Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Lista tabelelor
Tabelul 1 Mecanisme implicate în retenţia metalelor şi azotului în lunca Dunării şi gradul de cunoaştere la debutul
programului de cercetare / la ora actuală
Tabelul 2 Lista parametrilor care influenţează raportul N 2 O/N 2 .
Tabelul 3 Modele ale procesului de denitrificare.
Tabelul 4 Relaţia programului individual doctoral cu proiecte de cercetare şi transfer al cunoaşterii ale
Departamentului de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă. Tabelul se continuă pe pagina următoare.
Tabelul 5 Planificarea în timp a activităţilor programului individual doctoral.
Tabelul 6 Localizarea staţiilor pe Dunăre şi sistemele din luncă investigate de Universitatea Bucureşti în cadrul
programului extensiv.
Tabelul 7 Matricea de conexiune simplificată pentru Insula Mică a Brăilei.
Tabelul 8 Momentele în care s-a prelevat detritus.
Tabelul 9 Potenţialul de utilizare a unor compartimente biologice în evaluarea efectelor conflictului din Iugoslavia.
Tabelul 10 Caracteristicile generale ale sedimentelor utilizate în experimente.
Tabelul 11 Stabilirea configuratiei optime pentru analiza metalelor.
Tabelul 12 Parametrii de control ai mobilităţii metalelor şi metode de evaluare a lor.
Tabelul 13 Exigenţele pentru asigurarea calităţii datelor acceptate de partenerii consorţiului.
Tabelul 14 Cantitatea de metale transportată de Dunăre în secţiunea Insulei Mici a Brăilei în 1996, cantitatea
reţinută în Insula Mică a Brăilei în 1996, şi cantitatea reţinută în lunca inundabilă a Dunării în 1999 şi creşterea
evaluată a retenţiei metalelor la reabilitarea a 120000 ha de zonă inundabilă (t/an).
Tabelul 15 Parametrii pentru caracterizarea retenţiei metalelor în complexele investigate.
Tabelul 16 Fluxuri de metale evaluate la nivel de complex (kg/ha complex/an).
Tabelul 17 Concentraţii medii de metale în probe de sol şi sediment.
Tabelul 18 Rezultatele testului Mann-Whitney pentru evaluarea diferenţelor între valorile medii de metale în
solul/sedimentul ecosistemelor studiate.
Tabelul 19 Concentraţii medii de metale de (ppm) în fracţii cu mobilitate diferită.
Tabelul 20 Gradul de semnificaţie statistică al diferenţelor între concentraţiile formelor de metale cu mobilitate
diferită şi alţi parametrii pentru caracterizarea solulurilor (testul t).
Tabelul 21 Valorile medii ale concentraţiilor de metale în apa de suprafaţă şi subterană.
Tabelul 22 Concentraţiile şi stocurile de metale relative maxime şi la sfârşitul perioadei de evaluare în variantele
experimentului de descompunere a litierei derulat în 1996-1997.
Tabelul 23 Raportul dintre stocul de metale în vegetaţie şi stocul de metale în detritus şi litieră în ecosistemele
investigate.
Tabelul 24 Concentraţiile medii lunare minime şi maxime înregistrate (ppm).
Tabelul 25 Nivelul de semnificaţie al diferenţelor dintre specii în cazul fiecărui transect.
Tabelul 26 Concentraţiile medii de metale (ppm s.u.) în carabide în cele trei transecte.
Tabelul 27 Valorile medii lunare ale concentraţiilor de metale (ppm, concentraţii în întreg individul, corp şi cochilie
la un loc) în speciile de gasteropode.
Tabelul 28A Stocurile de metale în ţesuturile de gasteropode bentonice (kg/ha) la staţii studiate în 1999. B Valoarea
medie, minimă şi maximă a raportului dintre stocul în cochilii şi stocul în corp în 1999, calculată pe baza stocurilor
de la punctul A. C Valoarea medie, minimă şi maximă a raportului dintre stocul în cochilii şi stocul în corp în 1996,
calculată pe baza stocului de metale într-un gram de individ.
Tabelul 29 Distribuţia metalelor în probele de amfibieni analizate (ppm s.u.).
Tabelul 30 Rezultatele testului Mann-Whitney (nivelurile de semnificaţie statistică) pentru diferenţele între valorile
medii ale concentraţiilor de metale la amfibienii analizaţi.
Tabelul 31 Distribuţia procentuală medie în fracţii cu mobilitate diferită în solul ecosistemelor de grind (H2),
depresiune interioară (H3) şi mlaştină (H4).
Tabelul 32 Matricea de corelaţii între parametrii care caracterizează solul şi nivelul apei.
Tabelul 33 Coeficientul de corelaţie liniară între valorile unora dintre parametrii de control şi concentraţiile de
metale în forme cu mobilitate diferită în solul ecosistemelor de grind (H2), depresiune interioară (H3) şi mlaştină
(H4).
Tabelul 34 Caracterizarea generală a sistemelor ecologice discutate.
Tabelul 35 Stocurile de metale în vegetaţie şi detritus în ecosistemele studiate în 1996 (kg/ha).
Tabelul 36 Exportul prin denitrificare în sectoarele şi tipurile majore de componente ale sectoarelor amonte ale SDI
(t/an).
Tabelul 37 Momente cu valori mari ale ratei de denitrificare în ecosistemele investigate (după Iordache, Postolache
şi Cociug, 1999).
Tabelul 38 Coeficientul de corelare Pearson – R şi nivelul de probabilitate – p al regresiilor liniare între metale şi
denitrificare sau rezidualele de la ecuaţia de regresie multiplă având denitrificarea ca variabilă independentă.
Tabelul 39 Distribuţia metalelor în probele de peşti analizate (valori medii pentru probe provenind de pe sectorul
românesc al Dunării, din Delta Dunării până la km 846, ppm) şi nivelul de semnificaţie al diferenţelor dintre ţesuturi