Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
38<br />
Analiza critică a cunoaşterii<br />
f<strong>in</strong>e, a treia abordare este cea experimentalistă. Deoarece experimentarea la o scară mare,<br />
ecosistemică, este limitată, ca răspuns s-a dezvoltat utilizarea microcosmurilor, calibrate astfel<br />
încât să se poată măsura <strong>in</strong>trările şi ieşirile de substanţă. Toate cel trei abordări au fost aplicate în<br />
studiul <strong>metalelor</strong> <strong>grele</strong>.<br />
În anumite cazuri s-a studiat ciclarea <strong>metalelor</strong> <strong>grele</strong> pentru a căuta explicaţii ale unor efecte<br />
negative constatate. În altele pentru a înţelege ciclarea unor metale toxice particulare şi pentru a<br />
face predicţii cu privire la apariţia viitoare a unor niveluri toxice în componentele ecosistemice<br />
de <strong>in</strong>teres.<br />
Elucidarea ciclării la nivel ecosistemic presupune cuantificarea distribuţiei elementului în<br />
diferitele compartimente şi estimarea transferului între aceste compartimente. Comparaţia între<br />
rezultatele unor autori diferiţi e dificilă, datorită diferitelor strategii de sampl<strong>in</strong>g şi tehnici<br />
analitice utilizate. Probleme metodologice apar îndeosebi în ce priveşte analiza solului, unde<br />
tehnicile de preparare variază chiar şi la acelaşi autor.<br />
Modelul de acumulare variază în funcţie de metalul toxic implicat (Hughes, 1981). Solul este cel<br />
mai mare rezervor de Pb, Cd, Cu şi Zn în ecosistemele terestre pentru care există date. Litiera<br />
este de obicei al doilea, cu excepţia Cu, unde vegetaţia este adesea mai important. Inputul<br />
atmosferic este mic, totuşi semnificativ, mai ales în cazul Pb. Majoritatea acestui <strong>in</strong>put este<br />
concentrat în cei câţiva cm superficiali ai solului, de foarte mare importanţă pentru funcţionarea<br />
ecosistemului.<br />
Mobilitatea diferenţiată a <strong>metalelor</strong> toxice în diferitele componente ale ecosistemului, comb<strong>in</strong>ată<br />
cu asimetria de distribuţie a concentraţiilor de metale sugerează că efectele toxice asociate cu<br />
concentrări pot creşte în componete <strong>in</strong>dividuale ale ecosistemelor, chiar în cazul când<br />
concentraţiile medii nu ar impica aceasta (Hughes, 1981). Detectarea unor asfel de situaţii şi<br />
evaluarea semnificaţiei lor constituie o direcţie de cercetare importantă.<br />
Dificultatea evaluării efectelor potenţiale de perturbare a unui ecosistem prov<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> faptul că se<br />
acţionează simultan la mai multe niveluri de organizare şi la o multitud<strong>in</strong>e de scări spaţiale şi<br />
temporale.<br />
Ca urmare a faptului că proprietăţile ecosistemului nu se pot reduce la proprietăţile<br />
componentelor sale, nu se poate face o extrapolare a relaţiilor doză/răspuns ale populaţiilor<br />
asupra întregului ecosistem. Surv<strong>in</strong>e de aici necesitatea studiului efectelor asupra ecosistemelor<br />
reale (Ramade, 1992).<br />
Trebuie <strong>in</strong>sistat asupra aspectului că metalele <strong>grele</strong> adesea se găsesc împreună (Zn şi Cd e un<br />
exemplu clasic, dar de asemenea Zn şi Pb), precum şi metalele <strong>grele</strong> reprez<strong>in</strong>tă doar o clasă de<br />
poluanţi. Ca urmare în teren poate fi dificilă dist<strong>in</strong>gerea efectelor care pot fi atribuite doar<br />
poluării cu metale <strong>grele</strong>.<br />
Impactul <strong>metalelor</strong> <strong>grele</strong> asupra ecosistemului va dep<strong>in</strong>de de tipul de ecosistem luat în<br />
consideraţie. Pentru un ecosistem vor exista în cel mai simplu caz două situaţii, în funcţie de<br />
tipul de <strong>in</strong>trare:<br />
• Contam<strong>in</strong>are pr<strong>in</strong> substrat (bogat în metale sau steril - doar al doilea caz <strong>in</strong>teresează<br />
ecotoxicologic), în care caz solul va fi colonizat doar de toleranţi. În f<strong>in</strong>al ecosistemul<br />
at<strong>in</strong>ge o anumită complexitate şi stabilitate.<br />
• Contam<strong>in</strong>area se face de o asemnea manieră încât <strong>in</strong>putul este de o manieră cont<strong>in</strong>uă.<br />
Creşterea progresivă se face asupra unor ecosisteme deja complexe şi relativ stabile.<br />
Urmează următoarea secvenţă (Holdgate 1979, citat de Mart<strong>in</strong> şi Coughtrey): schimbări