Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
28<br />
Analiza critică a cunoaşterii<br />
o formă s<strong>in</strong>tetică a acestor procese. Modalitatea s<strong>in</strong>tetică de exprimare este un model care<br />
explicitează bilanţul <strong>metalelor</strong> în ecosistem (fie că se manifestă ca retenţie sau ca export) în<br />
termenii mecanismelor de la nivelul compartimentelor ecosistemului.<br />
În acest sens, notăm cantitatea unui element m<strong>in</strong>eral d<strong>in</strong>tr-un compartiment al modelului<br />
homomorf X i . Atunci X 1 …. X n reprez<strong>in</strong>tă parametrii de stare ai celor n compartimente d<strong>in</strong><br />
modelele homomorfe ale ecosistemelor, şi X Ci1 …. X C<strong>in</strong> , parametrii de stare ale<br />
compartimentelor d<strong>in</strong> modelele homomorfe ale complexelor. Notăm de asemenea ratele de<br />
transfer d<strong>in</strong>tre compartimentele ecosistemelor şi d<strong>in</strong>tre acestea şi compartimentele exterioare<br />
astfel: K ij – rata de transfer de la compartimentul j la compartimentul i, b iE – rata de transfer de la<br />
compartimentul extern la compartimentul <strong>in</strong>tern i, K ji – rata de transfer de la compartimentul i la<br />
compartimentul j, c Ei – rata de transfer de la compartimentul i către compartimentul extern.<br />
Compartimentul extern poate fi un complex diferit (componentă a capitalului natural, dacă e<br />
vorba de un export pe căi naturale, sau a sistemului socio-economic, în cazul exportului<br />
antropic), sau un ecosistem diferit d<strong>in</strong> acelaşi complex local.<br />
Dacă cunoaştem valorile parametrilor de stare la un moment dat, precum şi ratele de transfer<br />
între compartimente, atunci se poate aprecia pentru acel moment starea circulaţiei elementului.<br />
Pentru exprimarea circulaţiei elementelor m<strong>in</strong>erale şi a d<strong>in</strong>amicii lor în timp utilizăm un sistem<br />
de ecuaţii diferenţiale de forma (Cobelli şi colab., 1979) următoare:<br />
dXi(t)/dt = sum j=1, n (K ij *X j (t)) + sum E=1, m (b iE *X E ) – sum j=1, p (K ji *X i (t)) – sum E=1, q (c Ei *X i (t))<br />
unde<br />
dXi(t)/dt este rata modificării cantităţii elementului în compartimentul i<br />
sum j=1, n (K ij *X j (t)) este suma cantităţilor elementului studiat care <strong>in</strong>tră d<strong>in</strong> alte<br />
compartimente j ale modelului homomorf în compartimentul i<br />
sum E=1, m (b iE *X E ) este suma cantităţilor d<strong>in</strong> elementul studiat care <strong>in</strong>tră d<strong>in</strong> alte sisteme<br />
ecologice (E) în compartimentul i<br />
sum j=1, p (K ji *X i (t)) suma cantităţilor care se scurg d<strong>in</strong> compartimentul i către alte<br />
compartimente j ale modelului homomorf<br />
sum E=1, q (c Ei *X i (t)) suma cantităţilor care se scurg d<strong>in</strong> compartimentul i către exteriorul<br />
ecosistemului<br />
Ratele de transfer între compartimentele modelului homomorf şi d<strong>in</strong>tre acestea şi exterior sunt<br />
variabile în timp. Fluctuaţia în timp a ratelor de transfer poate fi determ<strong>in</strong>ată de restructurările<br />
d<strong>in</strong> cadrul compartimentelor şi de răspunsurile variabile ale fiecărei componente <strong>in</strong>tegrate în<br />
compartimentele modelului. Ca urmare, modelului matematic de mai sus trebuie să i se asocieze<br />
un set de submodele determ<strong>in</strong>istice care să permită estimarea ratelor de transfer în diferite<br />
condiţii ecologice. Aceste submodele trebuie să <strong>in</strong>cludă rata maximă ce caracterizează transferul<br />
în condiţii optime şi coeficienţii care evidenţiază dim<strong>in</strong>uarea ratei maxime <strong>in</strong> conditii diferite de<br />
cele optime.<br />
O astfel de abordare ar îndepl<strong>in</strong>i toate exigenţele ecologiei sistemice. Ea ar avea drept rezultat<br />
înţelegerea şi explicarea tuturor proprietăţilor sistemului ecologic <strong>in</strong>vestigat legate direct de<br />
ciclarea <strong>metalelor</strong> <strong>grele</strong> (nu şi a celor referitoare la efectele lor).<br />
1.1.2 Circuitul biogeochimic local al azotului<br />
Circuitul azotului în zonele umede este relativ b<strong>in</strong>e caracterizat. Creşterea populaţiei mai ales în<br />
ultimii 50 de ani, a determ<strong>in</strong>at o dezvoltare deosebită a Sistemului Socio Economic Uman, şi a<br />
dus la creşterea impactului acestuia asupra capitalului natural şi la apariţia tot mai multor<br />
<strong>in</strong>terferenţe cu circuitul azotului. Este suficient să ne referim numai la producţia şi aplicarea de