Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

More documents

Recommendations

Info

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 85 Salix au fost prelevate deoarece s-a presupus că reflectă concentraţiile de metale din apă pe timpul inundaţiei majore (care s-a suprapus cu perioada de conflict), juvenilii de Rana sp. pentru că ar putea reflecta concentraţiile de metale imediat după retragerea apei, iar plantele anuale (Xanthium sp.) şi carabidele pentru a vedea dacă sedimentul nou depus (posibil contaminat) a avut o influenţă asupra concentraţiilor de metale în aceste populaţii. Speciile ubicuitare Rubus caesius şi Lythrum salicaria au fost alese deoarece rezultate anterioare obţinute utilizând ca metodă de determinarea a metalelor activarea cu neutroni (Pantelică şi colab., 1998) indicaseră o complementaritate a lor cu Xanthium sp. în ce priveşte metalele care sunt concentrate preferenţial. Toate probele din luncă au avut minim nouă unităţi de probă, din care s-a preparat o probă compozită (două subprobe, pentru partea subterană şi supraterană, în cazul plantelor). În colaborare cu ICIM şi Inspectoratele de Protecţia Mediului din judeţele riverane Dunării au fost obţinute în august 1999 probe de peşti din 10 sectoare pe gradientul amonte aval (câte cinci unităţi de probă din speciile Abramis brama, Cyprinus carpio, Lucioperca lucioperca şi Esox lucius). ICIM a furnizat şi probe compozite de sediment (prelevat din Dunăre în august 1999) din şapte staţii diferite de cele de unde a prelevat Univ. Bucureşti. Tabelul 9 Potenţialul de utilizare a unor compartimente biologice în evaluarea efectelor conflictului din Iugoslavia. Compartiment Avantaje Dificultăţi Utilizare Plante Specii ubicuiste în SDI, uşor de prelevat, unele mediază fluxuri interceptate de om (cultivate în luncă) Nevertebrate terestre Amfibieni Mamifere (fond cinegetic şi animale crescute în baltă) Plancton / Comunităţi microbiene Faună bentonică Peşti Specii ubicuiste în SDI, ciclu scurt de viaţă, reacţionează rapid la contaminarea solului şi plantelor Larvele si juvenilii indică modificări pe termen scurt, adulţii utilizabili pentru modificări pe termen lung (verigi trofice superioare) Mediază fluxuri interceptate de populaţia umană Ciclu scurt de viaţă, comunitatea se restructurează rapid la apariţia unui factor de zgomot Specii ubicuiste în SDI, în contact cu cel mai important compartiment de stocare, unele grupe suferă modificări morfologice la poluări acute Verigi trofice finale, acumulează şi prin schimbul cu apa, mediază fluxuri interceptate de populaţia umană, semimigratorii pot reflecta gradientul de contaminare amonte-aval Limitare în prima faza la plantele anuale pentru a surprinde contaminarea datorată sedimentului depus • Determinări de concentraţii pentru evaluarea contaminării şi fluxurilor interceptate de om Relativ dificil de prelevat • Determinări de concentraţii pentru evaluarea contaminării Relativ dificil de prelevat • Determinări de concentraţii pentru evaluarea contaminării Dificil de prelevat (presupune colaborarea cu terţi) Dificil de prelevat în cantităţile necesare pentru determinări chimice / Dificil de evaluat rolul in stocarea compuşilor toxici Relativ dificil de prelevat în cantităţi suficiente pentru determinări chimice Dificil de prelevat (presupune colaborarea cu terţi) • Determinări de concentraţii pentru evaluarea contaminării şi fluxurilor interceptate de om • structura comunităţii ca indicator al contaminării • modificări ale unor parametrii functionali ca indicator al contaminării • Determinări de concentraţii pentru evaluarea contaminării • Modificări morfologice la nivel individual ca indicator al contaminării • Determinări de concentraţii pentru evaluarea contaminării şi fluxurilor interceptate de om După analizarea rezultatelor obţinute în 1999 s-a avansat o ipoteza suplimentară, că în anul 2000 nu mai este prezent un gradient descrescator al concentratiilor de metale dinspre amonte spre aval in sedimentul depus în luncă după inundaţie. Confirmarea acestei ipoteze ar furniza argumente suplimentare pentru a considera că gradientul amonte aval al concentraţiilor unor metale în sedimentul depus, observat în 1999, este datorat surselor de poluare asociate conflictului din Iugoslavia. Pentru testarea ipotezei secundare avansate au fost prelevate probe de sediment depus în urma inundaţiei majore din anul 2000 în 15 complexe locale situate între km
86 Descrierea programului de cercetare 790 (amonte Calafat) si 175 pe Dunare (O. Fundu Mare). Prelevarea s-a facut din diferite tipuri de ecosisteme începând de la ţărm până la mlaştinile din interiorul complexelor investigate. Fiecare probă a constat din trei unităţi de probă. Rata de denitrificare a fost evaluată în toate ecosistemele în care s-a evaluat concentraţie de metale în sol şi sediment. Numărul de unităţi de probă, perioada şi frecvenţa de prelevare au fost aceleaşi ca în cazul metalelor (Iordache şi Cociug, date nepublicate). Pentru evaluarea ratelor de denitrificare s-a folosit metoda incubării cu acetilenă. Solul a fost prelevat pe o adâncime de 8 cm într-un tub de plastic cu perforaţii, care să faciliteze difuzia gazelor, şi introdus într-un flacon etanş de 250 ml. În flacon s-au injectat 20 ml de acetilenă produsă într-o lampă de carbid conexat la un sistem care permite prelevarea acetelinei la o presiune de 1 atm. După 2 min de la injectare flacoanele s-au depresurizat şi s-au lăsat la incubat timp de 4h la temperatura ambiantă. Acetilena inhibă enzima implicată în ultima etapă a denitrificării, ceea ce duce la acumularea de N 2 O în flacon. După incubare s-au prelevat câte 5 ml de probă de aer din flacon utilizând un flacon vidat de tip Venoject. Pentru a calcula rata de denitrificare raportată la gram de sol uscat s-a evaluat greutatea solului incubat şi volumul de aer prin cântărirea flaconului gol înainte de incubare, a flaconului cu probă, recântărire după umplerea spaţiului gol din flacon cu apă şi calcularea diferenţelor de greutate. Umiditatea solului s-a determinat în laborator. Pe probele de aer s-a determinat concentraţia de N 2 O la un gaz cromatograf Varian echipat cu o coloană cu umplutură Porapaq Q şi detector cu captură de electroni. 2.3 Experimente de laborator În vederea evaluării efectelor metalelor asupra ratei de denitrificare nu am efectuat experimente in situ (de tip “enclosures”) din considerente etice, impuse de orice finanţator, la a căror oportunitate subscriem (ar fi indus o poluare cu metale). Experimentul de laborator pentru care am optat, adaptat după Pell şi colab. (1998), a presupus incubarea solului / sedimentului cu concentraţii din ce în ce mai mari de metal (sub formă de clorură) în soluţia solului. Metalele studiate au fost cele identificate ca fiind corelate cu rata de denitrificare în mlaştini şi lacuri foarte puţin adânci, deoarece aceste ecosisteme sunt inundate pe o perioadă lungă, sedimentul lor este saturat cu apă aproape tot timpul, şi ca urmare s-a considerat că experimentul reflectă mai bine condiţiile din sistemul real (decât dacă ar fi fost studiate metalele corelate cu denitrificarea în pădurile naturale). Rata de denitrificare s-a evaluat tot prin inhibare cu acetilenă. În primul experiment, sedimente cu rată de denitrificare scăzută (varianta 1A) şi rată de denitrificare ridicată (varianta 1 B), selectate pe baza studiilor anterioare, au fost incubate cu concentraţii de metale variind de la valori de fond la 16 ppm în soluţia de incubare (fracţie dizolvată). Deoarece răspunsul a fost foarte diferit între cele două variante experimentale, s-a derulat un al doilea experiment. În acesta s-a folosit doar sediment cu rată joasă de denitrificare incubat în două variante: prima cu concentraţii crescătoare de metale în soluţia de incubare (de la valori de fond la 512 ppm, varianta 2A), a doua cu metale, substrat şi resursă energetică pentru a stimula denitrificarea (KNO 3 1mM şi glucoză 20mM, varianta 2B). Fiecare variantă de incubare a avut cât trei replicate la fiecare concentraţie de metal. Caracteristicile generale ale sedimentelor utilizate sunt prezentate în tabelul 10. Tabelul 10 Caracteristicile generale ale sedimentelor utilizate în experimente. Experiment şi Tip Pierdere la Potenţial redox la pH Fe Rata de denitrificare la variantă granulometric calcinare (%) prelevare (mV, primii 5 cm) (%) prelevare (ngN 2 /g s.u./oră) 1 Varianta A Praf nisipos 4.1 % 150 7.43 3.1 10.27 1 Varianta B Argilă prăfoasă 6.2 % 30 7.19 5.0 75.17 2 A şi B Praf 5.2 % 75 7.64 4.5 0.62 Concentraţia de incubare nu arată neapărat efectul inundaţiei, deoarece pe durata acesteia nu are
Page 2 and 3:
ECOTOXICOLOGIA METALELOR GRELE ÎN
Page 4 and 5:
VIRGIL IORDACHE ECOTOXICOLOGIA META
Page 6 and 7:
CUPRINS Prefaţă ........ 13 Cuvâ
Page 8 and 9:
Lista tabelelor Tabelul 1 Mecanisme
Page 10 and 11:
Lista figurilor Figura 1 Schema de
Page 12:
Profesorului Angheluţă Vădineanu
Page 15 and 16:
14 eforturile autorului au fost bin
Page 17 and 18:
16 Fapt este că până la finele p
Page 19 and 20:
18 Introducere hidrogeomorfologice
Page 21 and 22:
20 Analiza critică a cunoaşterii
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36: 34 Analiza critică a cunoaşterii
Page 75 and 76: 74 Descrierea programului de cercet
Page 85: 84 Descrierea programului de cercet
Page 97 and 98: 96 Rezultate şi discuţii 3 Rezult
Page 99 and 100: 98 Rezultate şi discuţii
Page 103 and 104: 102 Rezultate şi discuţii O dată
Page 107 and 108: 106 Rezultate şi discuţii În tab
Page 109 and 110: 108 Rezultate şi discuţii concent
Page 111 and 112: 110 Rezultate şi discuţii de meta
Page 113 and 114: 112 Rezultate şi discuţii G3 H3 5
Page 115 and 116: 114 Rezultate şi discuţii Cele ma
Page 117 and 118: 116 Rezultate şi discuţii 100.00
Page 119 and 120: 118 Rezultate şi discuţii oberva
Page 121 and 122: 120 Rezultate şi discuţii bivalve
Page 123 and 124: 122 Rezultate şi discuţii cazuril
Page 125 and 126: 124 Rezultate şi discuţii preleva
Page 127 and 128: 126 Rezultate şi discuţii Faptul
Page 129 and 130: 128 Rezultate şi discuţii investi
Page 131 and 132: 130 Rezultate şi discuţii stocul
Page 135 and 136: 134 Rezultate şi discuţii 3.5 Tip
Page 137 and 138:
136 Rezultate şi discuţii concent
Page 139 and 140:
138 Rezultate şi discuţii Distrib
Page 141 and 142:
140 Rezultate şi discuţii Figura
Page 143 and 144:
142 Rezultate şi discuţii ‣ În
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
150 Rezultate şi discuţii Spre de
Page 153 and 154:
152 Rezultate şi discuţii în caz
Page 155 and 156:
154 Rezultate şi discuţii Din ana
Page 157 and 158:
156 Rezultate şi discuţii Tabelul
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
160 Rezultate şi discuţii
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
164 Rezultate şi discuţii În ser
Page 167 and 168:
166 Rezultate şi discuţii 166
Page 169 and 170:
168 Rezultate şi discuţii Legend
Page 171 and 172:
170 Rezultate şi discuţii în lab
Page 173 and 174:
172 Rezultate şi discuţii 3.7 Eva
Page 175 and 176:
174 Rezultate şi discuţii 450.0 1
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
178 Rezultate şi discuţii
Page 181 and 182:
180 Rezultate şi discuţii diferit
Page 183 and 184:
182 Rezultate şi discuţii de 42.8
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
186 Rezultate şi discuţii de exce
Page 189 and 190:
188 Rezultate şi discuţii localiz
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
192 Rezultate şi discuţii 35 Igno
Page 195 and 196:
194 Rezultate şi discuţii mai apr
Page 197 and 198:
196 Rezultate şi discuţii Evaluar
Page 199 and 200:
198 Rezultate şi discuţii 3.9.2 C
Page 201 and 202:
200 Concluzii şi recomandări 4 Co
Page 203 and 204:
202 Concluzii şi recomandări func
Page 205 and 206:
204 Epilog De la încheierea redact
Page 207 and 208:
206 Anexe Anexa 1 Caseta 1 Continua
Page 209 and 210:
208 Anexe 1 Lacunele identificate
Page 211 and 212:
210 Anexe 2 Modelul conceptual şi
Page 213 and 214:
212 Anexe ecologice naturale furniz
Page 215 and 216:
214 Anexe sistem socio-economic (lo
Page 217 and 218:
216 Anexe Managementul capitalului
Page 219 and 220:
218 Anexe în funcţie de dificult
Page 221 and 222:
220 Anexe Procesul de asistare (fur
Page 223 and 224:
222 Anexe ‣ necesitatea rezolvăr
Page 225 and 226:
224 Anexe Anexa 3 Modelul homomorf
Page 227 and 228:
226 Anexe
Page 229 and 230:
228 Anexe Anexa 3 Tabelul 1 Tipuri
Page 231 and 232:
230 Anexe Anexa 3 Figura 2 Detaliu
Page 233 and 234:
232 Anexe
Page 235 and 236:
234 Anexe Depresiune Export antropi
Page 237 and 238:
236 Anexe Anexa 3 Figura 10 Detalie
Page 239 and 240:
238 Anexe analizei funcţionale cal
Page 241 and 242:
240 Anexe Anexa 5 Rezultate ale ana
Page 243 and 244:
242 Anexe Anexa 5 Tabelul 2 Paramet
Page 245 and 246:
244 Anexe ‣ reconstrucţia ecolog
Page 247 and 248:
246 Anexe Anexa 7 Organizarea spaţ
Page 249 and 250:
248 Anexe 5 A-A’ 4, H F G 2, I 3
Page 251 and 252:
250 Anexe I6 I5 Aii I4 I3 Ai I2 I1
Page 253 and 254:
252 Anexe Anexa 7 Figura 8 Profilul
Page 255 and 256:
254 Anexe Anexa 7 Figura 11 Schiţa
Page 257 and 258:
256 Anexe Zonă depresionară cu s
Page 259 and 260:
258 Anexe Anexa 8 Planşa 2 Sus: ă
Page 261 and 262:
260 Anexe Anexa 8 Planşa 4 Canale
Page 263 and 264:
262 Anexe Anexa 8 Planşa 6 Sus: La
Page 265 and 266:
264 Anexe Anexa 8 Planşa 8 Depresi
Page 267 and 268:
266 Anexe Anexa 8 Planşa 10 Gindul
Page 269 and 270:
268 Anexe Anexa 8 Planşa 12 Prival
Page 271 and 272:
270 Anexe consumatori ai nevertebra
Page 273 and 274:
272 Anexe Dunări în 1992-1995 (da
Page 275 and 276:
274 Anexe Pentru evaluare au fost u
Page 277 and 278:
276 Anexe E.5 Evaluarea ponderii ex
Page 279 and 280:
278 Anexe terestră, articolul de s
Page 281 and 282:
280 Anexe Anexa 10 Distribuţia con
Page 283 and 284:
282 Anexe
Page 285 and 286:
284 Anexe Ct R = -0.72** L Anexa 10
Page 287 and 288:
286 Anexe
Page 289 and 290:
288 Anexe Tip de detritus Staţia Z
Page 291 and 292:
290 Anexe
Page 293 and 294:
292 Anexe Anexa 13 a Coeficienţii
Page 295 and 296:
294 Anexe K1-12b Zr Fe Mn Zn Cu Ni
Page 297 and 298:
296 Anexe corp K1-10a Zr Fe Mn Zn C
Page 299 and 300:
298 Anexe K2-16 tot individul Zr Fe
Page 301 and 302:
300 Anexe Anexa 17 Coeficienţii de
Page 303 and 304:
302 Anexe Anexa 19 A. Coeficienţii
Page 305 and 306:
304 Anexe Sistem C. Per. Ev. Zr Fe
Page 307 and 308:
306 Anexe Anexa 21 a Concentraţii
Page 309 and 310:
308 Anexe Anexa 21 e Concentraţii
Page 311 and 312:
310 Anexe Anexa 21 h Concentraţii
Page 313 and 314:
312 Anexe Anexa 22 Concentraţiile
Page 315 and 316:
314 Anexe
Page 317 and 318:
316 Anexe Anexa 25 Structura consor
Page 319 and 320:
318 Bibliografie 17. Baath, E., 198
Page 321 and 322:
320 Bibliografie 58. Cairns, J., Jr
Page 323 and 324:
322 Bibliografie 95. Cristofor, S.,
Page 325 and 326:
324 Bibliografie 134. Gambrell, R.
Page 327 and 328:
326 Bibliografie calităţii factor
Page 329 and 330:
328 Bibliografie 209. Jamil, A., K.
Page 331 and 332:
330 Bibliografie Hg and Zn in the p
Page 333 and 334:
332 Bibliografie “Raport anual la
Page 335 and 336:
334 Bibliografie 331. Pokorny, J.,
Page 337 and 338:
336 Bibliografie 372. Smith, C.J.
Page 339 and 340:
338 Bibliografie 410. Vădineanu, A
show all

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?