Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 29
fertilizatori pe terenurile agricole si vom avea o imagine asupra acţiunilor antropice ce se produc
la acest nivel. Acesta este unul din motivele pentru care a fost mult investigat circuitul azotului,
urmărindu-se minimizarea efectelor negative ale fertilizatorilor (Younie şi Black, 1979, Terry şi
colab., 1981; Newbould, 1982).
În cercetările întreprinse pentru caracterizarea circuitelor biogeochimice, s-a urmărit estimarea
stocurilor de azot, cuantificarea proceselor de mineralizare, nitrificare, denitrificare, precum şi
evaluarea capacităţii de retenţie a azotului în zonele umede. În figura 3 şi tabelul 1 sunt
prezentate principalele mecanisme implicate în retenţia metalelor şi azotului în complexele de
ecosisteme din structura SDI, precum şi câteva observaţii cu privire la gradul de cunoaştere al
diferitelor mecanisme la debutul programului de cercetare şi ora actuală. Exportul şi importul
unor forme dizolvate se poate face şi prin intermediul apei subterane (fluxuri nereprezentate),
atunci când există defazaje între nivelul apei subterane şi cel al Dunării.
Sedimentul are un rol important în procesele implicate în circuitul azotului în zone umede.
Acumularea de azot în sediment depinde de balanţa dintre producţia plantelor şi descompunere şi
de asemeni de balanţa dintre importul alohton şi exportul de azot. Rolul vegetaţiei în circuitul
azotului a prezentat un deosebit interes. Boyd (1978), spre exemplu, arată că concentraţia de azot
variază foarte mult între părţile plantei, între stadiile de maturitate, între indivizi şi între
ecosisteme, între biomasa vie şi cea moartă. Rolul consumatorilor (de exemplu Reader, 1979) în
stocare a fost şi el studiat.
Consumatori (5)
Vegetaţie (5)
6 6
10
9
1
4
11
2,3 8
Sol/
Sediment
(5)
7
Litieră
(5)
0 12 2 7,8
Azot transportat de apa de suprafaţă (5)
(dizolvat, particulat şi biomasă)
13
Figura 3 Prezentare schematică a principalelor mecanisme (0 - 11) implicate în retenţia azotului
în zone inundabile. Descrierea mecanismelor este prezentată în tabelul 1.
Exportul de azot din zonele umede este strâns legat de caracteristicile hidrologice ale zonei
respective (pentru semnificaţia regimului hidrologic, a se vedea figura 2). S-au făcut cercetări
restrânse în ce priveşte exportul de azot particulat (PN) şi azot organic dizolvat (DON), exportul
de litieră sau de biomasă, dar aceste cercetări sunt disparate, fără o abordare unitară a problemei.