Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 71 1.5 Direcţii de cercetare identificate Încheiem analiza prin menţionarea direcţiilor de cercetare identificate. Direcţiile de cercetare identificate în urma analizei critice a cunoaşterii sunt următoarele: • caracterizarea rolului complexelor de ecosisteme din zona inundabilă a marilor fluvii în circuitele biogeochimice regionale ale metalelor; • caracterizarea mecanismelor prin care complexele de ecosisteme exercită acest rol; • caracterizarea efectelor ecotoxicologice ale metalelor în complexelor de ecosisteme din zona inundabilă; • evaluare măsurii în care instrumentele din structura SSAD naţional permit o asistare adecvată a factorilor de decizie cu privire la efectele ecotoxicologice ale metalelor în complexele de ecosisteme din zona inundabilă a Dunării. În particular, următoarele aspecte apar ca fiind prioritare: Din punct de vedere al cercetării fundamentale şi aplicative ‣ evalurea fluxurilor de metale care conexează ecosistemele în complexele inundabile; ‣ evaluarea modificărilor în cantitatea şi calitatea fluxurilor exportate în aval faţă de fluxurile importate din amonte. Elaborarea unor modele cu privire la dinamica acestora; ‣ evaluarea rolului microorganismelor în speciaţia metalelor grele în sol/sediment; ‣ caracterizarea statutului de deficienţă, optim sau exces al metalelor grele pentru populaţiile din zonele inundabile; ‣ evaluarea efectelor unor concentraţii de metale în compartimentele UHGM mai mari decât cele din sistemul real, dar plauzibile, asupra: ‣ preluării nutrienţilor de către plante, ‣ descompunerii litierei, ‣ activităţii microbiene din sol/sediment, în mod particular asupra etapelor microbiene ale circuitului azotului. Elaborarea unui model pentru evaluarea efectelor regimului hidrologic şi metalelor asupra raportului N 2 O/N 2 în conformitate cu schema din figura 9, ‣ structurii următoarelor compartimente: zooplancton, fitoplancton, faună bentonică, microfauna solului, ‣ concentraţiilor de metale din ihtiofaună; Model hidrologic al complexului inundabil Model pentru parametrul de control 1 Model al importului de metale şi azot Model pentru parametrul de control Model al biodisponibiltăţii metalelor Model al ratelor de denitrificare Model al raportului N 2 O/N 2 Model al emisiilor de azot molecular şi protoxid de azot Figura 9 Reprezentare schematică a modului de elaborare a modelului pentru exportul de N 2 şi N 2 O de azot şi efectele metalelor asupra sa.
72 Analiza critică a cunoaşterii ‣ identificarea unor seturi de indicatori anticipatori privind efectele metalelor asupra ecosistemelor şi complexelor de ecosisteme, în particular asupra zonelor umede de margine de râu; ‣ evaluarea capacităţii şi timpului de retenţie a metalelor în zonele umede danubiene . ‣ evaluarea efectelor acestei retenţii asupra calităţii bunurilor regenerabile exploatate din Sistemul Dunării Inferioare. Evaluarea efectelor retenţiei metalelor asupra celorlalte servicii ale zonelor umede danubiene; ‣ evaluarea gradului de poluare şi a potenţialului de remobilizare a poluanţilor (inclusiv metale grele) din fostele zone umede, actualmente îndiguite, dar potenţial restaurabile. Din punct de vederea al metodelor de obţinere a datelor: ‣ elaborarea de proceduri general acceptate pentru estimarea fracţiilor de metale cu biodisponibilităţi diferite în comapartimente abiotice. Din punct de vedere al elementelor implicate în asistarea deciziilor referitoarea la efectele ecotoxicologice (altele decât subsistemele de generare a cunoaşterii şi datelor): ‣ identificarea căilor de optimizare a componentelor SSAD direct relevante pentru luarea deciziilor referitoare la efectele ecotoxicologice (sistemul de monitoring integrat, procedurile de evaluarea a riscului, procedurile evaluare economică, sistemul normelor de emisie şi limitelor acceptabile, instrumentele de control coercitiv şi economic prin care acestea sunt impuse, infrastructura instituţională, subsistemul de dezvoltare a resursei umane).
- Page 21 and 22: 20 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 23 and 24: 22 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 25 and 26: 24 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 27 and 28: 26 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 29 and 30: 28 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 31 and 32: 30 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 33 and 34: 32 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 35 and 36: 34 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 37 and 38: 36 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 39 and 40: 38 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 41 and 42: 40 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 43 and 44: 42 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 45 and 46: 44 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 47 and 48: 46 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 49 and 50: 48 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 51 and 52: 50 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 53 and 54: 52 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 55 and 56: 54 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 57 and 58: 56 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 59 and 60: 58 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 61 and 62: 60 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 63 and 64: 62 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 65 and 66: 64 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 67 and 68: 66 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 69 and 70: 68 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 71: 70 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 75 and 76: 74 Descrierea programului de cercet
- Page 77 and 78: 76 Descrierea programului de cercet
- Page 79 and 80: 78 Descrierea programului de cercet
- Page 81 and 82: 80 Descrierea programului de cercet
- Page 83 and 84: 82 Descrierea programului de cercet
- Page 85 and 86: 84 Descrierea programului de cercet
- Page 87 and 88: 86 Descrierea programului de cercet
- Page 89 and 90: 88 Descrierea programului de cercet
- Page 91 and 92: 90 Descrierea programului de cercet
- Page 93 and 94: 92 Descrierea programului de cercet
- Page 95 and 96: 94 Descrierea programului de cercet
- Page 97 and 98: 96 Rezultate şi discuţii 3 Rezult
- Page 99 and 100: 98 Rezultate şi discuţii
- Page 101 and 102: 100 Rezultate şi discuţii
- Page 103 and 104: 102 Rezultate şi discuţii O dată
- Page 105 and 106: 104 Rezultate şi discuţii
- Page 107 and 108: 106 Rezultate şi discuţii În tab
- Page 109 and 110: 108 Rezultate şi discuţii concent
- Page 111 and 112: 110 Rezultate şi discuţii de meta
- Page 113 and 114: 112 Rezultate şi discuţii G3 H3 5
- Page 115 and 116: 114 Rezultate şi discuţii Cele ma
- Page 117 and 118: 116 Rezultate şi discuţii 100.00
- Page 119 and 120: 118 Rezultate şi discuţii oberva
- Page 121 and 122: 120 Rezultate şi discuţii bivalve
<strong>Ecotoxicologia</strong> <strong>metalelor</strong> în <strong>lunca</strong> Dunării 71<br />
1.5 Direcţii de cercetare identificate<br />
Încheiem analiza pr<strong>in</strong> menţionarea direcţiilor de cercetare identificate.<br />
Direcţiile de cercetare identificate în urma analizei critice a cunoaşterii sunt următoarele:<br />
• caracterizarea rolului complexelor de ecosisteme d<strong>in</strong> zona <strong>in</strong>undabilă a marilor fluvii în<br />
circuitele biogeochimice regionale ale <strong>metalelor</strong>;<br />
• caracterizarea mecanismelor pr<strong>in</strong> care complexele de ecosisteme exercită acest rol;<br />
• caracterizarea efectelor ecotoxicologice ale <strong>metalelor</strong> în complexelor de ecosisteme d<strong>in</strong> zona<br />
<strong>in</strong>undabilă;<br />
• evaluare măsurii în care <strong>in</strong>strumentele d<strong>in</strong> structura SSAD naţional permit o asistare adecvată<br />
a factorilor de decizie cu privire la efectele ecotoxicologice ale <strong>metalelor</strong> în complexele de<br />
ecosisteme d<strong>in</strong> zona <strong>in</strong>undabilă a Dunării.<br />
În particular, următoarele aspecte apar ca fi<strong>in</strong>d prioritare:<br />
D<strong>in</strong> punct de vedere al cercetării fundamentale şi aplicative<br />
‣ evalurea fluxurilor de metale care conexează ecosistemele în complexele <strong>in</strong>undabile;<br />
‣ evaluarea modificărilor în cantitatea şi calitatea fluxurilor exportate în aval faţă de fluxurile<br />
importate d<strong>in</strong> amonte. Elaborarea unor modele cu privire la d<strong>in</strong>amica acestora;<br />
‣ evaluarea rolului microorganismelor în speciaţia <strong>metalelor</strong> <strong>grele</strong> în sol/sediment;<br />
‣ caracterizarea statutului de deficienţă, optim sau exces al <strong>metalelor</strong> <strong>grele</strong> pentru populaţiile<br />
d<strong>in</strong> zonele <strong>in</strong>undabile;<br />
‣ evaluarea efectelor unor concentraţii de metale în compartimentele UHGM mai mari decât<br />
cele d<strong>in</strong> sistemul real, dar plauzibile, asupra:<br />
‣ preluării nutrienţilor de către plante,<br />
‣ descompunerii litierei,<br />
‣ activităţii microbiene d<strong>in</strong> sol/sediment, în mod particular asupra etapelor microbiene ale<br />
circuitului azotului. Elaborarea unui model pentru evaluarea efectelor regimului<br />
hidrologic şi <strong>metalelor</strong> asupra raportului N 2 O/N 2 în conformitate cu schema d<strong>in</strong> figura 9,<br />
‣ structurii următoarelor compartimente: zooplancton, fitoplancton, faună bentonică,<br />
microfauna solului,<br />
‣ concentraţiilor de metale d<strong>in</strong> ihtiofaună;<br />
Model hidrologic al<br />
complexului <strong>in</strong>undabil<br />
Model pentru parametrul<br />
de control 1<br />
Model al<br />
importului de<br />
metale şi azot<br />
Model pentru<br />
parametrul de control<br />
Model al<br />
biodisponibiltăţii<br />
<strong>metalelor</strong><br />
Model al<br />
ratelor de<br />
denitrificare<br />
Model al<br />
raportului<br />
N 2 O/N 2<br />
Model al emisiilor de azot molecular şi protoxid de azot<br />
Figura 9 Reprezentare schematică a modului de elaborare a modelului pentru exportul de N 2 şi<br />
N 2 O de azot şi efectele <strong>metalelor</strong> asupra sa.