Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Share Embed Flag
Download ePaper

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

cesec.ro
20.01.2015 Views

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 93 cazuri speciile respective au fost prezente în capturi pe toată durata sezonului de prelevare. După identificare la nivel de specie, determinarea concentraţiei de metale în gasteropode bentonice s-a făcut pentru cinci indivizi din fiecare probă. Specia Viviparus acerosus a fost prezent în toate staţiile, Litoglyphus naticoides doar în CC1 şi Dunăre, iar Physa acuta doar în LCh. Cochilia şi corpul au fost analizate separat. Metoda de mineralizare şi analiză a fost aceeaşi ca pentru carabide. Unele adaptări au fost necesare la analiza cochiliilor, datorită efervescenţei foarte puternice la adăugarea de acid (acidul se adaugă la început în cantităţi de maxim 0.1 ml, cu pauze suficient de lungi între adăugări). Din fiecare individ de Rana sp. au fost prelevate subprobe de muşchi, ficat şi, în cazul femelelor, ovar; ceea ce a rămas din corp după disecţie a fost omogenizat şi a reprezentat o altă subprobă analizată. Greutatea uscată a individului întreg, ficatului şi ovarelor au fost determinate după uscare la 105 o C. (Cogălniceanu şi colab., 1998). Concentraţiile de metale în cele patru tipuri de subprobe au fost determinate prin digestie umedă şi AAS după metoda deja descrisă. Folosind datele de distribuţie a metalelor în ficat, ovar şi restul corpului s-a calculat valoarea medie în corpul întreg prin medierea concentraţiilor şi ponderare în funcţie de greutatea tipului de subprobă. S-a neglijat scăderea greutăţii restului de corp şi modificarea concentraţiei sale ca urmare a prelevării subprobei de muşchi striat. Probele din compartimentele 6a şi 6b (detritus şi litieră - pentru codurile compartimentelor a se vedea tabelul 4 din anexa 0) au fost analizate pentru concentraţia de metale la fel ca probele de plante. Din bivalvele şi gasteropodele rămase pe uscat a fost analizat doar corpul (s-au îndepărtat cochiliile). Necromasa acvatică a fost uscată la 60 o C şi o parte din probă, considerată reprezentativă pentru structura ei, a fost omogenizată cu moara analitică. Determinarea metalelor în litieră din săculeţii de descompunere s-a făcut ca la probele de plante iar metalele în nevertebrate din săculeţii de litieră au fost analizate la fel ca cele în carabide. Concentraţiile în oligochete şi chironomide şi ţesuturi de păsări au fost determinate la fel ca cele din carabide. Nevertebrate bentonice filtratoare au fost analizate diferenţiat pentru concentraţia de metale în muşchi şi cochilie prin aceeaşi metodă ca gasteropodele, nevertebrate fitofile au fost analizate diferenţiat pe cochilie şi corp la fel ca gasteropodele bentonice, iar mormoloci au fost uscaţi la 60 o C şi analizaţi pentru concentraţiile de Fe, Mn, Zn, Cu, Cr, Pb şi Cd prin digestie cu acid azotic urmată de AAS - aceeaşi metodă ca la probele de carabide. Metodele de mineralizare pentru probele obţinute în programul extensiv au fost digestie umedă cu apă regală verificată cu material de referinţă pentru sediment, digestie uscată pentru plante, digestie umedă cu acid azotic în cazul probelor animale. S-au utilizat materiale de referinţă pentru sol şi plante. Probele de gasteropode s-au analizat diferenţiat pe ţesuturi. Determinările s-au făcut prin F-AAS şi GF-AAS cu spectrometre Perkin-Elmer, Varian şi Unicam. Nu s-a analizat Zr şi Ni. Din probele de peşti au fost preparat sub-probe compozite de muşchi şi ficat pentru fiecare specie şi localizare, care au fost mineralizate prin digestie umedă cu acid azotic şi analizate pentru concentraţia de metale prin F-AAS sau GF-AAS. Probele de sediment furnizate de ICIM au fost analizate prin digestie umedă cu apă regală urmată de AAS. Atât probele de sediment proprii, cât şi cele ale ICIM au fost analizate pe două fracţii, < 0.5 mm (similară cu cea analizată în programul intensiv) şi < 0.045 mm (în scopul de a evalua în ce măsură metalele sunt asociate fracţiilor deosebit de fine). Compararea concentraţiilor de metale în fracţiile de sediment < 0.5 mm şi < 0.045 mm în solul/sedimentul din lunca Dunării a evidenţiat că în aproape toate cazurile concentraţia de metale în fracţia < 0.045 este mai mare ca cea în fracţia < 0.5 mm (până la 10 ori în cazul sedimentelor cu granulometrie puternic deplasată spre fracţii grosiere, grupul B în graficul din figura 12). În unele cazuri fracţia

94 Descrierea programului de cercetare < 0.5 mm a avut concentraţii mai mari decât cea < 0.045 (grupul A din figura 12), ceea ce ar putea fi explicat, ipotetic, prin prezenţa carbonului organic particulat de dimensiuni mai mari de 0.045 mm, care ar putea prezenta afinitate mai mare pentru metale decât particulele minerale. Media raportului intre conc. in

94<br />

Descrierea programului de cercetare<br />

< 0.5 mm a avut concentraţii mai mari decât cea < 0.045 (grupul A d<strong>in</strong> figura 12), ceea ce ar<br />

putea fi explicat, ipotetic, pr<strong>in</strong> prezenţa carbonului organic particulat de dimensiuni mai mari de<br />

0.045 mm, care ar putea prezenta af<strong>in</strong>itate mai mare pentru metale decât particulele m<strong>in</strong>erale.<br />

Media raportului <strong>in</strong>tre conc. <strong>in</strong><br />

logo

products

Resources

Company

Terms of service
Privacy policy
Cookie policy
Cookie settings
Imprint
Change language
Made with love in Switzerland
© 2024 Yumpu.com all rights reserved

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!