Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

20.01.2015 Views

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 57 2. Structura şi proprietăţile fizico-chimice prin care compuşii dintr-o anumită clasă pot fi identificaţi (elemente din baza de cunoştinţe a chimiei), 3. Nivelul producţiei, destinaţia, modul de depozitare şi procedeele de utilizare (elemente din baza de cunoştinţe cu privire la sistemele socio-economice). 4. Distribuţia compuşilor chimici în compartimentele principale ale unităţilor hidrogeomorfologice (sol/litosferă, sedimente, apă) şi troposferă; căile de transport şi nivelul de expunere respectiv, accesibilitatea lor sistemului de ciclare; biotransformarea, natura compuşilor derivaţi, mecanismele de transfer, bioacumulare şi bioconcentrare (elemente din baza de cunoştinţe a biogeochimiei şi ecotoxicologiei), 5. Toxicitatea letală şi subletală şi efectele la nivel macromolecular şi celular (mutagene şi biochimice), la nivel tisular, respectiv cele fiziologice (elemente din baza de cunoştinţe a toxicologiei), 6. Ecotoxicitatea compuşilor primari sau a derivaţilor lor – efectele asupra structurii genetice a populaţiilor, complexităţii şi stabilităţii biocenozelor, asupra productivităţii primare şi secundare şi calităţii resurselor biologice (elemente din baza de cunoştinţe a ecotoxicologiei) 7. Principalele canale de transfer a compuşilor sau derivaţilor lor, densitatea fluxurilor şi nivelul de expunere a indivizilor şi populaţiilor umane. Figurile 5 şi 6 includ elementele acestui mod de abordare integrată. Dacă detectarea efectelor unui poluant toxic este exclusiv o problemă ştiinţifică, prevenirea şi acţiunile întreprinse în scopul reducerii efectelor unui poluant iau în considerare şi factori politici, economici, sociali (Forbes & Forbes, 1994). Problema constă în stabilirea măsurii în care trebuie să fie implicaţi aceşti factori. Dificultăţile politice, culturale, sociale devin din ce în ce mai greu de trecut şi de îndepărtat pe măsură ce se măreşte scara spaţială la care se manifestă efectele ecotoxicologice (frecvent se depăşesc graniţele administrative). De aceea, este necesară realizarea de convenţii internaţionale care să faciliteze comunicarea atât în vederea realizării de programe de monitorizare, cât şi în cazul producerii de accidente care au implicaţii ecotoxicologice şi în acelaşi timp, să impună o oarecare obligativitate din partea fiecăruia de a respecta normele şi standardele internaţionale. Efectuarea controlului periodic în vederea stabilirii gradului de respectare a normelor, precum şi elaborarea şi comunicarea prin intermediul unor rapoarte a gradului în care se aplică măsurile de prevenire sau post facto, trebuie realizată într-un limbaj accesibil, care să permită comunicarea între părţile implicate. Normele şi standardele sunt necesare pentru a diminua pe cât posibil, impactul negativ al activităţii organizaţiilor, în particular cea legată de producerea şi eliminarea de substanţe toxice în compartimentele UHGM şi troposferă, care afectează funcţionarea sistemelor ecologice şi se pot răsfrânge asupra stării de sănătate a populaţiei umane. Prin stabilirea acestor valori se urmăreşte intensificarea activităţilor de captare a compuşilor nocivi în vederea minimizării volumului acestora, precum şi a toxicităţii unor compuşi prin eliminarea lor din procesul productiv, cu alte cuvinte să se poată exercita controlul direct asupra “performanţei ecologice” a activităţilor de producere a substanţelor chimice şi un control indirect datorat corelaţiei dintre acestea şi distribuţia poluanţilor în componentele capitalului natural. Termenul “performanţă ecologică” se referă la capacitatea de încadrare în normele şi standardele stabilite (Negrei, 1999). Caracterul dual al normelor şi standardelor este dat de faptul că acestea exprimă, pe de o parte, interdicţia de a depăşi un anumit nivel al emisiilor, iar, pe de altă parte, autorizarea de a polua până la acest nivel fără a suporta costuri pentru pagubele provocate (Negrei, 1997). Mai mult, numeroase norme în vigoare reflectă mai degrabă costul decât cunoaşterea ştiinţifică şi iau în calcul numai un singur aspect al emisiilor, anume toxicitatea (Nierynck, 1999).

58 Analiza critică a cunoaşterii I. Precondiţii: Modelul structural prin care se identifică sistemul sau sistemele ecologice complexe care există sau în care ar urma să pătrundă un compus chimic dat Date pentru identificarea compusului sau clasei de compuşi chimici: structură, proprietăţi, utilizare, depozitare II. Distribuţia în compartimentele UHGM & troposferă; schimburi şi mecanisme de transformare. Modelare matematică 1. K 1-3 Troposferă K 1-2 2. Sol [A 2 ] 3. Apă [A 3 ] K 3-5 K 2-4 4. Particule K 4-5 [n suspensie 5. Sedimente III. Efecte determinate prin expunere şi consum: indivizi şi populaţii (Teste de toxicitate) TOXICITATE LETALĂ ŞI SUBLETALĂ • modificări structurale: celulă, ţesuturi, organe; • efecte asupra proceselor biochimice şi fiziologice; • mutageneză şi modificarea structurii genetice a populaţiilor. IV. Accesibilitatea pentru sistemul de ciclare şi comportamentul compusului chimic. Modelare matematică. • Transfer între modulele trofodinamice; • Biotransformare; • Bioacumulare şi concentrare. V . Efecte ecotoxicologice (efecte la distanţă, cumulate şi pe termen lung). Modelare matematică. • Simplificarea structurii modulelor trofodinamice şi a reţelei trofice în ansamblul său; • Deteriorarea genofondului; • Diminuarea productivităţii şi a calităţii resurselor şi serviciilor; • Deteriorarea structurii genetice şi a stării de sănătate a populaţiei umane. Figura 5 (figura şi legenda după Vădineanu 1998) Structura modelului de abordare integrată şi de evaluare a căilor de transfer, a transformărilor şi efectelor toxice potenţiale ale diferitelor clase de substanţe chimice.

58<br />

Analiza critică a cunoaşterii<br />

I. Precondiţii:<br />

Modelul structural pr<strong>in</strong><br />

care se identifică sistemul<br />

sau sistemele ecologice<br />

complexe care există sau în<br />

care ar urma să pătrundă un<br />

compus chimic dat<br />

Date pentru identificarea<br />

compusului sau clasei de<br />

compuşi chimici: structură,<br />

proprietăţi, utilizare, depozitare<br />

II.<br />

Distribuţia în<br />

compartimentele<br />

UHGM & troposferă;<br />

schimburi şi mecanisme<br />

de transformare.<br />

Modelare matematică<br />

1. K 1-3<br />

Troposferă<br />

K 1-2<br />

2. Sol<br />

[A 2 ]<br />

3. Apă<br />

[A 3 ]<br />

K 3-5<br />

K 2-4 4. Particule<br />

K 4-5<br />

[n suspensie<br />

5.<br />

Sedimente<br />

III.<br />

Efecte determ<strong>in</strong>ate pr<strong>in</strong><br />

expunere şi consum:<br />

<strong>in</strong>divizi şi populaţii<br />

(Teste de toxicitate)<br />

TOXICITATE LETALĂ ŞI SUBLETALĂ<br />

• modificări structurale: celulă, ţesuturi, organe;<br />

• efecte asupra proceselor biochimice şi<br />

fiziologice;<br />

• mutageneză şi modificarea structurii genetice a<br />

populaţiilor.<br />

IV.<br />

Accesibilitatea pentru<br />

sistemul de ciclare şi<br />

comportamentul<br />

compusului chimic.<br />

Modelare matematică.<br />

• Transfer între modulele trofod<strong>in</strong>amice;<br />

• Biotransformare;<br />

• Bioacumulare şi concentrare.<br />

V .<br />

Efecte ecotoxicologice<br />

(efecte la distanţă,<br />

cumulate şi pe termen<br />

lung). Modelare<br />

matematică.<br />

• Simplificarea structurii modulelor trofod<strong>in</strong>amice şi<br />

a reţelei trofice în ansamblul său;<br />

• Deteriorarea genofondului;<br />

• Dim<strong>in</strong>uarea productivităţii şi a calităţii resurselor<br />

şi serviciilor;<br />

• Deteriorarea structurii genetice şi a stării de<br />

sănătate a populaţiei umane.<br />

Figura 5 (figura şi legenda după Văd<strong>in</strong>eanu 1998) Structura modelului de abordare <strong>in</strong>tegrată şi<br />

de evaluare a căilor de transfer, a transformărilor şi efectelor toxice potenţiale ale diferitelor<br />

clase de substanţe chimice.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!