzitata si survolata de pasari in perioadele 

de migratie, dar si in cautare de hrana. Majoritatea exemplarelor identificate aveau legatura 

cu terenurile agricole limitrofe, zonele umede de pe litoral sau localitatile invecinate 

(Corbu). 

La fel si pentru pasarile răpitoare de zi (Accipiter nisus - uliul pasarar, Falco 

tinnunculus – vanturel rosu, Falco subbuteo – soimul randunelelor), zona reprezinta un 

teren prielnic de vanatoare. Hrana constituită din insecte, soparle, soareci, mici paseriforme, 

reprezinta surse importante de hrana pentru acest grup de păsări. 

Mamifere. Specificam ca in zona amplasamentului s-au identificat specii comune de 

mamifere, dintre care amintim de: Erinaceus concolor – arici, Talpa europaea – 

cartita, Sorex araneus – chitcan comun, Microtus arvalis – soarece de camp, Lepus 

europaeus – iepure de camp. 


66




2.4.8. Impactul produs de activitatile desfasurate in cadrul obiectivului analizat 

asupra biodiversităţii zonei 

In plan general activitatile antropice care se desfasoara pe teritoriul judetului 

Constanta sunt numeroase si diverse, unele având impact asupra ecosistemelor si 

biodiversitatii: agricultura prin activitati de cultivare, cosire, fertilizare, tratamente cu 

pesticide; pasunatul si cresterea animalelor; incendierea miristilor; pescuitul industrial si 

sportiv, vânatoarea si braconajul; mineritul; urbanizarea; zone industriale sau comerciale; 

depozitarea deseurilor menajere, industriale si inerte; retele de comunicare, linii electrice de 

înalta tensiune si conducte; navigatie; turismul; poluarea si alte activitati antropice. 

In ceea ce priveste zonele costiere, principalele presiuni antropice identificate provin, 

in special, din dezvoltarea puternica a activitati socio-economice în spatiul natural al zonei 

costiere: 

Porturi si navigatie 

Extindere modernizare porturi turistice existente: activitati de dragaj 

Constructii/cartiere de case de vacanta în zone turistice 

Turism si recreere 

Constructii de nave 

Industria petrochimica, rafinarii 

Agricultura si industria alimentara 

Pescuit marin 

Industria energetica nucleara prin Canalul Dunare-Marea Neagra 

Activitati siderurgice locale 

Industria extractiva de minereu, extractii ilegale de nisip din arii costiere de 

mica adâncime cu impact în zona costiera 

Industria manufacturiera 

Aeroport si transport aerian 

Activitati militare si de aparare: trageri spre mare 


67




Problemele de mediu identificate în zona costiera româneasca induse de factorul 

antropic sunt urmatoarele: 

Eroziunea costiera/Dinamica sedimentelor la gurile Dunarii 

Poluarea apei/aerului 

Cresterea populatiei 

Dezvoltarea necontrolata a activitatilor de turism si recreere peste 

capacitatea de suportabilitate a mediului 

Transportul maritime si rutier în spatii de coasta 

Extractia resurselor naturale/nisip de plaja: zona Eforie Nord 

Exloatarea excesiva a stocurilor de pesti 

Pierderea habitatelor/specii periclitate 

Expansiunea urbana: zona Mamaia, faleze în regim natural si construit 

Alte activitati cu impact asupra ecosistemlui marin si costier: 

Dezvoltarea urbana 

Constructiile portuare si subacvatice . 

Platformele petroliere 

Instalatiile eoliene. 

Mentionam ca cele doua arii marine protejate din reteaua nationala sunt: Rezervatia 

Marina 2 Mai – Vama Veche (5.000 ha) si zona marina a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 

(103.000 ha). 

În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 

1364 / 2007 se pastreaza regimul de arie naturala protejata, ca arie speciala de conservare 

pentru urmatoarele situri marine de importanta comunitara: - ROSCI0066 Delta Dunarii - 

zona marina (se suprapune peste zona marina a RBDD, 103.000 ha). Rezervatia Biosferei 

Delta Dunarii are un plan propriu de management care prevede cheltuieli pentru actiuni de 

conservare a biodiversitatii. 


68




In ceea ce priveste activitatile desfasurate de S.C. PETROCONST S.A. in cadrul 

bazei Midia Navodari, care se autorizeaza din punct de vedere al mediului, specificam ca 

acestea corespund codurilor CAEN: Fabricarea produselor din beton pentru constructii - 

cod CAEN 2361; Fabricarea betonului - cod CAEN 2363; Tratarea si acoperirea metalelor - 

cod CAEN 2561; Operatiuni de mecanica generala - cod CAEN 2562; Lucrari de constructii 

a proiectelor utilitare pentru fluide – cod CAEN 4221 si se incadreaza in parametri normali 

cu privire la protectia calitatii apelor, a atmosferei, solului si subsolului, gestiunea deseurilor, 

ambalajelor si substantelor 

periculoase, protectia impotriva zgomotului si vibratiilor, 

radiatiilor, protectia asezarilor umane, protectia fondului forestier, protectia ecosistemelor, 

biodiversitatii si ocrotirea naturii (Fisa de prezentare a activitatii S.C. PETROCONST S.A. 

Baza Industriala de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul Constanta, Cap.3). 

Dupa cum s-a mentionat in descrierea aspectelor legate de biodiversitatea 

amplasamentului Bazei Industriale de Conducte Submarine Midia Navodari, impactul 

asupra ecosistemelor costiere a Marii Negre, produs de-a lungul timpului, a fost 

nesemnificativ. 

Astfel, in partea estica a amplasamentului, in afara acestuia, pe o latime de cca 

300m se dezvolta o zona protejata de cordon litorar marin, cu nisipuri nefixate acoperite 

partial de vegetatie arenicola specifica (asociatii de Juncetum maritimi, Suaedetum 

maritime, Salicornietum europaea, Bassietum sedoides, Aperetum maritime). 

Asociatile vegetale si comunitatile de animale identificate in perimetrul locaţiei 

analizate, sunt reprezentate, îndeosebi, de specii comune, frecvente în ecosistemele cu 

grad ridicat de antropizare. Prezenţa lor în zonă este o consecinţă a modului de folosire al 

terenurilor. 

In concluzie: 

Activitatea Bazei Industriale de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul 

Constanta, pe amplasamentul actual, nu este de natura sa pericliteze semnificativ 

biodiversitatea existenta; 


69




Nu există riscul afectarii speciilor de flora si fauna menţionate, dat fiind faptul că 

este vorba de specii rezistente la impactul antropic; 

In condiţiile în care se va păstra sistemul actual de folosinţă al terenurilor, 

biodiversitatea se va conserva ca atare. 

2.4.9. Măsuri de diminuare a impactului 

- desfasurarea activitatilor se face cu precadere in zona central- nordica a 

amplasamentului , asa cum de altfel se desfasoara si in prezent; 

- zona sudica a amplasamentului se va mentine la starea actuala, orice interventie 

ulterioara in aceasta arie, legata de extinderea activitatii existente sau de 

desfasurarea de noi activitati se va face numai dupa ce in prealabil se va instiinta 

autoritatea competenta de mediu asupra modificarilor ce se au in vedere; 

- nu se vor executa nici un fel de lucrari in afara perimetrului obiectivului, de natura 

sa aduca modificari cadrului natural, cu precadere la est de perimetrul 

obiectivului. 

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE 

3.1. Istoricul amplasamentului 

Baza BICS a a fost infiintata in anul 1983 si a functionat in cadrul TAGCSP Ploiesti , 

in scopul realizarii conductelor de legatura intre platforme marine si terminalul etrolier si de 

gaze Midia Navodari. Prima conducta, cu diametrul de 300mm, a avut 64 km in mare si 20 

km pe uscat .Ulterior, in anul 1995, a fost instalata in mare o conducta cu diametrul de 400 

mm. Conform declaratiilor reprezentantului beneficiarului, pana in anul 2009 s-au realizat 

conducte de legatura intre platforme, cu diametrul de 150 mm. 

Dupa anul 1989 TAGCSP s-a tranformat in CIPROM Ploiesti. 

In anul 1994 s-a incheiat privatizarea CIPROM Ploiesti, si s-a infiintat in zona 

Constanta S.C. PETROCONST S.A. , societate care a preluat Baza BICS. 


70




3.2. Dezvoltãri viitoare 

Nu se preconizeaza dezvoltari viitoare ale obiectivului 

4. ACTIVITATI DESFASURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI 

4.1Generalitãti 

Principalele activitati desfasurate de catre S.C. PETROCONST S.A. la punctul de 

lucru din Midia Navodari, sunt urmatoarele: 

• Prepararea betoanelor in cadrul propriei statii de betoane , existenta in incinta 

amplasamentului. Betoanele fabricate sunt vandute la terti si se realizeaza pe 

baza de comanda. De asemenea in cadrul statiei se fabrica betoane pentru 

executarea de produse prefabricate din beton; 

• Executarea de elemente prefabricate din beton, pentru terti sau pentru nevoi 

proprii ; 

• Confectii metalice : aceasta activitate consta in executarea de armaturi si tipare 

pentru elementele prefabricate ; 

• Executarea de elemente de tamplarie si dulgherie ; 

• Prefabricare conducte pentru montaj la platformele din Marea Neagra ; 

• operatiuni de tratare si acoperire a metalelor . 


71




4.1.1. Componentele obiectivului 

Principalele componente ale obiectivului sunt ( anexa 12): 

A. Statia de betoane mobila : ocupa o suprafata de 1417mp pe latura vestica a 

amplasamentului si are in componenta urmatoarele elemente: 

- buncar de depozitare agregate cu o capacitate de 60 mc; buncarul este dotat 

cu jgheab de descarcare a agregatelor in 4 pozitii, controlat automat de 

unitatea de comanda a instalatiei montata in cabina de control, cu sistem de 

vibrare si guri pneumatice de descarcare; 

- electrocompresor si unitatea pneumatica cu guri de filtrare a aerului; 

- 2 silozuri de depozitare ciment cu o capacitate de 60 tone fiecare; silozurile 

sunt dotate cu sisteme de aerare cu legatura la un compresor pentru 

barbotarea cimentului din interiorul silozului. La partea superioara a fiecarui 

siloz exista un filtru de praf de 20 m 2 din cartuse de filtrare poliester si un 

sistem de curatare a filtrelor prin vibrare; 

- 2 snecuri pentru alimentarea cu ciment de la siloz la malaxor cu coloana 

inclinata si gura de descarcare; 

- malaxor cu sistem de incarcare direct in autobetoniera; 

- banda transportatoare auxiliara de 25,00 m lungime; 

- cabina de control- constructie din panouri sandwich, din tabla de otel si spuma 

poliuretanica. 

Pe platforma pe care este amplasata statia de betoane mobila exista 4 padocuri 

realizate din prefabricate din beton pentru depozitarea agregatelor utilizate la fabricarea 

betonului, pe sorturi . 

Capacitatea statiei de betoane mobile este de 60 mc/h iar productia la nivelul anului 

2008 a fost de 1000mc beton. 

B. o cladire magazie materiale, cu suprafata de 150 mp ce deserveste in principal 

statia de betoane; 


72




C. poligonul pentru prefabricate: o platforma betonata cu suprafata de 2000 mp , 

unde se executa elementele prefabricate din beton ; 

D. atelierul de confectii metalice( baraca metalica) situat in vecinatatea statiei de 

betoane, pe platforma betonata, cu suprafata de aproximativ 50 mp din fata 

atelierului. Atelierul este dotat cu banc de lucru, masina pentru intins fierul, 

foarfeca, aparate de sudura si debitat tabla. 

E. atelierul de tamplarie situat in vecinatatea statiei de betoane.: atelierul are o 

suprafata de aproximativ 250 mp si este dotat cu echipamente performante 

pentru debitare si finisare produse din lemn: un circular pentru activitatea de 

debitare si un abric pentru activitatea de finisare; utilajele sunt prevazute cu 

echipamente de retinere a pulberilor fine de rumegus rezultate din activitatile de 

debitare si finisare a lemnului; 

F. 2 rampi asamblare conducte submarine, fiecare rampa avand lungimea de 1 km ; 

G. atelierul de sablare (250 mp):atelierul este dotat cu o instalatie de sablare 

“BLAST WIZARD” tip C200 E/M cu urmatoarele caracteristici tehnice: 

• capacitate : grit 300 kg 

• presiune lucru : 6 bar 

• presiune maxima aer comprimat : 8 bar 

• presiune minima aer comprimat : 4 bar 

• temperatura max. de lucru :+50˚C 

• temperatura min. de lucru: - 5˚C 

• consum aer : 6 bar, duza 9,5 mm, 6 m 3 /min 

• volum : 200 l 

• diametru: 600 mm 

• inaltime : 1450 mm 

• greutate (gol): 150 kg 

H. 6 cladiri administrative , avand urmatoarele destinatii: 

o birou - 80 mp ; 

o sediu santier 02( birouri) - 120 mp ; 


73




o birouri sefi formatii - 120 mp ; 

o vestiare - 120 mp ; 

o o cladire birouri (santier 05), cu suprafata de 120 mp ; 

o 1 cladire arhiva – 80 mp ; 

I. o cladire magazie materiale – 100 mp ; 

J. o cladire arhiva – 80 mp ; 

K. LABORATORUL CND-GAMMA:o cladire cu dimensiuni in plan 8m x 8m, 

construita din beton armat, cu pereti de 1m grosime. Aici sunt depozitate trei 

instalatii radiologice, cu urmatoarele caracteristici: 

Denumire, tip, serie, an fabricatie 

Instalatie de gamadefectoscopie, tip 

GDP-U5, seria 5507/1984/1987 


GDP-U5, seria 5509/1984/1987 


IGU-IP-Ir 100, seria 1328/1987/1991 

caracteristici 

Sursa inchisa,Ir 192, activitate 

máxima 1,85 TBq 





Instalatiile sunt depozitate in incinta laboratorului iar cand este necesara utilizarea 

acestora in incinta bazei sau in diferite alte locatii unde S.C. PETROCONST S.A. executa 

lucrari, acestea sunt utilizate si manipulate numai de personal specializat, de asemenea 

transportul se face cu autovehicul special ( autoutilitara model mazda, tip UN/8F42/B2500 

cu numar de inmatriculare CT 22 CPC). S.C. PETROCONST S.A este autorizata de 

CNCAN pentru detinere, utilizare, transport sursa radioactiva, astfel: o autorizatie pentru 

detinerea surselor de radiatii si instalatii radiologice , o autorizatie pentru utilizarea 

instalatiilor radiologice; o autorizatie pentru transportul surselor de radiatii si instalatii 

radiologice ( anexele 13,14,15). 


74




L. atelier scoala sudura, cu suprafata de 125mp, care este impartit in trei sectiuni, 

astfel: 

o magazie materiale ( electrozi, echipamente sudura, echipament 

protectie, etc.) , 

o depozit butelii ( 10 butelii oxigen, 3 butelii acetilena si 2 butelii argon) 

o atelier lucru ( dotat cu 8 puncte de lucru si echipamente de sudura ); 

M. un depozit materiale: platforma betonata cu 250 mp, unde sunt depozitate in 

principal tronsoanele de teava de 12 m lungime utilizate pentru montaj conducte ; 

N. parcul rece : este amenajat pe o platforma betonata cu suprafata de 1500 mp. 

Aici sunt tinute in conservare urmatoarele mijloace de transport, utilaje si 

echipamente: buldozer S1500, macarale (macara KS, macara RDK, macara 

lansator conducte, macara lansator conducte caterpillar) , 5 lansatoare conducte. 

Principalele echipamente si utilaje existente in cadrul obiectivului sunt mentionate in 

tabelul urmator: 

Tabelul nr. 2:echipamene in baza BICS 

Denumire utilaj/echipament/ 

Instalatie 

(Tip/Model) 

Putere/ 

capacitate 

Numar 

bucati 

Anul 

fabricatiei 

EXCAVATOR CASTOR 1.2 mc 1 1985 

WOLLA 3.4 c.m. 3.4 mc 1 1990 

MACARA XCMG 25 tf 1 2008 

APARAT SUDURA MASTERS 3500 250 A 6 2006 


75




APARAT SUDURA IN CO 2 TIP FRONIUS 400 A 1 2008 

AUTOBASCULANTA LEA 9 t 1 1992 

AUTOBETONIERA MERCEDES 6 mc 1 2007 

AUTOBETONIERA MERCEDES 9 mc 2 2007 

POMPA BETON MERCEDES 38 l 1 2007 

MICROBUS 105 TD IVECO 19 locuri 3 2007 

STATIE BETOANE TIP ORU-ONE DAY 60 mc/h 1 2007 

In conservare 

BULDOZER S1500 150 HP 1 1988 

MACARA KS 25 tf 1 1986 

MACARA RDK 30 tf 2 1988 

MACARA LANSATOR CONDUCTE 20 tf 4 1984 

MACARA LANSATOR CONDUCTE 

CATERPILLAR 

MASINA CU PERIDOC TRANSPORT 

TEAVA 

18 tf 8 2008 

20 t 4 1986 

4.1.2 Procese tehnologice 

Prepararea betonului : 

Realizarea unui sortiment de beton presupune un proces de fabricare stabilit pe 

baza unor reţete, functie de cerinta beneficiarului . Odată compoziţia stabilită, urmează 

dozarea materialelor şi apoi prepararea betonului. 

Etapele procesului tehnologic sunt( fig. 1) : 

76 

BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

o 




aprovizionarea cu materii prime ;depozitarea agregatelor in padocuri si in 

buncarul de agregate , a cimentului in cele doua silozuri ; 

o dozarea agregatelor , conform retetei de fabricatie ; 

o 

alimentarea malaxorului prin intermediul jgheabului de alimentare cu agregate si 

a snecurilor pentru alimentare cu ciment ; 

o malaxarea ; 

o incarcarea in autobetoniera . 

Procesul este automatizat si controlat de operator . Capacitatea statiei de betoane 

mobile este de 60 mc/h iar productia la nivelul anului 2008 a fost de 1000mc beton. 

Testarea calitatii betonului fabricat in statia de betoane se face prin intermediul 

Laboratorului central de materiale de constructii al S.C. I.C.H. CONSTRUCTII GRUP S.A. 

In acest sens intre cele doua societati a fost incheiat contractul de prestari servicii nr. 7 din 

02.03.2009 ( anexa 16). 


77




AGREGATE: 

pietris 

nisip; 

CIMENT 

PADOCURI 

AGREGATE 

BUNCARE 

AGREGATE 

SILOZ 

CONSUM 

DOZARE 

AGREGATE 

DOZARE 

CIMENT 

MALAXOR 

GOSPODARIE DE 

APA 

BETON 

INCARCARE IN 

AUTOBETONIERA 

Fig. nr. 3 : schema flux tehnologic 


78




Executarea de elemente prefabricate din beton 

Aceasta operatiune se realizeaza in poligonul pentru prefabricate, de fapt o 

platforma betonata cu suprafata de 2000 mp. Fluxul tehnologic in cadrul acestei activitati 

presupune urmatoarele operatii: 

o pregatirea formelor de tipar, care consta in ungerea acestora cu decofrol; 

o turnarea betonului in aceste forme. (betonul este produs in incinta 

amplasamentului,asa cum precizam anterior , in cadrul propriei statii de betoane 

si adus in poligonul de prefabricate cu propriile autobetoniere) ; 

o maturarea produsului inseamna practic lasarea acestuia o anumita perioada de 

timp in forma pentru intarirea betonului. Perioada de intarire depinde atat de tipul 

betonului cat si de tipul produsului. 

o ulterior, produsul este scos din forma si depozitat intr-o zona special amenajata 

pentru produse finite, pe aceasta platforma betonata. 

Confectii metalice 

Activitatea consta in executarea de armaturi si tipare pentru elementele prefabricate 

si se desfasoara in atelierul de confectii metalice situat in vecinatatea statiei de betoane si 

pe platforma betonata, cu suprafata de aproximativ 50 mp din fata atelierului. Se utilizeaza 

echipamentele din atelier : banc de lucru, masina pentru intins fierul, foarfeca, aparate de 

sudura si debitat tabla. 

Executarea de elemente de tamplarie si dulgherie 

Activitatea consta in executarea cofrajelor din lemn pentru elementele prefabricate 

si se realizeaza in atelierul de tamplarie din cadrul obiectivului . 


79




Prefabricare conducte pentru montaj la platformele din Marea Neagra 

In vederea desfasurarii acestei activitati, in zona extremitatii estice a 

amplasamentului se gasesc 2 rampi asamblare conducte submarine, fiecare rampa avand 

lungimea de 1 km. Principalele etape in cadrul fluxului tehnologic al acestei activitati se 

desfasoara astfel: 

- tronsoanele de teava izolata de cate 12 m se pun pe rampa pana cand se 

formeaza un fir cu lungimea de 1000m; 

- se sudeaza tronsoanele cap la cap ; 

- se verifica sudura; 

- se da apoi tronsonul jos de pe rampa, se echipeaza cu flotori si se lanseaza 

in mare. 

Aceasta activitate s-a desfasurat intens in anii 90, cand s-au realizat conductele de 

legatura intre platformele marine din Marea Neagra si terminalul Petromidia si de asemena 

conductele de legatura intre diferitele platforme marine. In ultimii ani insa activitatea a 

cunoscut un regres evident astfel incat in 2009 au fost executate asamblari de conducte de 

1400 ml . 

Operatiuni de tratare si acoperire a metalelor 

Acestea constau in activitati de sablare, grunduire si vopsire a diferitelor elemente 

metalice utilizate in cadrul activitatilor desfasurate pe amplasament si se desfasoara in 

cadrul atelierului de sablare , care este dotat cu o instalatie de sablare “BLAST WIZARD” 

tip C200 E/M . 

Instalatia de sablare este echipata cu cele mai performante ventile din domeniu ce 

permit umplerea automata cu abraziv, presurizarea-depresurizarea vasului de sablare, 

dozarea abrazivului. Tubulatura de aer comprimat, ventilul principal de aer si sistemul de 

mixare aer-abraziv sunt echipate cu un sistem de echilibrare pneumatic care are ca efect o 

cadere de presiune minima. Ventilul principal de aer tip SP 018 , echipat cu piston si o 

diafragma controleaza accesul aerului comprimat in instalatia de sablare. 


80




Ventilul de dozare abraziv asigura dozarea precisa a abrazivului si duce la un raport 

optim abraziv-aer . 

Pentru deplasarea usoara a instalatiei, vasul de sablare este echipat cu doua roti si 

suportul de asezare. 

Ca principiu de functionare, vasul de presiune este special proiectat pentru 

utilizarea in operatia de sablare. Aceasta presupune existenta in vas a aerului comprimat 

la presiunea de lucru uzual 6 bar si a abrazivului. Instalatia de sablare se conecteaza la 

reteaua de aer comprimat max. 8 bar. Sablarea se efectueaza cu ajutorul unei duze de 

sablare conectata pe un furtun special de diametru ( uzual) 1 ¼ ‘’ , furtun alimentat abraziv 

si aer comprimat din instalatia de sablare. Aerul comprimat si abrazivul sunt transportate 

spre racordul de iesire a instalatiei prin ventilul de dozare abraziv special poriectat si prin 

camera de amestec. 

La intreruperea operatiei de sablare de catre operator , executata cu ajutorul 

comenzii la mana cu 2 cai, amplasata langa duza de sablare, ventilul principal de aer 

comprimat se inchide, aerul sub presiune din vas este eliminat cu ajutorul ventilului de 

exhaustare care se deschide, ventilul de admisie abraziv se deschide si vasul este incarcat 

cu abraziv daca exista abraziv in palnia de stocare sau daca vasul este cuplat la un siloz in 

care exista abraziv. 

Dupa sablare se realizeaza grunduirea si vopsirea materialului sablat. Grunduirea se 

executa cu pensula, iar vopsirea cu pensula sau cu cele doua pistoale de vopsit din 

dotarea atelierului. 

4.2 Bilantul de materiale 

Principalele materii prime si materiale utilizate in cadrul activitatilor desfasurate de 

catre S.C. PETROCONST S.A. in baza BICS si consumul acestora pe anul 2008 sunt 

prezentate in tabelul urmator : 


81




Tabelul nr. 3 : bilant de materiale 

Materie prima cantitate Unitate de 

masura 

profile fier beton 28 Tone 

Tabla neagra 5 Tone 

electrozi 3 Tone 

Teava otel 80 Tone 

Teava PHDE 0 tone 

Cherestea 6 mc 

Ciment 400 tone 

agregate 3500 tone 

Butelii oxigen 100 Butelii 

Butelii argon 16 Butelii 

acetilena 36 Butelii 

Vopsea 100 Kg 

Diluant 40 Kg 

Grund 100 Kg 

Decofrol 40 kg 

Aditivi 200 kg 

Grit 1 tona 

Programul de functionare este de 8 ore/zi, 5 zile/ saptamana, pe durata intregului 

an , iar numarul total de angajati in cadrul bazei este de 26. 

4.3Materiale de constructii 

In general constructiile din incinta sectiei sunt realizate din materiale obisnuite de 

constructie (beton , baraci metalice, etc.). Platformele utilizate in activitate sunt betonate 

(depozitul de materiale , parcul rece , amplasamentul pentru realizarea prefabricatelor din 

beton , etc.) . 

In general, cu mici exceptii cladirile din incinta obiectivului sunt acoperite cu placi de 

azbociment. 

4.4Stocarea materialelor 

Pentru stocarea diferitelor materiale exista urmatoarele facilitati : 

- 4 padocuri realizate din prefabricate din beton pentru depozitarea agregatelor 

utilizate la fabricarea betonului, pe sorturi ; 


82




- o cladire magazie materiale, cu suprafata de 150 mp ce deserveste , in 

principal , statia de betoane; 

- platforma betonata pentru depozitarea elementelor prefabricate din beton ; 

- o cladire magazie materiale – 100 mp ; 

- magazie materiale ( electrozi, echipamente sudura, echipament protectie, 

etc.) si depozit butelii (10 butelii oxigen, 3 butelii acetilena 

argon) in incinta atelierului scoala sudura ; 

si 2 butelii 

- platforma betonata cu 250 mp, unde sunt depozitate in principal tronsoanele 

de teava de 12 m lungime . 

- pentru stocarea apei, in statia de betoane exista doua rezervoare de stocare, 

supraterane, metalice , cu capacitatea de 20mc fiecare. 

4.5Emisii in atmosfera 

4.5.1 Principalele surse de poluare in cadrul activitatii analizate 

Urmare a specificului activitatii desfasurate in cadrul bazei se identifica urmatoarele 

surse potentiale de poluare a aerului : 

o arderea combustibililor in centralele termice murale ; acestea insa utilizeaza drept 

combustibil gazele naturale, cel mai curat dintre combustibilii fosili, astfel incat nu 

constituie surse semnificative de poluare a aerului. 

o sursele mobile (autovehicule , utilaje , echipamente) ce utilizeaza combustibili 

lichizi si care emit in atmosfera poluanti precum SOx, NOx, CO, CO2, pulberi , 

etc.; combustibilii utilizati sunt achizitionati din statii de distributie carburanti 

autorizate si corespund normelor de calitate impuse ; de asemenea , atat 

mijloacele de transport utilizate cat si echipamentele ori utilajele folosite sunt in 

general de generatie noua si corespund din punct de vedere al cerintelor tehnice, 

astfel incat emisiile produse de functionarea acestora se incadreaza in limitele 

admise ; 


83

o 

o 

o 




silozurile de ciment din cadrul statiei de betoane ; acestea sunt prevazute cu filtre 

de retinere a pulberilor in suspensie, pulberi care se recupereaza si se reintroduc 

in procesul tehnologic ; 

eventualele pulberi din atelierul de tamplarie sunt retinute de echipamentele din 

dotare (sunt retinute pulberile de la activitatile de taiere si finisare a lemnului) ; 

pulberi din activitatile de sablare ; aceasta activitate se desfasoara numai in 

incinta atelierului de sablare, in spatiu inchis ; lucrarile de sablare sunt de mica 

anvergura , iar dupa incheierea operatiei de sablare incaperea este mentinuta 

inchisa etans o vreme pentru evitarea raspandirii in atmosfera a pulberilor 

generate in proces . 

Principalele surse de emisii si caracteristici tehnice ale acestora usunt evidentiate si 

in tabelul urmator: 

Sursă 

Localizare în procesul tehnologic 

Program de 

funcţionare 

(ore) 

Înălţime 

(m) 

Poluanţi 

SURSE DE EMISIE DIN PROCESUL TEHNOLOGIC 

DIRIJATE 

SILOZ DE CONSUM CIMENT 1 

S 1 

Gură evacuare prevăzută cu filtru de 

reţinere a pulberilor în suspensie 

1 oră / zi la umplere 18 

Pulberi în 

suspensie 

SILOZ DE CONSUM CIMENT 2 

S 2 

Gură evacuare prevăzută cu filtru de 

reţinere a pulberilor în suspensie 

1 oră / zi la umplere 18 

Pulberi în 

suspensie 

S 3 

NEDIRIJATE 

CIRCULAŢIA AUTO – motoare Diesel EURO 2 IVECO 

4 maşini / oră 

Ţevi de eşapament 

capacitate 16 tone 

Oxizi de sulf, 

oxizi de azot, 

oxid de 

carbon, 

pulberi în 

suspensie, 

COV: 

hidrocarburi, 

aldehide 


84




SURSE DE EMISIE DIN ALTE ACTIVITĂŢI 

DIRIJATE 

S 4 

CENTRALE TERMICE – încălzire birouri, vestiare 

Coş evacuare gaze arse combustibil 

Noiembrie-martie 3 

motorină, consum 3,2 l / h 

Oxizi de sulf, 

oxizi de azot, 

oxid de 

carbon, 

pulberi în 

suspensie, 

COV: 

hidrocarburi, 


4.5.2 Emisii de poluanti, calculul dispersiei poluantilor 

Concentraţiile şi debitele masice pentru poluanţii emişi în atmosferă s-au calculat 

conform factorilor de emisie cuprinşi în metodologia CORINAR iar datele sunt prezentate in 

tabelul urmator: 

Concentraţie 

Debit masic g / h 

Poluant 

Calculată Ordin 462 /93 

mg / m 3 mg / Nm 3 mg / m 3 mg / Nm 3 Calculat 

Ordin 

sursă 

462 / 

mg / h 

93 

S 

4 - COŞ DE EVACUARE GAZE ARSE CENTRALA TERMICĂ 

Oxizi de sulf - 25 - 1.700 - NP 

Oxizi de azot - 18 - 450 - NP 

Oxid de carbon - 4,0 - 170 - NP 

Pulberi în suspensie - 2,0 - 50 - NP 

COV - Compuşi organici - 2,0 - NP - NP 

volatili: hidrocarburi, 


CIRCULAŢIE RUTIERĂ 

mg / m 3 

zi 


85




Oxizi de sulf 84 - NP - - NP 

Oxizi de azot 240 - NP - - NP 

Oxid de carbon 100 - NP - - NP 

Pulberi în suspensie 40 - NP - - NP 

65 - NP - - NP 

COV - Compuşi organici 

volatili: hidrocarburi 

SILOZURI CIMENT 

Metodologie CORINAIR 

Factor de emisie Cantitate Emisii in atmosfera 

Pulberi totale in suspensie 

depozitata in 2008 

10g/tona produs 400 tone 4 kg/an 

PM 10 5g/tona produs 400 tone 2 kg/an 

PM 2,5 0,5g/tona produs 400 tone 200 g/an 

4.6Alimentarea cu apã, efluenti menajeri si tehnologici , evacuarea apelor pluviale 

4.6.1 Alimentarea cu apa potabila 

Alimentarea cu apa se face din reteaua R.A.J.A. Constanta ( anexa 17). Apa este 

utilizata in scop menajer, in spatiile administrative si in scop tehnologic, in cadrul statiei de 

betoane. 

Preparare beton 

capacitate productie statie betoane = 60 m 3 /ora, 

timp efectiv preparare beton = 4 ore/zi. 

Cantitatea de apa se inglobeaza in produs 100%, utilizandu-se aproximativ 200 l/m 3 

beton 

60m 3 x 0,2m 3 /m 3 x 4 ore = 48 m 3 /zi àla canalizare “0” 


86




Pentru calculul consumului de apa s-a avut in vedere un timp efectiv de 

functionare al statiei, de 4 ore zi. Totusi acest timp depinde de comenzile primite, 

drept dovada este faptul ca in anul 2008 s-au produs numai 1000 mc beton , ceea ce 

inseamna un timp de functionare total de 17 ore/an. 

Pentru stocarea apei, in statia de betoane exista doua rezervoare de stocare, 

supraterane, metalice , cu capacitatea de 20mc fiecare. 

Consumul de apa in scop igienico – sanitar si menajer 

In incinta obiectivului isi desfasoara activitatea un numar de 26 salariati intr-un 

schimb prelungit de 8-10 ore/zi, consumul mediu zilnic fiind de 5 l apa/om/zi. 

Q ig sanitar = 26x5 = 130 l/zi àla canalizare 80% 

Quz igs = 104 l/zi 

4.6.2 Evacuarea apelor uzate 

Evacuarea apelor uzate menajere se face intr-un bazin vidanjabil (fosa septica 

tricompartimentata). 

In scopul vidanjarii periodice a acestui bazin, S.C. PETROCONST S.A. a incheiat un 

contract de vidanjare cu S.C. ENVIROTECH S.R.L .( anexa 18). 

De asemenea S.C. ENVIROTECH S.R.L. asigura si vidanjarea toaletelor ecologice 

cu care este dotat obiectivul. 

Apele uzate tehnologice rezultate de la spalarea autobetonierelor in statia de 

betoane si apele pluviale ce se colecteaza prin intermediul rigolelor existente in zona statiei 

de betoane sunt colectate gravitational in doua bazine bicompartimentate, din beton armat, 

de capacitate 25 mc fiecare, care functioneaza alternativ. Dupa decantare apa este 

reintrodusa in circuitul tehnologic. 

4.7Producerea si eliminarea deseurilor 


87




Principalele tipuri de deseurile rezultate din activitatea S.C. PETROCONST S.R.L. la 

baza BICS sunt urmatoarele: 

Denumire deseu 

Codificare deseu 

conform H.G. 856/2002 

deseuri metalice -fier vechi 16 01 06 

deseuri hartie si carton 15 01 01 

deseuri plastic 16 01 19 

deseuri de lemn 17 02 01 

grit uzat 12 01 16 

deseuri menajere 20 03 01 

Evidenta gestiunii deseurilor la nivelul unitatii se realizeaza conform H.G. 856/2002. 

Deseurile sunt stocate in spatii special amenajate in incinta obiectivului, pe categorii 

si ulterior sunt predate catre societati autorizate in vederea valorificarii sau eliminarii 

deseurilor. 

• Deseurile menajere sunt colectate in 4 europubele amplasate astfel: 1 in cadrul 

statiei de betoane, 1 in atelierul de sudura si 2 in spatiul administrativ . Deseurile 

menajere sunt preluate ritmic de catre S.C. POLARIS M HOLDING , cu care 

societatea a incheiat contractul cu nr. 2457/24.06.2008 ( anexa 19). Se produc 

lunar aproximativ 300 kg deseuri menajere; 

• Deseurile metalice (fierul vechi) sunt depozitate pe o platforma betonata cu 

suprafata de 60 mp situata langa magazia de materiale din cadrul statiei de 

betoane.; aceste deseuri sunt predate in scopul valorificarii lor, catre S.C. INTEX 

ECO CONSTRUCT S.R.L. anexa 20). La nivelul anului 2008 s-au generat 40.450 

kg de astfel de deseuri, valorificate in totalitate ( anexa 21). 

• Deseuri de plastic sunt depozitate pe acceasi platforma betonata din cadrul 

statiei de betoane, pe care este depozitat fierul vechi, insa in spatiu separate. La 

nivelul anului 2008 nu au fost generate astfel de deseuri. 

• Gritul uzat – este depozitat pe aceeasi platforma de 60 mp aflata in zona statiei 

de betoane , gritul uzat este depozitat separat de deseurile de fier si plastic. 

Avand in vedere ca gritul utilizat la sablare este reutilizat de cateva ori si tinand 


88




cont ca in anul 2009 s-au executat foarte putine lucrari de sablare nu exista in 

prezent in stoc grit uzat pe amplasament ; 

• Deseurile lemnoase sunt preluate de catre angajatii societatii in vederea utilizarii 

lor la incalzirea locuintelor; 

• Deseurile de hartie-carton sunt preluate de S.C. Green Life Recycling S.R.L. in 

baza contractului incheiat, nr. 035/05.05.2007( anexa 22). 

4.8Alimentarea cu energie electrica 

Alimentarea cu energie eléctrica se face prin intermediul retelei nationale de 

electricitate, conform contractului incheiat cu S.C. ELECTRICA S.A. ( anexa 23). 

Pe amplasament exista doua posturi de transformare, a caror vechime, conform 

declaratiilor reprezentantilor S.C. PETROCONST S.A. este de aproximativ 12 ani. Unul 

dintre posturi este inca in uz , iar cel de-al doilea este scos din functiune. 

Pe amplasament exista si un post de transformare nou, care urmeaza sa fie dat in 

functiune in perioada imediat urmatoare. In momentul punerii in fucntiune a noului post de 

transformare va fi scos din uz si cel de-al doilea post de transformare vechi. 

Dupa punerea in functiune a noului post de transformare se va face o inventariere a 

transformatorilor si condensatorilor electrici vechi si scosi din uz din incinta bazei , inclusiv 

prezenta PCB-urilor in aceste echipamente ( desi daca vechimea acestor echipamente 

corespunde cu cea declarata de reprezentantii societatii, este putin probabil ca aceste 

echipamente sa contina uleiuri cu PCB), iar indepartarea acestor echipamente de pe 

amplasament se va face prin firme specializate. 

4.9Protectia si igiena muncii 

Asigurarea cu echipament individual de protecţie si materialele igienico – sanitare 

revine conducerii societaţii. 


89




Conducerea societatii a asigurat conform normelor în vigoare echipament de 

protecţie adecvat personalului deservent al punctului de lucru (dupa specificul locului de 

munca in care activeaza) , truse de prim ajutor şi materiale igienico-sanitare . 

4.10Prevenirea si stingerea incendiilor 

Pentru asigurarea masurilor de paza impotriva incendiilor, obiectivul este dotat cu 

pichet PSI si cu extinctoare. 

Punctul de lucru detine aviz PSI ( anexa) , de asemenea este intocmit planul de 

interventie in caz de producere a unor accidente sau poluari accidentale. 

4.11Zgomotul si vibratiile 

Zgomotul rezultat in urma desfasurarii activitatilor pe amplasament nu este de natura 

sa afecteze vecinatatile, cu atat mai mult cu cat activitatea S.C. PETROCONST S.R.L. se 

desfasoara in extravilanul localitatii Corbu, la aproximativ 3km de zonele locuite. 

Nu este cazul aplicarii unor metode si mijloace tehnice de atenuare a zgomotului si 

vibratiilor . 

4.12Securitatea zonei 

Este asigurata de: 

• un sistem de paza cu firma specializata; 

• un sistem de iluminare format din stalpi si lampi pe tot perimetrul zonei; 

• obiectivul este imprejmuit cu gard pe 3 laturi; 

• exista o singura sectiune de control , cu acces controlat atat pentru persoane cat 

si pentru masini. 

4.13Administratie 

Pentru activitatile administrative exista 6 cladiri , avand urmatoarele destinatii: 

- birou - 80 mp ; 


90




- sediu santier 02( birouri) - 120 mp; 

- sediu santier 05( birouri) – 150mp 

- birouri sefi formatii - 120 mp; 

- vestiare - 120 mp. 

- arhiva – 80 mp. 

Activitatea in cadrul punctului de lucru este coordonata de seful bazei. 

4.14Surse de informare 

Informatiile necesare elaborarii bilantului de mediu au fost obtinute : 

- din examinarea documentatiei puse la dispozitie de beneficiar ; 

- din discutiile purtate cu conducerea unitatii ; 

- din propriile observatii in timpul efectuarii verificarilor in teren ; 

- din consultarea legislatiei si a materialelor de specialitate. 

5. CALITATEA SOLULUI 

5.1. Efecte potentiale ale activitatii analizate 


91




Activitatile in cadrul S.C. PETROCONST S.A. se desfasoara in general pe suprafete 

impermeabilizate, in incinta atelierelor sau pe platforme betonate, iar materialele utilizate 

sunt depozitate in spatii special amenajate in magazii, pe platforme ori rastele. 

In cazul aparitiei unor situatii accidentale de scurgeri de produse petroliere se 

intervine prompt cu material absorbant. 

In incinta obiectivului nu exista depozite de carburanti, alimentarea cu combustibili a 

mijloacelor de transport se efectueaza in statii de distributie carburanti autorizate. 

Zona sudica a amplasamentului, unde nu se desfasoara activitati curente si in care 

nu s-a intervenit asupra cadrului natural de-a lungul ultimilor ani prin diferite lucrari de 

infrastructura, se caracterizeaza prin existenta in substrat a nisipurilor si solurilor de tip 

psamosoluri , definite prin textura lor nisipoasa si un profil de sol slab dezvoltat . 

In zona cladirilor administrative exista amenajate cateva suprafete de spatiu verde , 

cu plantatii de pomi( plopi si pomi fructiferi, in general). 

5.2. Efecte potentiale ale activitatilor învecinate 

In vecinatatea amplasamentului nu se desfasoara activitati care ar putea influenta 

semnificativ calitatea solului din incinta obiectivului analizat. 

Desi la sud de amplasament se dezvolta Combinatul petrochimic Midia si in 

vecinatatea obiectivului, tot la sud de acesta se desfasoara cateva activitati conexe legate 

de Combinatul Midia, obiectivul analizat este pozitionat astfel incat practic este izolat de 

celelalte obiective industriale prin faleza inalta din zona. Avand in vedere si faptul ca 

vanturile predominante in aceasta zona bat dinspre nord, se aprecizaza ca activitatile din 

zona industriala aflata la sud de obiectivul analizat nu sunt de natura sa determine o 

poluare semnificativa a solului in zona amplasamentului .In ceea ce privestezona nordica si 

vestica, acestea sunt reprezentate de terenuri agricole iar la est se afla o plaja bariera si 

tarmul Marii negre. In ceea ce priveste plaja bariera, asa cum reiese si din capitolul de 

biodiversitate, aici se gasesc numeroase exemplare de vegetatie specifica cordoanelor 

litorale marine,de aceea este necesara conservarea zonei ca atare 


92




6. CONCLUZII SI RECOMANDARI 

6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, in 

propuneri pentru programul de conformare 

6.1.1. FACTOR DE MEDIU APA 

A. Situatia existenta si aspecte de neconformare 

1. Alimentarea cu apa a obiectivului se face din reteaua RAJA CONSTANA 

existente in zona; 

2. apa este utilizata in scop menajer si tehnologic; 

3. consumul de apa in scop menajer este estimat la aproximativ 5l/om/zi, punctul de 

lucru avand in un numar de 26 angajati; 

4. consumul de apa in scop tehnologic este estimat la 200l apa /mc de beton 

preparat; 

5. Pentru stocarea apei, in statia de betoane exista doua rezervoare de stocare, 

supaterane, metalice , cu capacitatea de 20mc fiecare; 

6. Evacuarea apelor uzate menajerere se face intr-un bazin vidanjabil 

impermeabilizat ( fosa séptica tricompartimentata). 

7. In scopul vidanjarii periodice a acestui bazin, S.C. PETROCONST S.A. a incheiat 

un contract de vidanjare cu S.C. ENVIROTECH S.R.L . 

8. Apele uzate tehnologice rezultate de la spalarea autobetonierelor in statia de 

betoane si apele pluviale ce se colecteaza prin intermediul rigolelor existente in 

zona statiei de betoane sunt colectate gravitational in doua bazine 

bicompartimentate, din beton armat, de capacitate 25 mc fiecare, care 

functioneaza alternativ. Dupa decantare apa este reintrodusa in circuitul 

tehnologic. 


93




B. Propuneri si recomandari 

1. Interzicerea evacuarii de ape uzate necontrolat pe terenul din incinta si adiacent 

obiectivului; 

2. interzicerea executarii in incinta obiectivului a reparatiilor la masini si utillaje ori a 

schimbului de ulei. Aceste operatii se executa fie in unitati service autorizate fie in 

incinta atelierelor de reparatii de la punctul de lucru al S.C. PETROCONST S.A. 

din Constanta, b-dul I.C. Bratianu nr. 131; 

3. curatarea periodica si mentinerea in permanenta stare de functionare a rigolelor 

si santurilor de scurgere a apelor pluviale; 

4. reutilizarea eficienta a apelor uzate tehnologice in procesul tehnologic de 

fabricare a betoanelor. Astfel, la prepararea betoanelor se va utiliza in principal 

apa din decantoare urmand sa se completeze daca este cazul cu apa din retea. 

6.1.2. FACTOR DE MEDIU AER 


1. principalele surse de poluare a aerului pe amplasament sunt legate de activitatile 

de preparare a betonului ; 

2. silozurile statiei de betoane , in care este depozitat cimentul utilizat la prepararea 

betoanelor sunt dotate cu filtre de retinere a pulberilor; 

3. statia de betoane este un echipament nou , componentele sale fiind prevazute, 

atunci cand este cazul cu elemente de retinere a poluantilor, astfel incat aceasta 

corespunde di punct de vedere tehnic, inclusiv normelor de mediu; 

4. o alta sursa de poluare a aerului o constituie gazele arse evacuate in atmosfera 

de motoarele autovehiculelor folosite pentru transport in zona amplasamentului si 

de cel ale diverselor utilaje folosite in cadrul obiectivului. Nu se poate estima 

consumul de combustibili, avand in vedere ca utilajele si echipamentele din baza 

sunt utilizate partial si pe alte santiere unde S.C. PETROCONST S.A. executa 

diferite lucrari de constructii.De asmenea, aprovizionarea cu combustibili se face 


94




din statii de distribuite carburanti , nu exista pe amplasament depozite de 

carburanti; 

5. Pentru incalzirea spatiilor se utilizeaza centrale termice ce functioneaza cu gaze 

naturale. Emisiile provenite nu constituie o sursa semnificativa de poluare a 

aerului; 

6. Utilajele ce deservesc atelierul de dulgherie sunt prevazute cu echipamente de 

retinere a pulberilor fine de lemn; 


1. luarea de masuri in ceea ce priveste evitarea producerii de pulberi in exces in 

diferitele etape de desfasurare a activitatilor pe amplasament,astfel: 

• amenajarea corespunzatoare si intretinerea drumurilor de acces; 

• stropirea periodica a drumurilor de acces si platformelor de lucru,mai ales 

in perioadele secetoase; 

• utilizarea numai a echipamentelor si utilajelor corespunzatoare din punct 

de vedere tehnic; 

• supravegherea indeaproape a procesului tehnologic si inlocuirea imediata 

sau repararea, cand este posibil a pieselor defecte. 

2. folosirea in exclusivitate a combustibililor de calitate, cu continut scazut de sulf si 

achizitionati din statii de distributie si/sau depozite de carburanti autorizate, 

interzicerea folosirii de combustibili alternativi ; 

6.1.3. FACTOR DE MEDIU SOL-SUBSOL 


1. Desfasurarea activitatilor in zona amplasamentului se realizeaza numai pe 

platforme betonate sau in incaperi prevazute cu suprafete impermeabilizate 

( beton) drept podele ; 


95




2. Nu exista pe amplasament rezervoare sau depozite de combustibili; 

3. Obiectivul este dotat cu material absorbant pentru interventie in caz de poluare 

accidentala cu produse petroliere; 

4. Nu se executa lucrari de reparatii la mijloace de transport sau utilaje in incinta 

obiectivului; 


1. achizitionarea de material absorbant si interventia prompta cu acesta in cazul 

producerii unor scurgeri sau accidente cu produse petroliere in zona obiectivului ; 

2. stationarea mijloacelor de transport in incinta obiectivului sa se faca numai in 

spatiu special amenajat-platforma betonata, unde eventualele scurgeri 

accidentale de produse petroliere pot fi imediat indepartate cu material absorbant 

3. intretinerea adecvata a sistemului de colectare a apelor meteorice ; 

4. interzicerea efectuarii de reparatii, schimb ulei sau a spalarii autovehiculelor in 

incinta obiectivului; 

6.1.4. FLORA SI FAUNA 


1. Obiectivul analizat, respectiv Baza Indusriala de Conducte Submarine Midia 

Navodari, judetul Constanta este situat in Siturile Natura 2000 ROSPA0031 Delta 

Dunarii si Complexul Razim–Sinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI0066 

Delta Dunarii zona marina, zone incluse in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, 

teritoriu administrat de ARBDD. 

2. Baza BICS a a fost infiintata in anul 1983 si a functionat in cadrul TAGCSP 

Ploiesti , in scopul realizarii conductelor de legatura intre platforme marine si 

terminalul petrolier si de gaze Midia Navodari.Incepand din anul infiintarii 

activitatea s-a desfasurat neintrerupt in incinta obiectivului. 


96




3. in zona central-nordica a amplasamentului unde se desfasoara activitatile propriu 

zise in cadrul bazei, vegetatia este slab reprezentata, de plante ruderale si numai 

in zonele care nu sunt ocupate de obiectivele punctului de lucru; 

4. Zona sudica a amplasamentului,in incinta obiectivului, unde nu se desfasoara 

activitati curente si in care nu s-a intervenit asupra cadrului natural de-a lungul 

ultimilor ani prin diferite lucrari de infrastructura, se caracterizeaza prin existenta 

in substrat a nisipurilor si solurilor de tip psamosoluri pe care s-au dezvoltat specii 

halofile rezistente la continutul ridicat in saruri al substratului, determinat de 

existenta in apropiere a apelor marine: branca (Salicornia europaea), patlagina 

(Plantago maritima), albastrica (Aster tripolium), perisorul (Elymus sabulosus), 

iarba cainelui (Cynodon dactylon), trifoiul marunt (Medicago lupulina) sunt 

frecvente in aceasta portiune; 

5. In zona estica a amplasamentului, intre limita amplasamentului si tarmul Marii 

Negre, pe aproximativ o latime de 300m se dezvolta o zona de cordon litorar 

marin. Aici, zona supusa actiunii valurilor este o plaja joasa, constituita din 

material nisipos de origine organica si din scoici cu diferite grade de macinare, cu 

o latime intre 50-100m. Intre aceasta plaja si limita estica a amplasamentului se 

regaseste o zona de nisipuri nefixate acoperite partial de vegetatie arenicola 

precum asociatii de Juncetum maritimi, Suaedetum maritime, Salicornietum 

europaea, Bassietum sedoides, Aperetum maritime. 

6. In ceea ce priveste fauna, dintre nevertebrate cel mai numeros grup este cel al 

insectelor pterigote, adaptate la o multitudine de habitate iar speciile de 

vertebrate sunt reprezentate prin amfibieni, reptile, pasari si mamifere. 

7. Asociatile vegetale si comunitatile de animale identificate in perimetrul locaţiei 

analizate, sunt reprezentate, îndeosebi, de specii comune, frecvente în 

ecosistemele cu grad ridicat de antropizare. Prezenţa lor în zonă este o 

consecinţă a modului de folosire al terenurilor. 



97




1. Dupa cum s-a mentionat in descrierea aspectelor legate de biodiversitatea 

amplasamentului Bazei Industriale de Conducte Submarine Midia Navodari, 

impactul asupra ecosistemelor costiere a Marii Negre, produs de-a lungul 

timpului, a fost nesemnificativ 

2. Activitatea Bazei Industriale de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul 

Constanta, pe amplasamentul actual, nu este de natura sa pericliteze semnificativ 

biodiversitatea existenta; 

3. Nu există riscul afectarii speciilor de flora si fauna existente pe amplasament, dat 

fiind faptul că este vorba de specii rezistente la impactul antropic; 

4. Din punct de vedere al biodiversitatii nu au fost identificate pe amplasament 

elemente de flora si fauna cu valoare conservativa deosebita, care sa 

impuna luarea unor masuri stricte de protectie a zonei si ca urmare nu se 

impune o delimitare stricta in incinta obiectivului a zonelor in care se pot 

desfasura activitati industriale si a zonelor in care este necesara conservarea 

biodiversitatii. 

5. In schimb trebuie avut in vedere ca activitatile desfasurate pe amplasament sa nu 

se extinda la est de amplasament unde se dezvolta o vegetatie specifica de 

cordon litoral marin care trebuie conservata ca atare. De altfel de-a lungul 

timpului aceasta vegetatie s-a pastrat ca atare si nu a fost afectata de activitatile 

din baza BICS. 

6.1.5. GESTIUNEA DESEURILOR SI A SUBSTANTELOR CHIMICE PERICULOASE 


1. evidenta gestiunii deseurilor se face la nivelul sectiei ; 

2. deseurile menajere sunt colectate si depozitate temporar in container metalic, 

ulterior fiind transportate la rampa de gunoi a localitatii; 

3. exista echipamente si utilaje depozitate in incinta obiectivului , pastrate in vederea 

utilizarii diverselor subansamble ca piese de schimb in caz de nevoie; 


98




4. pe amplasament exista doua posturi de transformare vechi, unul in functiune si unul 

ca re nu mai functioneaza. Nu s-a facut o inventariere a condensatorilor si 

transformatorilor electrici din alcatuirea acestor posturi, in vedeea identificarii 

eventualelor uleiuri cu contnut de PCB-uri. 

5. Aditivii utilizati la prepararea betoanelor nu sunt considerate substante periculoase; 

6. Tuburile de oxigen, acetilena si argon sunt depozitate in incinta atelierului de 

sudura , pe rastele. Capacitatea de stocare este de maxim 15 tuburi in incinta 

atelierului. 


1. depozitarea temporara numai in spatiu special amenajat, a tuturor utilajelor si 

echipamentelor care se considera ca pot fi reutilizate sau folosite ca piese de 

schimb; 

achizitionarea de material absorbant, de preferinta biodegradabil, pentru 

2. instituirea unei evidente stricte a deseurilor generate pe amplasament si a gestionarii 

acestora, in conformitate cu prevederile H.G. 856/2002. 

3. In ceea ce priveste gritul uzat acesta va fi depozitat in conditii corespunzatoare in 

spatiul special amenajat astfel incat sa nu existe posibilitatea producerii unor poluari 

ale solului, subsolului, apei sau aerului cu acest material. Inainte de predarea 

acestuia in vederea eliminarii se va proceda la anlizarea compzitiei deseurlui si 

functie de rezultatele analizelor se va decide in ce tip de depozit va fi eliminat. 

4. Dupa punerea in functiune a noului post de transformare se va face o inventariere a 

tuturor condensatorilor si transformatorilor electrici din posturile de transformare 

vechi, se va verifica daca aceste echipamente mai contin uleiuri si se va analiza 

continutul uleiurilor din punct de vedere al continutului de PCB, dupa care se va 

proceda la eliminarea esalonata a eventualelor echipamente cu continut de PCB-uri , 

de pe amplasament. 


99




5. Placile de azbociment cu care sunt acoperite cladirile se vor utiliza pana la sfarsitul 

ciclului de viata dupa care vor fi eliminate de pe amplasament intr-un depozit de 

deseuri periculoase. 

6.1.6. PROTECTIA MUNCII SI SANATATEA POPULATIEI 


1. exista numit responsabil cu protectia muncii; 

2. nu au fost semnalate aspecte grave de neconformare; 


1. personalul va purta echipament complet de protectie si va respecta intocmai 

instructiunile precizate in normele de protectia muncii; 

6.2. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile 

necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert 

Nu este cazul 

6.3. CONCLUZIA FINALA 

Aspectul de mediu semnificativ legat de activitatile desfasurate de S.C. 

PETROCONST S.A. la punctul de lucru din jud. Constanta, respectiv la BAZA 

INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , este determinat de 

faptul ca amplasamentul este inclus in teritoriul REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA 

DUNARII , administrat de ARBDD si se suprapune partial peste trei arii naturale protejate 

declarate Situri natura 2000, respectiv ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim– 

Sinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI0066 Delta Dunarii zona marina 

Din analiza amplasamentului si a coordonatelor in proiectie STEREO 70 a limitelor 

amplasamentului( anexa 24) reiese faptul ca obiectivul este situat in extremitatea sudica a 

rezervatiei biosferei , in zona economica. 


100




Realizarea Bilantului de mediu de nivel I a scos in evidenta existenta in zona estica 

a amplasamentului , dincolo de limita acestuia a unui areal ce dezvolta o vegetatie típica de 

cordon litoral marin, de o valoare naturala si peisagistica deosebita, ce merita conservarea. 

De mentionat este faptul ca de-a lungul anilor activitatile desfasurate in cadrul bazei 

industriale nu au afectat deloc aceasta zona astfel incat pentru conservarea zonei nu se 

impun masuri deosebite din partea operatorului economic, in masura in care activitatea nu 

se extinde in aceasta arie. Insa acest lucru este putin probabil deoarece zona de interes 

reprezinta domeniu public de interes national, conform legii zonei costiere deci nu poate fi 

in nici un caz atribuita operatorului economic ( prin contract de vanzare, concesiune sau 

orice alta forma de atribuire) iar pe de alta parte amplasamentul detinut de S.C. 

PETROCONST S.A. are o suprafata foarte mare, astfel incat exista loc suficient pentru ca 

desfasurarea activitatilor sa aiba loc strict in incinta amplasamentului. 

In ceea ce priveste monitorizarea, consideram ca nu este necesara monitorizarea 

aspectelor de biodiversitate in zona iar in ceea ce priveste ceilalti factori de mediu, avand in 

vedere natura activitatilor si concluziile bilantului de mediu se impune o analiza a nivelului 

imisiilor de pulberi in zona amplasamentului. Se recomanda efectuarea, semestrial a unor 

analize privind calitatea aerului in zona amplasamentului, indicatorii analizati fiind : pulberi 

sedimentabile , PM 10 si PM 2,5 . Pentru pulberile sedimentabile se va stabili o singura locatie, 

situata la sud si la distante aproximativ egale de statia de betoane si de atelierul de 

sablare. 

Pentru PM 10 si PM 2,5 se vor stabili doua locatii, una la sud de statia de betoane si una la sud 

de atelierul de sablare. 

Avand in vedere toate aspectele mentionate se recomanda in final 

emiterea Autorizatiei de Mediu pentru obiectivul analizat, respectiv Baza 

Industriala de Conducte Submarine Midia- Navodari, jud. Constanta de catre 

autoritatea competenta de mediu – ARBDD TULCEA, fara program de 

conformare. 


101




7. BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE 

Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei; 

Simionescu I., 1960: Flora Romaniei; 

Breier A., 1976: Lacurile de pe litoralul romanesc al Marii Negre; 

Colectia Judetele Patriei, 1980: Constanta. Monografie; 

Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor ; 

Pumnea C., s.a.1994: Protectia mediului ambiant ; 

Mutihac V., 1990 : Structura geologica a teritoriului Romaniei ; 

Ianculescu O., Ionescu Ghe., Racoviteanu R.,2001 : Epurarea apelor uzate ; 

Iordache Ghe., 2003: Metode si utilaje pentru prevenirea poluarii mediului; 

Bold O., Maracineanu G., 2003 : Managementul deseurilor solide urbane si 

Industriale. 

Tofan L., 2005: Poluarea mediului ; 

Chirila E., Draghici C., 2003: Controlul calitatii apelor ; 

Neag Ghe.,1997: Depoluarea solurilor si apelor subterane 

Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe., 2000: Protectia si ingineria mediului ; 

Parvu G.si altii, 1997: Roci utile din Romania; 


102




Geografia Romaniei, Bucuresti, Editura Academiei Romane, 2005; 

Popa A. si colab., 1989: Manualul inginerului de mine; 

Grigore M., 1989:Defileuri, chei si vai de tip canion in Romania; 

Mohan Gheorghe si colab., 193 – Rezervatii si monumente ale naturii din 

Romania. 

Ciocârlan, V. - Flora ilustrată a României, Ed.Ceres, Bucureşti, 2000. 

Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M. (2000): Amphibians from Romania. 

Determination keys. Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 1–99 (in Romanian). 

Covaciu-Marcov, S.D., Ghira, I., Cicort-Lucaciu, A. St., Sas, I., Strugariu, Al., 

Bogdan, H. (2006c): Contributions to knowledge regarding the geographical 

distribution of the herpetofauna of Dobrudja, Romania. North-Western Journal 

of Zoology 2 (2): 88-125. 

Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A. - 

Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 2005. 

Hamlyn Guide (1999) – Păsările din România şi Europa, Determinator ilustrat, 

Societatea Ornitologică Română, ISBN 0600599647; 

Ionescu M. A., Lăcătuşu M., 1971 - Entomologie, Editura Didactică şi 

Pedagogică, Bucureşti. 

Murariu, D., 1996 - Mammals of the Danube Delta (Romania). Travaux du 

Museum National d’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 36: 361 - 371. 

Murariu, D., 1995 - Mammals species from Romania. Categories of 

conservation. Travaux du Museum d’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 35: 

549-566. 

Munteanu, D. (Coordonator) 2000. Metode de evaluare a abundentei 

pasarilor. Publicatiile Societatii Ornitologice Romane nr. 10, Cluj. 

Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; 

Mihăilescu, S. - Lista roşie a plantelor superioare din România, în Studii, 

sinteze, documentaţii de ecologie, PI, 1994. 

Petrescu, M., 2007 – Dobrogea si Delta Dunarii. Conservarea florei si 

habitatelor. Tulcea. 


103




Rugină, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din România, Ed. Universităţii ” 

Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2003. 

La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din domeniul 

protectiei mediului, dintre care enumeram: 

• Ordinul MAPPM nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanturilor 

de mediu; 

• OUG195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin 

Legea nr. 265/ 2006; 

• Legea Apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea 310/2004; 

• Ordinul MAPPM nr.462/1993 – Conditii tehnice privind protectia atmosferei; 

• Ordinul MAPM nr. 592/2002- stabilirea valorilor limita , a valorilor de prag si a 

criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de 

azot, pulberilor in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si 

ozonului in aerul inconjurator; 

• H.G. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea 

zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica; 

• Ordinul MAPPM nr.756 / 1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii mediului; 

• STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate; 

• STAS 10009/1988 – Acustica urbana; 

• STAS 1343/1:995 – Alimentarea cu apa a localitatilor; 

• Ordinul MS nr.536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor 

privind mediul de viata al populatiei, modificat si completat prin Ordinul MS 

1028/2004 

• Legea 426/2001 privind regimul deseurilor ; 

• Ordin nr. 2/211/118 al MAPAM/MTCT/MEC pentru aprobarea procedurii de 

reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei; 


104




• H.G. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei 

cuprinzand deseurile , inclusiv deseurile periculoase; 

• H.G. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje; 

• Ordinul MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor 

preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri 

acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri 

8. ANEXE 

ANEXA 1 – certificat constatator 

ANEXA 2 – plan de incadrare in zona 

ANEXA 3 – act detinere spatiu 

ANEXA 4 – unitatile geologice ale Dobrogei 

ANEXA 5 - coloana stratigrafica a Dobrogei Centrale 

ANEXA 6 – ROSCI 0065 Delta Dunarii 

ANEXA 7 – Formular Natura 2000 ROSCI 0065 

ANEXA 8 – ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe 

ANEXA 9 - Formular Natura 2000 ROSPA 0031 

ANEXA 10 – ROSCI 0066 Delta Dunarii – zona marina 

ANEXA 11 - Formular Natura 2000 ROSCI 0066 

ANEXA 12 – plan de situatie 

ANEXA 13 – Autorizatie CNCAN detinere surse de radiatii 

ANEXA 14 - Autorizatie CNCAN utilizare instalatii radiologice 

ANEXA 15 - Autorizatie CNCAN transport surse de radiatii 

ANEXA 16 – contract prestari servicii cu ICH CONSTRUCTII 

GRUP S.A. 

ANEXA 17 - contract RAJA 

ANEXA 18 – contract cu S.C. ENVIROTECH S.R.L. 


105




ANEXA 19 - contract S.C. POLARIS M HOLDING S.R.L. 

ANEXA 20 - contract cu S.C. INTEX ECO CONSTRUCT S.R.L. 

ANEXA 21 – evidenta gestiunii deseurilor 2008 

ANEXA 22 - contract cu S.C. Green Life Recycling S.R.L. 

ANEXA 23 - contract E.N.E.L 

ANEXA 24 – coordonate amplasament , in proiectie STEREO 70 


106

raport la bilantul de mediu nivel i - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?