Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

274 Anexe
Pentru evaluare au fost utilizaţi coeficienţii de transfer în nevertebrate terestre fitofage şi
detritofage în 1996 (C.5 şi C.6), precum şi:
‣ coeficienţii de transfer din nevertebrate terestre fitofage / detritofage în nevertebrate terestre
răpitoare (A.4). Concentraţia din compartimentele sursă utilizată pentru evaluarea factorului
de transfer a fost concentraţia medie în nevertebrate fitofage şi detritofage în 1996.
‣ coeficienţii de transfer din nevertebrate terestre în amfibieni în 1996. Analiza datelor
referitoare la amfibieni juvenili şi adulţi capturaţi în 1995 a evidenţiat că nu sunt diferenţe
semnificative între concentraţiile de metale din corpul acestora (a se vedea capitolul de
rezultate, ipoteza 3). Prin urmare, deşi unele dintre nevertebratele terestre în care au fost
caracterizate concentraţiile de metale nu pot intra în spectrul trofic al juvenililor datorită
dimensiunilor prea mari,.pentru calcularea coeficientul de acumulare / concentrare în
amfibieni s-au putut utiliza concentraţiile în juvenilii capturaţi în 1996, considerând că sunt
caracteristice şi adulţilor. Concentraţia din compartimentele sursă utilizată pentru evaluarea
factorului de transfer a fost concentraţia medie în nevertebrate terestre în 1996.
D Evaluarea stocurilor de metale
D.1 Evaluarea corelării contribuţiei diferitelor specii la stocul de metale în vegetaţie
cu abundenţa relativă biomasică
Pentru calcularea stocurilor de metale în vegetaţie în module trofodinamice asociate vegetaţiei
am folosit datele de distribuţie a metalelor (A.2) şi biomasele de vegetaţie pe unitatea de
suprafaţă evaluate de alţi membrii ai echipei de cercetare (Sârbu şi Cristofor, 1997, Dinu, date
nepublicate).
D.2 Evaluarea corelării stocurilor de metale din litieră şi detritus la diferite momente
de timp cu cantitatea de detritus
Pentru calcularea stocurilor de metale în litieră şi detritus am folosit concentraţiile de metale
(B.2), stocurile absolute de detritus prezentate în tabelul 7 şi stocurile relative evaluate prin
experimentul de descompunere a litierei derulat în perioada 1996-1997 (Ţopa şi colab., 1998).
D.3 Compararea stocurilor de metale din vegetaţie cu cele din litieră / detritus
S-au utilizat stocurile calculate la punctele D.1 şi D.2.
D.4 Compararea stocului greu ciclabil de metale din gasteropodele bentonice cu cel
rapid ciclabil
La calcularea stocurilor de metale în gasteropode am folosit datele de distribuţie a metalelor în
gasteropode şi greutăţile cochiliei şi corpului indivizilor. În acest fel s-a putut determina rolul
cochiliei şi corpului în stocarea metalelor în indivizii analizaţi. Rolul gasteropodelor bentonice în
stocare (pe unitate de suprafaţă) a putut fi evaluat doar pentru ţesutul rapid ciclabil în 1999, când
alţi membrii ai echipei au evaluat biomasa de gasteropode bentonice (separat corp şi cochilii) pe
unitatea de suprafaţă în sistemele studiate (Ignat, date nepublicate).
D.5 Evaluarea gradului de corelare a mărimii stocurilor în apă de suprafaţă,
sol/sediment, vegetaţie şi litieră/detritus cu gradienţii succesionali
S-a calculat adâncimea medie a apei de suprafaţă în fiecare lună pornind de la datele utilizate şi
la punctul A.2, stocul de metale în apa de suprafaţă la fiecare moment de timp (folosind
concentraţia determinată în apa de suprafaţă, A.2) şi stocul mediu pe durata fazei inundate (ca
medie a stocurilor lunare).
Stocul în sediment / sol pe primii 8 cm adâncime s-a calculat folosind datele de densitatea a
solului (A.2) şi distribuţie a metalelor (A.1).
Stocurile în vegetaţie erbacee, palustră, acvatică şi litieră / detritus au fost cele evaluate la D.1 şi
D.2. Pentru calcularea stocurilor în arbori am folosit datele de distribuţie în ţesut lemnos şi