Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
84<br />
Descrierea programului de cercetare<br />
H şi G în 1995 (Cogălniceanu, 1997). Indivizii adulţi prelevaţi au aparţ<strong>in</strong>ut speciilor Rana<br />
esculenta şi Rana ridibunda.<br />
Au mai fost prelevate următoarele probe d<strong>in</strong> compartimente biotice:<br />
‣ nevertebrate găsite în săculeţi de litieră prelevaţi în cadrul unui experiment de<br />
descompunerea litierei derulat între noiembrie 1994 şi aprilie 1995 (Cristofor şi Tunde,<br />
1995). Experimentul a fost similar ca design şi scop cu cel descris anterior, dar a avut altă<br />
organizare spaţială. Săculeţii au fost <strong>in</strong>stalaţi în staţiile transectelor 1-5 (figurile 16, 19 şi 20).<br />
Pentru caracterizarea coeficientului de transfer am utilizat probe de litieră şi nevertebrate<br />
proven<strong>in</strong>d de la următoarele variante exeprimentale: Salix triandra la transectele 2, 4 şi 5,<br />
Populus nigra la transectele 1 şi 4. Pentru fiecare moment de prelevare s-au alcătuit probe<br />
compozite de litieră şi nevertebrate d<strong>in</strong> cele trei unităţi de probă. D<strong>in</strong>tre nevertebratele<br />
identificate au fost selectate pentru analiză doar cele detritofage (compoziţia specifică este<br />
prezentată de Ciolpan, 1995).<br />
‣ nevertebrate bentonice filtratoare (Anodonta sp., câte trei unităţi de probă prelevate în iunie,<br />
iulie şi august 1996 în staţiile I1 şi I3), prelevate personal<br />
‣ nevertebrate fitofile (Limnea stagnalis, Planorbarius corneus şi Stagnicola palustris<br />
prelevate lunar în c<strong>in</strong>ci unităţi de probă între iunie şi septembrie 1999 în Lacul Chiriloaia şi<br />
în trei unităţi de probă între iunie şi august 1996 în staţiile G3, H3, H4, H5 şi H6 / Lacul<br />
Chiriloaia), prelevate personal,<br />
‣ oligochete şi chironomide în lacul Chiriloaia (Ignat, 1999, date nepublicate)<br />
‣ mormoloci (în câte zece unităţi de probă cu un ciorpac la staţiile G3 şi H3 la sfârşitul lui<br />
mai, iunie şi iulie 1996), prelevaţi personal,<br />
‣ peşti omnivori şi răpitori în 1999 în sectorul Insula Mică a Brăilei (pr<strong>in</strong> colaborare cu ICIM)<br />
‣ păsări ihtiofage, prelevat personal. Au fost analizaţi <strong>in</strong>divizi de Larus argentatus găsiţi morţi<br />
(de curând) pe un ostrov tânăr în sectorul Insulei Mici a Brăilei. Acest tip de metodă de<br />
prelevare mai este practicat în caracterizarea concentraţiilor de metale în păsări (de ex. pentru<br />
monitorizarea poluării <strong>metalelor</strong> pe coasta belgiană a Mării Nordului, Iordache, 1993).<br />
Concentraţiile de metale s-au determ<strong>in</strong>at după disecţie pe probe de muşchi striat şi ficat.<br />
Evaluarea concentraţiilor de metale <strong>grele</strong> după conflictul d<strong>in</strong> Iugoslavia a implicat toţi partenerii<br />
d<strong>in</strong> consorţiul menţionat. În urma analizei efectuate s-a stabilit că elementele de care dep<strong>in</strong>de<br />
design-ul programului de prelevare sunt: structura SDI, în mod particular modelul homomorf al<br />
circuitelor biogeochimice ale substanţelor toxice, potenţialul de utilizare al compartimentelor<br />
biologice, datele disponibile pentru caracterizarea sistemului de refer<strong>in</strong>ţă (anterior conflictului),<br />
exigenţe pentru asigurarea calităţii datelor. Rezultatele identificării SDI sunt prezentate în anexa<br />
0. Potenţialul de utilizare a compartimentelor biologice în activitatea de monitorizare este<br />
prezentat în tabelul 9.<br />
În Deltă şi zona de coastă a Mării Negre s-au prelevat probe de apă, sediment şi peşti de către<br />
partenerii de consorţiu. Universitatea d<strong>in</strong> Bucureşti, pentru caracterizarea concentraţiilor de<br />
metale în compartimente biotice şi abiotice după conflictul d<strong>in</strong> Iugoslavia, a prelevat probe d<strong>in</strong><br />
Dunăre şi ecosistemele d<strong>in</strong> luncă menţionate în tabelul 5. Prelevarea s-a făcut în luna august<br />
1999. D<strong>in</strong> Dunăre s-au prelevat probe de sediment (câte trei replicate în zona de mal şi trei în<br />
zona centrală a şenalului) şi de bivalve (Anodonta sp. şi Unio sp., 9 unităţi de probă). D<strong>in</strong><br />
ecosistemele de luncă s-au prelevate probe de vegetaţie terestră şi palustră (parte supraterană şi<br />
subterană), amfibieni şi carabide, sediment depus şi sediment /sol antrerior <strong>in</strong>undaţiei,<br />
urmăr<strong>in</strong>du-se, în cazul probelor biologice, prelevarea aceloraşi specii d<strong>in</strong> toate complexele<br />
locale: Rubus caesisus (doar frunze), Salix sp. (rădăc<strong>in</strong>i adventive), Xanthium sp. (<strong>in</strong>divizi<br />
t<strong>in</strong>eri), Sparganium sp. (doar frunze), Lythrum salicaria, Rana sp. (juvenili), carabidul<br />
Pseudophonus rufipes. Probele d<strong>in</strong> mlaşt<strong>in</strong>i şi lacuri au <strong>in</strong>clus specii vegetale (de ex. Salv<strong>in</strong>ia<br />
natans, Ceratophillum demersum, Nymphoides peltata, Trapa natans, Typha latifolia) şi<br />
gasteropodele Viviparus acerosus, Planorbarius corneus şi Physa acuta. Rădăc<strong>in</strong>ile adventive de