Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

20.01.2015 Views

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 71 1.5 Direcţii de cercetare identificate Încheiem analiza prin menţionarea direcţiilor de cercetare identificate. Direcţiile de cercetare identificate în urma analizei critice a cunoaşterii sunt următoarele: • caracterizarea rolului complexelor de ecosisteme din zona inundabilă a marilor fluvii în circuitele biogeochimice regionale ale metalelor; • caracterizarea mecanismelor prin care complexele de ecosisteme exercită acest rol; • caracterizarea efectelor ecotoxicologice ale metalelor în complexelor de ecosisteme din zona inundabilă; • evaluare măsurii în care instrumentele din structura SSAD naţional permit o asistare adecvată a factorilor de decizie cu privire la efectele ecotoxicologice ale metalelor în complexele de ecosisteme din zona inundabilă a Dunării. În particular, următoarele aspecte apar ca fiind prioritare: Din punct de vedere al cercetării fundamentale şi aplicative ‣ evalurea fluxurilor de metale care conexează ecosistemele în complexele inundabile; ‣ evaluarea modificărilor în cantitatea şi calitatea fluxurilor exportate în aval faţă de fluxurile importate din amonte. Elaborarea unor modele cu privire la dinamica acestora; ‣ evaluarea rolului microorganismelor în speciaţia metalelor grele în sol/sediment; ‣ caracterizarea statutului de deficienţă, optim sau exces al metalelor grele pentru populaţiile din zonele inundabile; ‣ evaluarea efectelor unor concentraţii de metale în compartimentele UHGM mai mari decât cele din sistemul real, dar plauzibile, asupra: ‣ preluării nutrienţilor de către plante, ‣ descompunerii litierei, ‣ activităţii microbiene din sol/sediment, în mod particular asupra etapelor microbiene ale circuitului azotului. Elaborarea unui model pentru evaluarea efectelor regimului hidrologic şi metalelor asupra raportului N 2 O/N 2 în conformitate cu schema din figura 9, ‣ structurii următoarelor compartimente: zooplancton, fitoplancton, faună bentonică, microfauna solului, ‣ concentraţiilor de metale din ihtiofaună; Model hidrologic al complexului inundabil Model pentru parametrul de control 1 Model al importului de metale şi azot Model pentru parametrul de control Model al biodisponibiltăţii metalelor Model al ratelor de denitrificare Model al raportului N 2 O/N 2 Model al emisiilor de azot molecular şi protoxid de azot Figura 9 Reprezentare schematică a modului de elaborare a modelului pentru exportul de N 2 şi N 2 O de azot şi efectele metalelor asupra sa.

72 Analiza critică a cunoaşterii ‣ identificarea unor seturi de indicatori anticipatori privind efectele metalelor asupra ecosistemelor şi complexelor de ecosisteme, în particular asupra zonelor umede de margine de râu; ‣ evaluarea capacităţii şi timpului de retenţie a metalelor în zonele umede danubiene . ‣ evaluarea efectelor acestei retenţii asupra calităţii bunurilor regenerabile exploatate din Sistemul Dunării Inferioare. Evaluarea efectelor retenţiei metalelor asupra celorlalte servicii ale zonelor umede danubiene; ‣ evaluarea gradului de poluare şi a potenţialului de remobilizare a poluanţilor (inclusiv metale grele) din fostele zone umede, actualmente îndiguite, dar potenţial restaurabile. Din punct de vederea al metodelor de obţinere a datelor: ‣ elaborarea de proceduri general acceptate pentru estimarea fracţiilor de metale cu biodisponibilităţi diferite în comapartimente abiotice. Din punct de vedere al elementelor implicate în asistarea deciziilor referitoarea la efectele ecotoxicologice (altele decât subsistemele de generare a cunoaşterii şi datelor): ‣ identificarea căilor de optimizare a componentelor SSAD direct relevante pentru luarea deciziilor referitoare la efectele ecotoxicologice (sistemul de monitoring integrat, procedurile de evaluarea a riscului, procedurile evaluare economică, sistemul normelor de emisie şi limitelor acceptabile, instrumentele de control coercitiv şi economic prin care acestea sunt impuse, infrastructura instituţională, subsistemul de dezvoltare a resursei umane).

<strong>Ecotoxicologia</strong> <strong>metalelor</strong> în <strong>lunca</strong> Dunării 71<br />

1.5 Direcţii de cercetare identificate<br />

Încheiem analiza pr<strong>in</strong> menţionarea direcţiilor de cercetare identificate.<br />

Direcţiile de cercetare identificate în urma analizei critice a cunoaşterii sunt următoarele:<br />

• caracterizarea rolului complexelor de ecosisteme d<strong>in</strong> zona <strong>in</strong>undabilă a marilor fluvii în<br />

circuitele biogeochimice regionale ale <strong>metalelor</strong>;<br />

• caracterizarea mecanismelor pr<strong>in</strong> care complexele de ecosisteme exercită acest rol;<br />

• caracterizarea efectelor ecotoxicologice ale <strong>metalelor</strong> în complexelor de ecosisteme d<strong>in</strong> zona<br />

<strong>in</strong>undabilă;<br />

• evaluare măsurii în care <strong>in</strong>strumentele d<strong>in</strong> structura SSAD naţional permit o asistare adecvată<br />

a factorilor de decizie cu privire la efectele ecotoxicologice ale <strong>metalelor</strong> în complexele de<br />

ecosisteme d<strong>in</strong> zona <strong>in</strong>undabilă a Dunării.<br />

În particular, următoarele aspecte apar ca fi<strong>in</strong>d prioritare:<br />

D<strong>in</strong> punct de vedere al cercetării fundamentale şi aplicative<br />

‣ evalurea fluxurilor de metale care conexează ecosistemele în complexele <strong>in</strong>undabile;<br />

‣ evaluarea modificărilor în cantitatea şi calitatea fluxurilor exportate în aval faţă de fluxurile<br />

importate d<strong>in</strong> amonte. Elaborarea unor modele cu privire la d<strong>in</strong>amica acestora;<br />

‣ evaluarea rolului microorganismelor în speciaţia <strong>metalelor</strong> <strong>grele</strong> în sol/sediment;<br />

‣ caracterizarea statutului de deficienţă, optim sau exces al <strong>metalelor</strong> <strong>grele</strong> pentru populaţiile<br />

d<strong>in</strong> zonele <strong>in</strong>undabile;<br />

‣ evaluarea efectelor unor concentraţii de metale în compartimentele UHGM mai mari decât<br />

cele d<strong>in</strong> sistemul real, dar plauzibile, asupra:<br />

‣ preluării nutrienţilor de către plante,<br />

‣ descompunerii litierei,<br />

‣ activităţii microbiene d<strong>in</strong> sol/sediment, în mod particular asupra etapelor microbiene ale<br />

circuitului azotului. Elaborarea unui model pentru evaluarea efectelor regimului<br />

hidrologic şi <strong>metalelor</strong> asupra raportului N 2 O/N 2 în conformitate cu schema d<strong>in</strong> figura 9,<br />

‣ structurii următoarelor compartimente: zooplancton, fitoplancton, faună bentonică,<br />

microfauna solului,<br />

‣ concentraţiilor de metale d<strong>in</strong> ihtiofaună;<br />

Model hidrologic al<br />

complexului <strong>in</strong>undabil<br />

Model pentru parametrul<br />

de control 1<br />

Model al<br />

importului de<br />

metale şi azot<br />

Model pentru<br />

parametrul de control<br />

Model al<br />

biodisponibiltăţii<br />

<strong>metalelor</strong><br />

Model al<br />

ratelor de<br />

denitrificare<br />

Model al<br />

raportului<br />

N 2 O/N 2<br />

Model al emisiilor de azot molecular şi protoxid de azot<br />

Figura 9 Reprezentare schematică a modului de elaborare a modelului pentru exportul de N 2 şi<br />

N 2 O de azot şi efectele <strong>metalelor</strong> asupra sa.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!