Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 285 Schimbări ale contaminării la diferite scări de timp în ecosistemele acvatice ale Deltei Dunării Pe termen scurt (de la un an la altul) nu a existat vreo tendinţă comună tuturor ecosistmelor, cu excepţia Cr, care a avut valori foarte asemănătoare în 1993 şi 1995 (figura 5). Anexa 10 Figura 5 Diagramă a concentraţiilor de Cr în sedimentul superficial. Pe axa x - valori în 1993, pe axa y -valori în 1995 (ppm). Pentru modificările pe termen mediu (prin compararea orizonturilor a şi b de sediment) fiecare metal a fost analizat separat, dar prezentăm doar rezultate cumulative pentru două grupe de metale: Cu, Zn, Ni, Cd, Pb, Cr şi Co, pe de o parte, Zr, Mo, V, Sr şi Ba, pe de altă parte (figura 6). Cea mai mare creştere se înregistrează în lacul Trei Ozere, o mică descreştere pentru cel de-al doilea grup de metale fiind datorată Sr şi Ba. Cea mai mare descreştere a avut loc în lacul Băclăneşti. Situaţii speciale prezintă canalul Dunavăţu şi lacul Tătaru, cu tendinţe contrarii pentru cele două grupe de metale. În canalul Dunavăţu a avut loc o descreştere generală a contaminării, dar o creştere în cazul Sr, Ba şi Ni. Sr şi Ba sunt responsabile pentru creşterea în cazul celui de-al doilea grup în lacul Tătaru, unde contaminarea generală a scăzut. Pe termen lung, pe baza analizei unor carote prelevate în lacurile Roşu, Meşteru şi Matiţa, s-a putut constata o creştere a concentraţiilor de Ni, Pb, Zn, Cr, Cd, Cu, As în sedimentul superficial (0-4 cm) faţă de cel profund. Se poate conchide că pe termen lung a avut loc o creştere a contaminării sedimentelor cu metale, dar pe termen mediu variaţii specifice pot avea loc. Relaţia dintre distribuţia în spaţiu a metalelor din lacurile Deltei Dunării şi dinamica lor pe termen mediu Figura 7 arată relaţia dintre coeficientul de determinare al corelaţiei dintre concentraţiile din orizonturile a şi b de sediment pentru fiecare metal, pe de o parte, şi coeficientul de disimilaritate, pe de altă parte. Graficul sugerează că, pentru majoritatea metalelor, o descreştere a corelării dintre straturile de sediment are loc atunci când coeficientul de disimilaritate creşte. Prin urmare un R 2 coborât este asociat cu valori mai împrăştiate. |inând cont şi de relaţia dintre gradientul de conectivitate hidrologică şi contaminare, se poate conchide că o contaminare mai ridicată nu este asociată cu o reducere liniară a contaminării cu metale pe acest gradient. Prin urmare, capacitatea de retenţie a metalelor în sistemele acvatice ale Deltei este încă relativ ridicată, de vreme ce efectul de filtrare este intens. Un caz special îl reprezintă Pb, care are un coeficient de disimilaritate coborât şi un R 2 de asemenea coborât. Acesta ar putea fi explicat astfel: Pb nu depăşeşte atât de mult valorile de fond, dar are loc o puternică retenţie a sa. Un argument în această direcţie este puternica sa asociere cu materia particulată în suspensie, care poate fi reţinută prin procesul de sedimentare. În cazul celorlalte metale, un transfer important către sediment poate avea loc prin moartea componentelor sectorului de ciclare, care concentrează metalele din fracţia dizolvată. Această cale de transfer este mult mai lentă ca sedimentarea.
286 Anexe
- Page 235 and 236: 234 Anexe Depresiune Export antropi
- Page 237 and 238: 236 Anexe Anexa 3 Figura 10 Detalie
- Page 239 and 240: 238 Anexe analizei funcţionale cal
- Page 241 and 242: 240 Anexe Anexa 5 Rezultate ale ana
- Page 243 and 244: 242 Anexe Anexa 5 Tabelul 2 Paramet
- Page 245 and 246: 244 Anexe ‣ reconstrucţia ecolog
- Page 247 and 248: 246 Anexe Anexa 7 Organizarea spaţ
- Page 249 and 250: 248 Anexe 5 A-A’ 4, H F G 2, I 3
- Page 251 and 252: 250 Anexe I6 I5 Aii I4 I3 Ai I2 I1
- Page 253 and 254: 252 Anexe Anexa 7 Figura 8 Profilul
- Page 255 and 256: 254 Anexe Anexa 7 Figura 11 Schiţa
- Page 257 and 258: 256 Anexe Zonă depresionară cu s
- Page 259 and 260: 258 Anexe Anexa 8 Planşa 2 Sus: ă
- Page 261 and 262: 260 Anexe Anexa 8 Planşa 4 Canale
- Page 263 and 264: 262 Anexe Anexa 8 Planşa 6 Sus: La
- Page 265 and 266: 264 Anexe Anexa 8 Planşa 8 Depresi
- Page 267 and 268: 266 Anexe Anexa 8 Planşa 10 Gindul
- Page 269 and 270: 268 Anexe Anexa 8 Planşa 12 Prival
- Page 271 and 272: 270 Anexe consumatori ai nevertebra
- Page 273 and 274: 272 Anexe Dunări în 1992-1995 (da
- Page 275 and 276: 274 Anexe Pentru evaluare au fost u
- Page 277 and 278: 276 Anexe E.5 Evaluarea ponderii ex
- Page 279 and 280: 278 Anexe terestră, articolul de s
- Page 281 and 282: 280 Anexe Anexa 10 Distribuţia con
- Page 283 and 284: 282 Anexe
- Page 285: 284 Anexe Ct R = -0.72** L Anexa 10
- Page 289 and 290: 288 Anexe Tip de detritus Staţia Z
- Page 291 and 292: 290 Anexe
- Page 293 and 294: 292 Anexe Anexa 13 a Coeficienţii
- Page 295 and 296: 294 Anexe K1-12b Zr Fe Mn Zn Cu Ni
- Page 297 and 298: 296 Anexe corp K1-10a Zr Fe Mn Zn C
- Page 299 and 300: 298 Anexe K2-16 tot individul Zr Fe
- Page 301 and 302: 300 Anexe Anexa 17 Coeficienţii de
- Page 303 and 304: 302 Anexe Anexa 19 A. Coeficienţii
- Page 305 and 306: 304 Anexe Sistem C. Per. Ev. Zr Fe
- Page 307 and 308: 306 Anexe Anexa 21 a Concentraţii
- Page 309 and 310: 308 Anexe Anexa 21 e Concentraţii
- Page 311 and 312: 310 Anexe Anexa 21 h Concentraţii
- Page 313 and 314: 312 Anexe Anexa 22 Concentraţiile
- Page 315 and 316: 314 Anexe
- Page 317 and 318: 316 Anexe Anexa 25 Structura consor
- Page 319 and 320: 318 Bibliografie 17. Baath, E., 198
- Page 321 and 322: 320 Bibliografie 58. Cairns, J., Jr
- Page 323 and 324: 322 Bibliografie 95. Cristofor, S.,
- Page 325 and 326: 324 Bibliografie 134. Gambrell, R.
- Page 327 and 328: 326 Bibliografie calităţii factor
- Page 329 and 330: 328 Bibliografie 209. Jamil, A., K.
- Page 331 and 332: 330 Bibliografie Hg and Zn in the p
- Page 333 and 334: 332 Bibliografie “Raport anual la
- Page 335 and 336: 334 Bibliografie 331. Pokorny, J.,
286 Anexe