Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Ecotoxicologia</strong> <strong>metalelor</strong> în <strong>lunca</strong> Dunării 89<br />
Etalonarea s-a făcut utilizând standarde cu matrice similară (aluviuni), având în vedere că XRF<br />
este sensibilă la modificări de matrice. Două sau trei replici analitice (în funcţie de valorile<br />
obţ<strong>in</strong>ute la primele două) au fost practicate pentru fiecare probă compozită şi s-a calculat<br />
valoarea medie. Pentru a verifica reproductibilitatea analitică, c<strong>in</strong>ci probe au fost <strong>in</strong>troduse în<br />
fiecare serie de analiză. Nu s-a observat o tend<strong>in</strong>ţă uniformă de variaţie, iar eroarea s-a încadrat<br />
în marja de 5 % Aceleaşi probe au fost analizate şi pr<strong>in</strong> digestie umedă cuplată cu spectrometrie<br />
de absorbţie atomică cu atomizare în flacără, F-AAS (cu excepţia Zr, pentru care XRF este<br />
metoda standard).<br />
Într-un flacon de teflon s-au cântărit 1 ± 0,001g probă compozită peste care s-a adăugat 2,5 ml<br />
HNO 3 concentrat (1.4 g/ml) si 7,5 ml HCl concentrat (1.19 g/ml, reactivi utltrapuri Merck). S-a<br />
agitat după fiecare adaugare de reactivi, si apoi s-a lăsat în repaus 16 h (peste noapte). A doua zi<br />
flacoanele s-au încalzit timp de 2h pe baie de nisip, după care reluarea s-a făcut cu HNO 3 0,5<br />
mol/l, urmată de trecere cantitativa la balon cotat de 25 ml. Pentru determ<strong>in</strong>are s-a utilizat un<br />
spectrometru AAS-30 (Carl Zeiss Jena). Etaloanele pentru curbele de calibrare au fost preparate<br />
utilizând standarde Merck. Concentraţiile determ<strong>in</strong>ate pr<strong>in</strong> această metodă au fost în toate<br />
cazurile mai mici decât cele determ<strong>in</strong>ate pr<strong>in</strong> XRF. Diferenţa ar putea fi alocată fracţiei<br />
reziduale, care nu este adusă în soluţie pr<strong>in</strong> metoda de m<strong>in</strong>eralizare folosită, dar în 1996-97 nu au<br />
putut fi făcute extracţii secvenţiale pentru a verifica această presupunere. O imag<strong>in</strong>e asupra<br />
erorilor <strong>in</strong>duse de m<strong>in</strong>eralizare s-a obţ<strong>in</strong>ut utilizând o probă la care s-au adăugat cantităţi<br />
cunoscute de clorură de Zn şi Cu (sub formă de soluţie, folos<strong>in</strong>d reactivi aduşi în prealabil la<br />
greutate constantă). Proba îmbogăţită s-a uscat, s-a omogenizat d<strong>in</strong> nou la moara analitică şi s-au<br />
analizat trei subprobe. Metalele adăugate au fost regăsite într-o proporţie vari<strong>in</strong>d între 92 şi 106<br />
%. Cd a fost în multe cazuri aproape de limita de detecţie a metodei XRF pentru acest metal (1<br />
ppm) şi, ca urmare, a fost determ<strong>in</strong>at în toate probele pr<strong>in</strong> m<strong>in</strong>eralizare umedă şi F-AAS, după<br />
metoda descrisă mai sus.<br />
Probele de sol/sediment prelevate în 1999 au fost analizate doar pentru conţ<strong>in</strong>utul de Fe, Mn, Zn,<br />
Cu, Cr, Pb şi Cd, pr<strong>in</strong> F-AAS (aparate Perk<strong>in</strong> Elmer şi Varian). Analizele nu s-au mai efectuat pe<br />
probe medii, ci pe fiecare d<strong>in</strong> cele c<strong>in</strong>ci unităţi de probă. În 1999 calitatea m<strong>in</strong>eralizării s-a<br />
verificat cu materiale de refer<strong>in</strong>ţă d<strong>in</strong> programul de <strong>in</strong>tercalibrare în care sunt implicate<br />
laboratorarele d<strong>in</strong> Reţeaua Transnaţională de Monitorizare (ţările d<strong>in</strong> baz<strong>in</strong>ul Dunării).<br />
Probele de apă au fost prelucrate astfel: 30 de ml d<strong>in</strong> apa de suprafaţă prelevată au fost filtraţi<br />
rapid (în maxim 2 ore) pr<strong>in</strong>tr-un filtru 0.45 μm d<strong>in</strong> acetat de celuloză folos<strong>in</strong>d un sisteme de<br />
filtrare tip ser<strong>in</strong>gă (d<strong>in</strong> polietilenă), după care probele au fost acidifiate cu acid azotic ultrapur la<br />
pH 2. 1 l de apă de suprafaţă a fost filtrat în maxim 6 ore după prelevare pr<strong>in</strong>tr-un filtru 0.8 μm<br />
folos<strong>in</strong>d un sistem de filtrare d<strong>in</strong> sticlă conexat la o pompă de vid. Particulele reţ<strong>in</strong>ute au fost<br />
considerate ca reprezentând sestonul. Filtrul a fost uscat la 60 o C. Folos<strong>in</strong>d diferenţa de greutate<br />
(măsurată la balanţa analitică) faţă de filtre neutilizate şi tratate identic s-a calculat concentraţia<br />
de seston în apa de suprafaţă. Filtrele au fost calc<strong>in</strong>ate la 450 0 C timp de 24 ore. Reluarea s-a<br />
făcut cu 2,5 ml HCl ultrapur 25%, urmată de trecere cantitativă cu apă ultrapură (MilliQ), la<br />
balon cotat de 25ml. Soluţia obţ<strong>in</strong>ută s-a încalzit pe baie de apa la 80 0 C, după care s-a filtrat pr<strong>in</strong><br />
filtru de acetat de celuloza 0,45μm.<br />
Probele de plante erbacee, palustre şi acvatice au fost prelevate d<strong>in</strong> populaţii dom<strong>in</strong>ante, stabilite<br />
de alţi membri ai echipei de cercetare (Sârbu şi Cristofor, 1997). Prelevarea s-a făcut la trei<br />
momente de timp, în iunie, iulie şi august 1996. Au fost prelevaţi câte 10 <strong>in</strong>divizi d<strong>in</strong> fiecare<br />
populaţie dom<strong>in</strong>antă. Indivizii au fost separaţi în partea subterană şi cea supraterană. Partea<br />
subterană a fost b<strong>in</strong>e curaţată de impurităţi (ceea ce a dus la îndepărtarea rădăc<strong>in</strong>ilor cele mai<br />
subţiri), spălată cât mai b<strong>in</strong>e cu apă de rob<strong>in</strong>et, iar apoi clătită rapid cu apă distilată. Probele au<br />
fost uscate la 60 o C şi măc<strong>in</strong>ate cu moara necontam<strong>in</strong>antă (cuţit de carbură de wolfram). D<strong>in</strong>