Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Ecotoxicologia</strong> <strong>metalelor</strong> în <strong>lunca</strong> Dunării 69<br />
(aceste <strong>in</strong>strumente şi metode <strong>in</strong>tră în structura componentelor sistemului suport de asistare a<br />
deciziilor, SSAD).<br />
În România, până la conflictul d<strong>in</strong> Iugoslavia, poluarea cu metale <strong>grele</strong> a Sistemului Dunării<br />
Inferioare (SDI) nu a stat în centrul atenţiei factorilor de decizie de nivel guvernamental. Studii<br />
desfăşurate în anii ’80 (Văd<strong>in</strong>eanu şi Cristofor, 1994), monitor<strong>in</strong>gul de rut<strong>in</strong>ă, precum şi<br />
cercetări mai noi (de ex. Ody şi Sarano, 1993) evidenţiaseră că, deşi în anumite zone ale<br />
şenalului Dunării concentraţiile de metale erau destul de mari, poluarea cu metale nu putea fi<br />
considerată o problemă acută, ea fi<strong>in</strong>d mult depăşită în importanţă de deterioarea pr<strong>in</strong> eutrofizare<br />
şi mari amenajări teritoriale. Atenţia factorilor de decizie era îndreptată către zone <strong>in</strong>tens poluate<br />
cu metale, localizate în jurul unor platforme <strong>in</strong>dustriale (MAPPM, 1997), şi ca urmare în SDI<br />
erau f<strong>in</strong>anţate în primul rând activităţi de monitor<strong>in</strong>g, care predom<strong>in</strong>au asupra celor de cercetare,<br />
în pofida lacunelor existente în baza de cunoşt<strong>in</strong>ţe. Cu toate acestea, încă d<strong>in</strong> anii ă80, grupul de<br />
cercetare ecologică al Universităţii d<strong>in</strong> Bucureşti a dezvoltat o serie de proiecte pentru<br />
caracterizarea circuitelor <strong>metalelor</strong> în partea d<strong>in</strong> luncă scoase d<strong>in</strong> regimul natural de <strong>in</strong>undaţie<br />
(Botnariuc, coord.,1981, D<strong>in</strong>u, coord., 1987, Văd<strong>in</strong>eanu, coord., 1989) şi în lacurile Deltei<br />
Dunării (Gonzalez şi colab., 1985, Nafea Al-Azzawi, 1987, Văd<strong>in</strong>eanu, 1990).<br />
Situaţia s-a schimbat substanţial începând cu 1999. Problema evaluării efectelor conflictului d<strong>in</strong><br />
Iugoslavia asupra mediului (<strong>in</strong>clusiv a efectelor <strong>metalelor</strong> <strong>grele</strong> care au fost antrenate de apele<br />
Dunării) a stat în centrul atenţiei structurilor guvernamentale cu responsabilităţi în domeniu încă<br />
d<strong>in</strong> timpul evenimentelor, sub presiunea op<strong>in</strong>iei publice şi a <strong>in</strong>stituţiilor <strong>in</strong>ternaţionale. După<br />
încetarea conflictului acestea au lansat şi asigurat cadrul de aplicare a unui program de<br />
monitorizare complexă. Derularea programului a constituit un excelent exerciţiu de colaborare<br />
între partenerii consorţiului de <strong>in</strong>stituţii implicate şi f<strong>in</strong>anţatorul activităţii, M<strong>in</strong>isterul Apelor,<br />
Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Între partenerii d<strong>in</strong> consorţiu, Universitatea Bucureşti, pr<strong>in</strong><br />
Departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă, a avut ca obligaţii elaborarea<br />
planului pentru organizarea adecvată la scară de timp şi spaţiu a <strong>in</strong>vestigaţiilor, precum şi analiza<br />
critică a monitor<strong>in</strong>gului de rut<strong>in</strong>ă, a datelor şi cunoşt<strong>in</strong>ţelor existente. Rezultatele pe anul 1999<br />
au evidenţiat dificultatea extragerii unor concluzii cu grad ridicat de certitud<strong>in</strong>e pe baza datelor<br />
caracterizând sistemul actual, atâta vreme cât seturile de date care caracterizează sistemul de<br />
refer<strong>in</strong>ţă, cu care se face comparaţia, adesea nu au calitatea necesară, ceea ce a adus în prim plan<br />
necesitatea optimizării sistemelor de generare şi transfer al datelor şi cunoşt<strong>in</strong>ţelor referitoarea la<br />
SDI, în contextul mai larg al construirii unui sistem suport de asistare a deciziilor<br />
(SSAD,Văd<strong>in</strong>eanu, 1999) cu privire la toate componentele capitalului natural al României.<br />
În noile condiţii (şi cu noile resurse disponibile), ecotoxicologia <strong>metalelor</strong> <strong>grele</strong> în SDI a căpătat<br />
o nouă dimensiune, activitatea orientându-se, alături de cercetarea fundamentală şi monitor<strong>in</strong>g, şi<br />
către optimizarea componentelor specifice d<strong>in</strong> structura SSAD relevante pentru managementul<br />
capitalului natural al SDI. S-a avut în vedere în special Sistemul de Monitor<strong>in</strong>g Integrat, dar s-a<br />
făcut şi o analiză a potenţialului şi limitelor procedurilor de analiză funcţională, valorică, şi<br />
evaluare de impact utilizabile pentru evaluarea serviciului de retenţie a <strong>metalelor</strong> în zona<br />
<strong>in</strong>undabilă a Dunării şi a efectelor acestuia asupra producţiei altor bunuri şi servicii.