Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Ecotoxicologia</strong> <strong>metalelor</strong> în <strong>lunca</strong> Dunării 275<br />
estimări ale biomasei arborilor (Văd<strong>in</strong>eanu, coordonator, 1999, Văd<strong>in</strong>eanu şi colab, 2000b). Nu<br />
s-au determ<strong>in</strong>at concentraţii de metale în rădăc<strong>in</strong>i ale arborilor, exceptând rădăc<strong>in</strong>ile adventive<br />
de salcie (a se vedea A.8), şi în cadrul programelor de cercetare la care ne-am racordat nu a fost<br />
evaluată cu precizie biomasa subterană a arborilor. Stocul subteran la arbori a fost evaluat<br />
grosier, ca fi<strong>in</strong>d 13% d<strong>in</strong> stocul suprateran (biomasa subterană a arborilor este, în medie, 13 %<br />
d<strong>in</strong> biomasa supraterană, Giurgiu şi colab., 1972).<br />
Nu am elaborat diagrame la nivel ecosistemic care să reprez<strong>in</strong>te stocurile şi ratele de transfer<br />
între compartimente, deoarece nu am putut evalua rate de transfer de metale către consumatori,<br />
datorită faptului că nu au fost determnate, în etapa actuală de cercetare Insulei Mici a Brăilei,<br />
rate de transfer al biomasei vegetale sau al cantităţii de detritus către fitofagi şi detritofagi, şi nici<br />
rate de transfer al biomasei animale între consumatori de diferite ord<strong>in</strong>e. Am preferat să<br />
prezentăm toate datele de stocuri şi rate de transfer sub formă tabelară, urmând ca în urma unor<br />
cercetări ulterioare să ajungem la caracterizarea completă a circuitelor biogeochimice ale<br />
<strong>metalelor</strong> în ecosistemele studiate <strong>in</strong>tensiv.<br />
E Evaluarea fluxurilor de metale<br />
E.1 Evaluarea bilanţului fluxurilor de metale în cursul descompunerii litierei /<br />
detritusului<br />
Evaluarea s-a făcut astfel:<br />
‣ făcând diferenţa d<strong>in</strong>tre stocul de metale în litieră (compartimentul 6a) la f<strong>in</strong>alul<br />
experimentului de descompunere cu cele de la debutul experimentului de descompunere<br />
derulat în 1996-1997,<br />
‣ făcând diferenţa d<strong>in</strong>tre stocurile de metale în detritus evaluate toamna şi cele evaluate la<br />
începutul verii (compartimentul 6b), după trecerea <strong>in</strong>undaţiei majore (pe durata <strong>in</strong>undaţiei<br />
majore o parte d<strong>in</strong> detritus este îngropat în unele ecosisteme sub sediment proaspăt depus).<br />
‣ făcând diferenţa d<strong>in</strong>tre stocul <strong>in</strong>iţial în necromasa acvatică rămasă în fază terestră după<br />
retragerea <strong>in</strong>undaţiei şi stocul rămas îna<strong>in</strong>te de următoarea <strong>in</strong>undaţie.<br />
E.2 Evaluarea <strong>in</strong>tervenţiei complexele <strong>in</strong>undabile în modificarea fluxurilor de metale<br />
care le traversează<br />
Bilanţul de metale, şi implicit retenţia, în cele trei complexe (O. Fundu Mare, sectorul d<strong>in</strong> O.<br />
Popa şi complexul riparian Gura Gârluţei) a fost calculat pe baza distribuţiei <strong>metalelor</strong> în formă<br />
dizolvată în apa de <strong>in</strong>undaţie în 1996, a distribuţiei <strong>metalelor</strong> în seston, a fluxurilor de apă şi<br />
seston care au traversat complexele în 1996, a ratelor de sedimentare în fiecare tip de ecosistem<br />
d<strong>in</strong> structura complexelor şi a distribuţiei <strong>metalelor</strong> în sediment. Valorile parametrilor pentru<br />
caracterizarea retenţiei apei şi sedimentului în cele trei complexe <strong>in</strong>vestigate sunt cele raportate<br />
de Iordache şi Adamescu (2001). Eficienţa retenţiei <strong>metalelor</strong> a fost calculată ca procent reţ<strong>in</strong>ut<br />
d<strong>in</strong> fluxul total <strong>in</strong>trat.<br />
E.3 Evaluarea relaţiei d<strong>in</strong>tre eficienţa retenţiei <strong>metalelor</strong> creşte şi suprafaţa<br />
complexului local<br />
Pentru evaluare s-a analizat în ce măsură este corelată eficienţa retenţei (E.2) cu suprafaţa<br />
complexelor locale <strong>in</strong>vestigat.<br />
E.4 Evaluarea relaţiei d<strong>in</strong>tre retenţia <strong>metalelor</strong> d<strong>in</strong> apa de <strong>in</strong>undaţie şi rata de<br />
sedimentare<br />
S-au comparat ponderile fiecărui tip de ecosistem d<strong>in</strong> complex în retenţia sedimentului şi<br />
<strong>metalelor</strong> (procentul pr<strong>in</strong> care respectivul tip de ecosistem contribuie la retenţia totală în<br />
complex). Datele referitoare la ratele de sedimentare şi retenţie a <strong>metalelor</strong> au caracterizat<br />
perioada 1996-1997. Datele d<strong>in</strong> 1997 au fost obţ<strong>in</strong>ute în acelaşi fel ca cele d<strong>in</strong> 1996 (detalii la<br />
E.3).