Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

276 Anexe
E.5 Evaluarea ponderii exportului antropic de metale din complexele inundabile faţă
de cantitatea reţinută
Evaluarea exportului antropic de metale s-a făcut utilizând datele de distribuţie a metalelor în
vegetaţie ierboasă, lemn şi peşte, şi date produse de alţi membrii ai echipei de cercetare
referitoare la exportul de lemn şi peşte (Vădineanu, 2000) şi exportul prin păşunat (Sârbu şi
Cristofor, 1997). Cantitatea reţinută din fluxurile longitudinale (asociate inundaţiei) a fost cea de
la E.2.
E.6 Compararea cantităţii de metale grele dizolvate exportată în Dunăre cu cea
importată.
Fluxurile evaluate pentru E.2 au permis şi calcularea bilanţului parţial al metalelor în formă
dizolvată. Rezultate relevante pentru această comparaţie au fost furnizate, de asemenea, de către
punctul B1 (referitor la dinamica cocentraţiilor de metale în apa de inundaţie pe perioada cât
staţionează în ecosistemele studiate).
E.7 Evaluarea contribuţiei sectorului Insulei Mici a Brăilei la retenţia metalelor în
lunca Dunării.
Complexul Fundu Mare este un complex insular de tip 5, sectorul din O. Popa (fără depresiunea
I5 este insular de tip 2, iar complexul Gura Gârluţei este riparian de tip 3 (pentru seminificaţia
codurilor, a se vedea identificarea SDI în anexa 0, după Vădineanu, Cristofor şi Iordache, 2001).
Rezultatele cu privire la retenţia metalelor obţinute în cele trei complexe locale investigate au
fost extrapolate astfel: de la complexul fundu Mare către toate complexele de tip 5 (categoria H),
de la sectorul din O. Popa către toate complexele de tip 2 (categoria 78 I), de la complexul Gura
Gârluţei către toate complexele de tip 3 şi 4 (categoria G). Sistemele de tip 1 au fost neglijate. S-
au folosit suprafeţele specifice diferitelor categorii de complexe din Insula Mică a Brăilei şi zona
ripariană limitrofă, inclusiv cea inundabilă rămasă până la dig pe latura de vest a Insulei Mari a
Brăilei (Bodescu, date nepublicate).
Extrapolarea la nivelul întregului Sistem al Dunării Inferioare s-a făcut doar pentru retenţia prin
intermediul sedimentării, utilizând date de suprafeţe ale diferitelor categorii de complexe pe mai
multe sector al luncii inundabile (Bodescu, date nepublicate), şi date de distribuţie a metalelor în
sedimentul depus (A.8), toate coroborate cu retenţiile evaluate la unitate de suprafaţă în sistemele
investigate intensiv. Sectoarele au fost delimitate operaţional astfel: Calafat-Jiu, Jiu-Olt, Olt-
Argeş, Argeş-Călăraşi, Călăraşi-Brăila, Brăila-Tulcea. Pentru a evalua retenţia într-o categorie de
complexe dintr-un sector al SDI s-a înmulţit suprafaţa ocupată de sistemele din acea categorie în
acel sector cu retenţia în complexul investigat intensiv corespunzător, şi cu raportul (concentraţia
medie de metale în sedimentul depus în acea categorie de complex din sector / concentraţia
medie de metale în sedimentul depus în complexul investigat intensiv). Aceaste concentraţii au
fost calculată ca medie ponderată în funcţie de suprafaţa pe care o ocupa în complex fiecare tip
de ecosistem în care s-a determinat concentraţia de metale în sediment depus. O premiză
simplificatorie adoptată a fost că rata de sedimentare nu a variat între complexe de acelaşi tip de
la un sector al SDI la altul.
E.8 Evaluarea a cât din fluxurile de metale transportate de Dunăre se reţine în lunca
Dunării
Fluxul longitudinal de metale a fost evaluat pentru anul 1996. S-a calculat valoarea medie a
concentraţiilor de metale dizolvate, seston şi metale în seston la fiecare moment de prelevare (pe
baza datelor de la staţile G, I1, şi H1, A.2). Valorile medii au fost extrapolate la întreagul volum
de apă care a traversat secţiunea Brăila în intervalul de timp centrat pe momentul de prelevare
78 Similaritatea structurală a complexelor din fiecare categorie s-a evaluat prin inspecţii din teren efectuate în cadrul proiectelor de cercetare
REDI şi ECI.