Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Ecotoxicologia</strong> <strong>metalelor</strong> în <strong>lunca</strong> Dunării 277<br />
caracterizat de valorile medii respective. Volumul de apă a fost calculat folos<strong>in</strong>d debitele zilnice<br />
ale Dunării înregistrate la Brăila. Fluxul total de metale a fost evaluat ca sumă a fluxurilor<br />
calculate pr<strong>in</strong> extrapolarea datelor de la fiecare d<strong>in</strong> cele 13 momente de timp la care s-au<br />
caracterizat concentraţiile de seston şi metale în apă şi seston. Retenţia în <strong>lunca</strong> Dunării a fost<br />
cea evaluată la E.7.<br />
F.1 Evaluarea concentraţiilor de metale d<strong>in</strong> sol/sediment asupra microorganismelor<br />
implicate în denitrificare.<br />
Literatura arată că se utilizează analiza mulivariată pentru a detecta relaţiile d<strong>in</strong>tre activitatea<br />
microbiană în sol şi conţ<strong>in</strong>utul de metale d<strong>in</strong> solul unor ecosisteme contam<strong>in</strong>ate cu metale<br />
(Palmborg şi colab., 1998), sau pentru vedea relaţii între distribuţia <strong>metalelor</strong> şi a nutrienţilor<br />
(Wenchuan şi colab., 2001). Urmând această idee, primul pas pentru testarea ipotezei 6 a fost<br />
corelarea datelor de distribuţie spaţio-temporală a <strong>metalelor</strong> în sol / sediment cu cele referitoare<br />
la rate de denitrificare. Pentru început s-a făcut o <strong>in</strong>specţie a tiparelor de d<strong>in</strong>amică a ratei de<br />
denitrificare şi a concentraţiilor de metale utilizând grafice de d<strong>in</strong>amică şi analiza componentelor<br />
pr<strong>in</strong>cipale. Apoi ecosistemele au fost grupate în două categorii, în funcţie de similaritatea<br />
regimului hidrologic, structura solului / sedimentului şi d<strong>in</strong>amica potenţialului redox d<strong>in</strong> sol<br />
(Iordache şi colab., 1997b). Cele două categorii au fost păduri ripariene naturale (staţiile H2, H3,<br />
B, I2, A1, I4 şi A2) şi mlaşt<strong>in</strong>i şi lacuri foarte puţ<strong>in</strong> adânci (staţiile H4, H5, H6 LCh, IS, LB,<br />
LBd, LF). După <strong>in</strong>spectarea datelor, verificarea normalităţii şi, când a fost cazul, normalizarea<br />
pr<strong>in</strong> transformare logaritmică, au fost efectuate regresii multiple (metoda pe etape, cu <strong>in</strong>cluderea<br />
progresivă a parametrilor care sunt cel mai b<strong>in</strong>e corelaţi cu variabila <strong>in</strong>dependentă, şi elim<strong>in</strong>area<br />
celor care nu aduc o contribuţie semnificativă la creşterea coeficientului de corelare) între rata de<br />
denitrificare, variabilă <strong>in</strong>dependentă, şi parametrii ei de control (exclusiv metale). S-a testat<br />
normalitatea rezidualelor, şi pe această bază s-a acceptat modelul statistic de dependenţă l<strong>in</strong>iară.<br />
A fost construită o matrice de regresii simple între concentraţiile de metale în sol (valori medii<br />
lunare) şi rezidualele de la modelul statistic al denitrificării, ceea ce a permis identificarea<br />
<strong>metalelor</strong> corelate semnificativ cu rata de denitrificare, <strong>in</strong>dependent de o eventuală covariaţie cu<br />
ceilalţi parametrii de control.<br />
Al doilea pas (1998-1999) a fost efectuarea unor experimente prelim<strong>in</strong>are pentru evaluarea efectului <strong>metalelor</strong> asupra denitrificării.<br />
Ultimul pas a constat în compararea concentraţiilor de efect d<strong>in</strong> experimente cu concentraţiile uşor extractabile obţ<strong>in</strong>ute pr<strong>in</strong> extracţii secvenţiale<br />
d<strong>in</strong> solul ecosistemelor respective.<br />
F.2 Compararea concentraţiilor de metale <strong>grele</strong> în vegetaţia d<strong>in</strong> <strong>lunca</strong> Dunării cu<br />
valori raportate în literatura de specialitate ca fi<strong>in</strong>d de deficit, sau de exces / toxicitate.<br />
Metoda pentru evaluarea prezenţei unor niveluri de deficienţă sau toxicitate a <strong>in</strong>clus următorii<br />
paşi:<br />
‣ identificarea hiperacumulatorilor în lista de specii analizate, pr<strong>in</strong> comparare cu literatura de<br />
specialitate (Rask<strong>in</strong>, 1994, Salt şi colab., 1998),<br />
‣ compararea concentraţiilor d<strong>in</strong> plante cu valori m<strong>in</strong>ime şi maxime de deficienţă şi toxicitate<br />
<strong>in</strong>dicate în literatura de specialitate (tabelul 6)<br />
‣ compararea concentraţiilor de metale <strong>grele</strong> d<strong>in</strong> solul ecosistemelor de unde s-au prelevat<br />
plantele cu niveluri de toxicitate în sol <strong>in</strong>dicate în literatura de specialitate (tabelul 2),<br />
‣ evaluarea <strong>in</strong>directă a biodisponibilităţii <strong>metalelor</strong> în ecosistemele studiate folos<strong>in</strong>d datele<br />
referitoare la parametrii de control ai comportamentului <strong>metalelor</strong> (tabelul 3).<br />
Limita majoră a setului de date, în ce priveşte comparrea cu valorile prag, a fost că toate<br />
analizele s-au făcut pe probe compozite. Nu am putut, pr<strong>in</strong> urmare să evaluăm semnificaţia<br />
statistică a diferenţelor observate între concentraţiile măsurate şi nivelurile de deficienţă /<br />
toxicitate (după cum este necesar, Forbes şi Forbes, 1994). O altă problemă a fost legată de<br />
disponibilitatea <strong>in</strong>formaţiilor referitoare la praguri de toxicitate şi deficienţă. Am utilizat trecerea<br />
exhaustivă în revistă făcută de Kabata-Pendias şi Pendias (1992), relevantă pentru vegetaţia