Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 279 Anexa 9 Tabelul 3 Caracterizare generală a ecosistemelor studiate în Insula Mică a Brăilei din care au provenit probele de plante (medie anuală şi domeniu de variaţie, noi. 1995 – dec. 1996). Legendă: Tip de ecosistem: 1 = ţărm, 2 = grind natural, 3 = depresiune interioară, 4 = mlaştină, 5 = fost prival, 6 = lac foarte puţin adânc, 7 = depresiune interioară izolată prin dig, Impact antropic direct: 0 = absent, 1 = mic, 2 = mare, 3 = foarte mare, Viteza apei la inundaţie: 1 = mare, 2 = mică, 3 = mică sau apă stagnantă, Tip de sol: 1 = benzi nisipoase şi prăfoase în alternare, 2 = nisip şi praf în părţi aproximativ egale (ambele > 90%), 2 = praf (>70%) 3 = argilă ( >90%), * = valori pentru 1997 (Adamescu şi Cazacu, date nepublicate), ND = nedisponibil. Parametru / Codul ecosistemului H1 H2 H3 H4 H5 H6* I1 I2 I3 I4 G1 G2 G3 G4 Tip de ecosistem 1 2 3 4 4 6 1 2 5 2 1 2 3 7 Impact antropic direct 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 2 2 3 Nivelul mediu al apei (cm) 132 -208 26 63 82 110 48 -106 78 -221 30 -233 -1 -50 Nivelul minim al apei -100 -400 -150 -150 -80 15 -150 -300 -150 -400 -200 -390 -145 -120 Nivelul maxim al apei 420 80 210 260 320 290 298 163 343 48 305 65 190 -10 Viteza apei la inundare 1 3 3 3 3 3 2 3 2 1 2 3 3 - pH-ul mediu al apei 7.96 8.35 7.26 7.42 7.36 7.86 8.00 7.89 7.83 ND 7.92 ND 8.17 7.44 pH-ul minim al apei 7.25 8.25 6.25 6.03 6.10 7.00 7.31 7.62 6.76 ND 7.34 ND 7.21 6.90 pH-ul maxim al apei 8.44 8.44 8.37 8.47 8.32 8.55 8.58 8.21 8.90 ND 8.32 ND 9.37 8.12 O 2 în apă (mg/l, primii 50 cm) ND ND ND ND ND 7.27 ND ND ND ND ND ND ND ND O 2 în apă (minim) ND ND ND ND ND 0.30 ND ND ND ND ND ND ND ND O 2 în apă (maxim) ND ND ND ND ND 11.5 ND ND ND ND ND ND ND ND Tipul de sol 1 2 2 4 4 4 1 3 3 3 1 3 3 3 Temperatura solului ( o C, medie) 13 12.3 12.3 12.4 12.3 15.5 13.5 12.9 13.8 12.3 12.7 12.7 13.2 12.4 Temperatura minimă a solului 0 0 0.8 1 0 8 0 0 0 0 0 0 0 0 Temperatura maximă a solului 26.4 26.5 23.7 22.4 23.3 21 24 22.3 27.3 22.4 22.2 24.8 23.8 22.6 Umiditatea solului (%, medie) 28.8 30.2 44.6 43.2 46 47.9 27.5 29.5 36.2 29.1 25.3 18.4 27.5 27 Umiditatea minimă a solului 23.1 14.3 32.6 38.4 36.4 32.4 8.1 5.9 23 14.9 13.4 2.9 5.6 17.1 Umiditatrea maximă a solului 37.9 41.1 52.4 51.2 50.9 58.5 39.8 41.6 46.5 41.1 30.6 28.3 35.5 32.4 pH-ul solului (medie) 7.43 7.51 7.19 7.19 7.21 7.27 7.35 7.59 7.33 7.6 7.37 7.81 7.64 7.51 pH-ul minim al solului 7.02 6.64 6.53 6.45 6.65 6.99 6.29 6.03 5.98 6.22 5.95 6.99 6.84 6.02 pH-ul maxim al solului 8.02 8.24 7.97 7.78 7.78 7.61 8.11 8.9 7.95 8.1 8.2 8.35 8.61 8.26 Potenţialul redox în sol (primii 5 cm, mV, medie) 126 360 108 54 -38 ND 308 269 213 409 194 289 138 210 Anexa 9 Tabelul 4 Reglementarea concentraţiilor de metale în apă, sol şi carne de consum în România (în vigoare la nivelul anului 1993). Zr Fe Mn Zn Cu Ni Cr Pb Cd Obs. Sol (ppm) Normal 900 100 20 20 30 20 1 Ordinul MAPPM 756/1997 Prag de alert` 1500 300 100 75 100 50 folosinţe 3 sensibile 2000 700 250 200 300 250 fol. puţin 5 sensibile Prag de intervenţie 2500 600 200 150 300 100 folosinţe 5 sensibile 4000 1500 500 500 600 1000 fol. puţin 10 sensibile Apă (ppb) Calitatea I 300 100 30 50 100 50 50 3 STAS 4706-88 Calitatea II 1000 300 30 50 100 50 50 3 Calitatea III >1000 800 30 50 100 50 50 3 Carne de peşte (ppm) Admis 50 5 0.5 0.1 Ordimul M. Sănătăţii 975/1998 C. de porc şi vită (ppm) Admis 50 3 0.5 0.1 Ordimul M. Sănătăţii 611/1995
280 Anexe Anexa 10 Distribuţia concentraţiilor de metale pe gradienţii de hidroconectivitate din Delta Dunării Comparaţie sintetică între ecosistemele acvatice din Delta Dunării Concentraţiile din sedimentul a (orizontul superficial) transformate după metoda prezentată la capitolul “Metode” sunt prezentate în tabelul 1. O listă a ecosistemelor în ordinea crescătoare a coeficienţilor de contaminare (Ct) a sedimentului a este prezentată în tabelul 2. Lista este alcătuită în patru variante: • incluzând toate metalele în calculul Ct • incluzând doar metalele cu d>8 (d este coeficientul de disimilaritate a concentraţiilor de metale, indicator de împrăştiere calculat după cum s-a descris la metode) • incluzând doar metalele cu d>20 • incluzând doar metalele cu d>40 Figura 1 arată relaţia dintre coeficientul de contaminare a apei (toate metalele, notat Cw) şi parametrul de localizare (L) a ecosistemului. Figurile 2 şi 3 prezintă aceeaşi dependenţă în cazul coeficientului de contaminare a stratului b de sediment (toate metalele, notat Cb) şi al coeficientului de contaminare a stratului a (cazul metalelor cu d>20) . Pe figura 3 sunt indicate şi lacurile care apar ca având o sedimentare foarte intensă pe imaginile satelitare (Drost, 1991), Aceste lacuri prezintă o contaminare înaltă. Figura 4 arată regresia liniară obţinută pentru relaţia dintre Ct şi L, în cele patru variante menţionate mai sus (este inclusă şi relaţia dintre coeficentul de corelaţie R şi valoarea absolută a pantei din ecuaţia de regresie liniară). Inspectând tabelele şi graficele menţionate se pot constata următoarele: • Coeficientul de contaminare este bine corelat cu cel de localizare doar în cazul sedimentului a (R=-0.7153, n=20 ecosisteme). Presupunând că o concentraţie mai ridicată este cauzată de o contaminare din exterior mai ridicată, acesta este un indiciu al faptului că există un gradient al contaminării sedimentului superficial depinzând de distanţa faţă de intrarea în deltă (Ceatal Chilia) şi conectivitatea hidrologică. • Rezultatele sugerează, de asemenea, că mecanismul prin care se face contaminarea este strâns legat de procesele de sedimentare. Aceasta este plauzibil, având în vedere câ principala fracţie de metale în apa de inundaţie este cea particulată. • Ecosistemele caracterizate de acelaşi L au o plajă destul de largă de valori ale Ct, arătând că şi alte variabile controlează contaminarea sedimentului, inclusiv, probabil, variabile interne ale ecosistemului. Faptul că alte variabile joacă un rol important este sugerat şi de deviaţia standard a Ct (tabelul 2). Ecosisteme din aceeaşi zonă şi cu valori ale Ct nu foarte diferite pot fi caracterizate de coeficienţi de variaţie (DS/medie) diferiţi. • Corelarea mult mai slabă a contaminării sedimentului mai profund (5-8 cm) cu L poate fi interpretată presupunând că diferenţa de vârstă dintre cele două straturi este de ordinul decadelor, ceea ce ar implica o recalculare a L în funcţie de date istorice (deoarece hidroconectivitatea s-a modificat în timp). Ipoteza nu poate fi testată deorece vârsta straturilor nu a fost determinată. • Contaminarea apei pare a nu avea relaţie cu L, ceea ce este acceptabil luând în considerare că fracţia dizolvată este un parametru foarte dinamic. Trebuie menţionat şi faptul că datele pentru caracterizarea apei au fost disponibile în mai puţine sisteme, ceea ce a dus la un grad mai coborât de încredere statistică. Gradienţii observaţi în Delta Dunării sunt confirmaţi de studii independente (Jamil şi colab., 1999), care raportează scăderea concentraţiilor totale de metale în corp de filtratori bentonici cu distanţa de la canalul principal al Dunării (350 - 90 ppm Zn, 5 - 0.3 ppm Cd şi 1 - 0.2 ppm Co).
- Page 229 and 230: 228 Anexe Anexa 3 Tabelul 1 Tipuri
- Page 231 and 232: 230 Anexe Anexa 3 Figura 2 Detaliu
- Page 233 and 234: 232 Anexe
- Page 235 and 236: 234 Anexe Depresiune Export antropi
- Page 237 and 238: 236 Anexe Anexa 3 Figura 10 Detalie
- Page 239 and 240: 238 Anexe analizei funcţionale cal
- Page 241 and 242: 240 Anexe Anexa 5 Rezultate ale ana
- Page 243 and 244: 242 Anexe Anexa 5 Tabelul 2 Paramet
- Page 245 and 246: 244 Anexe ‣ reconstrucţia ecolog
- Page 247 and 248: 246 Anexe Anexa 7 Organizarea spaţ
- Page 249 and 250: 248 Anexe 5 A-A’ 4, H F G 2, I 3
- Page 251 and 252: 250 Anexe I6 I5 Aii I4 I3 Ai I2 I1
- Page 253 and 254: 252 Anexe Anexa 7 Figura 8 Profilul
- Page 255 and 256: 254 Anexe Anexa 7 Figura 11 Schiţa
- Page 257 and 258: 256 Anexe Zonă depresionară cu s
- Page 259 and 260: 258 Anexe Anexa 8 Planşa 2 Sus: ă
- Page 261 and 262: 260 Anexe Anexa 8 Planşa 4 Canale
- Page 263 and 264: 262 Anexe Anexa 8 Planşa 6 Sus: La
- Page 265 and 266: 264 Anexe Anexa 8 Planşa 8 Depresi
- Page 267 and 268: 266 Anexe Anexa 8 Planşa 10 Gindul
- Page 269 and 270: 268 Anexe Anexa 8 Planşa 12 Prival
- Page 271 and 272: 270 Anexe consumatori ai nevertebra
- Page 273 and 274: 272 Anexe Dunări în 1992-1995 (da
- Page 275 and 276: 274 Anexe Pentru evaluare au fost u
- Page 277 and 278: 276 Anexe E.5 Evaluarea ponderii ex
- Page 279: 278 Anexe terestră, articolul de s
- Page 283 and 284: 282 Anexe
- Page 285 and 286: 284 Anexe Ct R = -0.72** L Anexa 10
- Page 287 and 288: 286 Anexe
- Page 289 and 290: 288 Anexe Tip de detritus Staţia Z
- Page 291 and 292: 290 Anexe
- Page 293 and 294: 292 Anexe Anexa 13 a Coeficienţii
- Page 295 and 296: 294 Anexe K1-12b Zr Fe Mn Zn Cu Ni
- Page 297 and 298: 296 Anexe corp K1-10a Zr Fe Mn Zn C
- Page 299 and 300: 298 Anexe K2-16 tot individul Zr Fe
- Page 301 and 302: 300 Anexe Anexa 17 Coeficienţii de
- Page 303 and 304: 302 Anexe Anexa 19 A. Coeficienţii
- Page 305 and 306: 304 Anexe Sistem C. Per. Ev. Zr Fe
- Page 307 and 308: 306 Anexe Anexa 21 a Concentraţii
- Page 309 and 310: 308 Anexe Anexa 21 e Concentraţii
- Page 311 and 312: 310 Anexe Anexa 21 h Concentraţii
- Page 313 and 314: 312 Anexe Anexa 22 Concentraţiile
- Page 315 and 316: 314 Anexe
- Page 317 and 318: 316 Anexe Anexa 25 Structura consor
- Page 319 and 320: 318 Bibliografie 17. Baath, E., 198
- Page 321 and 322: 320 Bibliografie 58. Cairns, J., Jr
- Page 323 and 324: 322 Bibliografie 95. Cristofor, S.,
- Page 325 and 326: 324 Bibliografie 134. Gambrell, R.
- Page 327 and 328: 326 Bibliografie calităţii factor
- Page 329 and 330: 328 Bibliografie 209. Jamil, A., K.
<strong>Ecotoxicologia</strong> <strong>metalelor</strong> în <strong>lunca</strong> Dunării 279<br />
Anexa 9 Tabelul 3 Caracterizare generală a ecosistemelor studiate în Insula Mică a Brăilei d<strong>in</strong><br />
care au provenit probele de plante (medie anuală şi domeniu de variaţie, noi. 1995 – dec. 1996).<br />
Legendă: Tip de ecosistem: 1 = ţărm, 2 = gr<strong>in</strong>d natural, 3 = depresiune <strong>in</strong>terioară, 4 = mlaşt<strong>in</strong>ă, 5 = fost prival, 6 = lac foarte<br />
puţ<strong>in</strong> adânc, 7 = depresiune <strong>in</strong>terioară izolată pr<strong>in</strong> dig, Impact antropic direct: 0 = absent, 1 = mic, 2 = mare, 3 = foarte mare,<br />
Viteza apei la <strong>in</strong>undaţie: 1 = mare, 2 = mică, 3 = mică sau apă stagnantă, Tip de sol: 1 = benzi nisipoase şi prăfoase în alternare,<br />
2 = nisip şi praf în părţi aproximativ egale (ambele > 90%), 2 = praf (>70%) 3 = argilă ( >90%), * = valori pentru 1997<br />
(Adamescu şi Cazacu, date nepublicate), ND = nedisponibil.<br />
Parametru / Codul ecosistemului H1 H2 H3 H4 H5 H6* I1 I2 I3 I4 G1 G2 G3 G4<br />
Tip de ecosistem 1 2 3 4 4 6 1 2 5 2 1 2 3 7<br />
Impact antropic direct 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 2 2 3<br />
Nivelul mediu al apei (cm) 132 -208 26 63 82 110 48 -106 78 -221 30 -233 -1 -50<br />
Nivelul m<strong>in</strong>im al apei -100 -400 -150 -150 -80 15 -150 -300 -150 -400 -200 -390 -145 -120<br />
Nivelul maxim al apei 420 80 210 260 320 290 298 163 343 48 305 65 190 -10<br />
Viteza apei la <strong>in</strong>undare 1 3 3 3 3 3 2 3 2 1 2 3 3 -<br />
pH-ul mediu al apei 7.96 8.35 7.26 7.42 7.36 7.86 8.00 7.89 7.83 ND 7.92 ND 8.17 7.44<br />
pH-ul m<strong>in</strong>im al apei 7.25 8.25 6.25 6.03 6.10 7.00 7.31 7.62 6.76 ND 7.34 ND 7.21 6.90<br />
pH-ul maxim al apei 8.44 8.44 8.37 8.47 8.32 8.55 8.58 8.21 8.90 ND 8.32 ND 9.37 8.12<br />
O 2 în apă (mg/l, primii 50 cm) ND ND ND ND ND 7.27 ND ND ND ND ND ND ND ND<br />
O 2 în apă (m<strong>in</strong>im) ND ND ND ND ND 0.30 ND ND ND ND ND ND ND ND<br />
O 2 în apă (maxim) ND ND ND ND ND 11.5 ND ND ND ND ND ND ND ND<br />
Tipul de sol 1 2 2 4 4 4 1 3 3 3 1 3 3 3<br />
Temperatura solului ( o C, medie) 13 12.3 12.3 12.4 12.3 15.5 13.5 12.9 13.8 12.3 12.7 12.7 13.2 12.4<br />
Temperatura m<strong>in</strong>imă a solului 0 0 0.8 1 0 8 0 0 0 0 0 0 0 0<br />
Temperatura maximă a solului 26.4 26.5 23.7 22.4 23.3 21 24 22.3 27.3 22.4 22.2 24.8 23.8 22.6<br />
Umiditatea solului (%, medie) 28.8 30.2 44.6 43.2 46 47.9 27.5 29.5 36.2 29.1 25.3 18.4 27.5 27<br />
Umiditatea m<strong>in</strong>imă a solului 23.1 14.3 32.6 38.4 36.4 32.4 8.1 5.9 23 14.9 13.4 2.9 5.6 17.1<br />
Umiditatrea maximă a solului 37.9 41.1 52.4 51.2 50.9 58.5 39.8 41.6 46.5 41.1 30.6 28.3 35.5 32.4<br />
pH-ul solului (medie) 7.43 7.51 7.19 7.19 7.21 7.27 7.35 7.59 7.33 7.6 7.37 7.81 7.64 7.51<br />
pH-ul m<strong>in</strong>im al solului 7.02 6.64 6.53 6.45 6.65 6.99 6.29 6.03 5.98 6.22 5.95 6.99 6.84 6.02<br />
pH-ul maxim al solului 8.02 8.24 7.97 7.78 7.78 7.61 8.11 8.9 7.95 8.1 8.2 8.35 8.61 8.26<br />
Potenţialul redox în sol (primii 5<br />
cm, mV, medie)<br />
126 360 108 54 -38 ND 308 269 213 409 194 289 138 210<br />
Anexa 9 Tabelul 4 Reglementarea concentraţiilor de metale în apă, sol şi carne de consum în<br />
România (în vigoare la nivelul anului 1993).<br />
Zr Fe Mn Zn Cu Ni Cr Pb Cd Obs.<br />
Sol (ppm) Normal 900 100 20 20 30 20 1<br />
Ord<strong>in</strong>ul MAPPM<br />
756/1997 Prag de alert` 1500 300 100 75 100 50<br />
folos<strong>in</strong>ţe<br />
3 sensibile<br />
2000 700 250 200 300 250<br />
fol. puţ<strong>in</strong><br />
5 sensibile<br />
Prag de<br />
<strong>in</strong>tervenţie 2500 600 200 150 300 100<br />
folos<strong>in</strong>ţe<br />
5 sensibile<br />
4000 1500 500 500 600 1000<br />
fol. puţ<strong>in</strong><br />
10 sensibile<br />
Apă (ppb) Calitatea I 300 100 30 50 100 50 50 3<br />
STAS 4706-88 Calitatea II 1000 300 30 50 100 50 50 3<br />
Calitatea III >1000 800 30 50 100 50 50 3<br />
Carne de peşte (ppm) Admis 50 5 0.5 0.1<br />
Ordimul M. Sănătăţii<br />
975/1998<br />
C. de porc şi vită (ppm) Admis 50 3 0.5 0.1<br />
Ordimul M. Sănătăţii<br />
611/1995
Change language