Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

42
Analiza critică a cunoaşterii
gradienţi de denitrificare şi contaminarea cu metale. Efectul substanţelor toxice asupra activităţii
microbiene din solul zonelor inundabile, în particular asupra denitrificării, nu a fost investigat.
Respiraţia solului a fost utilizată şi pentru a evalua experimental efectele metalelor grele asupra
activităţii microbiene din sol (Nordgen şi colab., 1983, 1988). Efectele raportate ale metalelor
asupra respiraţiei solului sunt contradictorii. Yeates şi colab. (1994) raportează un efect scăzut,
în timp ce Nordgren (1988) arată că este un parametru sensibil. Johansen şi colab. (1998) găsesc
că respiraţia a fost mai puţin sensibilă decât denitrificarea potenţială. Denitrificatorii în condiţii
normale în solurile bine oxidate se găsesc în număr mic şi se dezvoltă la adăugarea de substrat
energetic (de ex. carbon organic dizolvat) şi anoxie. Efectul inhibitor al metalelor a fost observat
în special în condiţii favorabile comunităţii de denitrificatori (Johansen şi colab., 1998). Din
acest motiv, şi pentru a face studiile intercomparabile, s-a evaluat în general efectul asupra
denitrificării potenţiale (Bradley şi Chapelle, 1993, Speir şi colab., 1995). În ce priveşte
mecanismul intim, Baath (1989) arată că inhibarea activităţii enzimatice se datorează probabil
unei sinteze mai scăzute a enzimelor asociată cu inhibare a ratei de creştere a microorganismelor,
şi mai puţin inhibării directe a enzimelor respective.
Un alt aspect neclarificat este cel al impactului metalelor asupra structurii comunităţilor de
miroorganisme (Baath şi colab., 1998). Menţionăm în acest context că s-a încercat şi evaluarea
efectului regimului hidrologic asupra microorganismelor din sedimentul zonelor umede (Boon şi
colab., 1996), iar recent compararea nevertebratelor din sol cu microorganismele din punct de
vedere al sensibilităţii la contaminarea cu metale grele (Ellis şi colab., 2001).
Dacă până acun ne-am referit preponderent la aspecte de nivel ecosistemic, în continuare vom
puncta câteva caracteristici ale ecotoxicologiei la nivelul complexelor de ecosisteme. Inducerea
succesiunii secundare prin exploatarea antropică a ecosistemelor forestiere are puternice efecte
asupra fluxurilor de metale care ies din complexele care include acele ecosisteme (Scott şi
colab., 2001, Ukonmanaho şi colab., 2001), analog cu ceea ce se cunoştea deja în cazul azotului
(Reiners, 1981).