Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 271
cm) pentru fiecare ecosistem sau punct de prelevare localizat pe un canal;
• s-au identificat concentraţiile medii minime şi maxime, într-un anumit strat, pentru fiecare
metal;
• a fost definit un coeficient de disimilaritate între ecosisteme, d, ca fiind max(concentraţie de
metal) / min(concentraţie de metal);
• fiecare concentraţie de metal a fost transformată prin împărţire la valoarea minimă
înregistrată pentru acel metal. Valorile astfel obţinute au variat între 1, pentru cel mai puţin
contaminat ecosistem şi coeficientul d al metalului respectiv, pentru cel mai contaminat;
• un coeficient general de contaminare, c, a fost definit pentru fiecare ecosistem ca fiind
valoarea medie a concentraţiilor transformate.
Pe de altă parte, fiecare ecosistem a fost descris printr-un parametru de localizare, L, calculat
după cum urmează:
• s-au stabilit trei grupe de ecosisteme, în funcţie de distanţa faţă de ceatal Chilia. Primul grup,
localizat în zona Meşteru-Fortuna, a primit un punct. Al doilea grup include sistemele situate
în partea mediană a deltei (Zona Uzlina, zona Matiţa şi zona Dranov) şi a primit 2 puncte. Al
treilea grup include lacurile situate în delta maritimă (zona Roşu şi lacul Răducu). Acest
ultim grup a primit 3 puncte;
• în cadrul fiecărui grup s-a acordat încă un punct sistemelor direct conexate la un braţ
principal şi două puncte sistemelor pentru care conexiunea traversează un alt sistem din grup
sau în cazul căruia conexiunea este lungă şi sinuoasă;
• fiecare sistem a fost caracterizat prin parametrul L definit ca suma scorurilor acordate ca mai
sus.
În aceste calcule nu a fost inclus sistemul Razelm-Sinoie, considerând că are particularităţi care
nu sunt legate direct de distanţa faţă de ceatal Chilia (inclusiv intrări de metale asociate
activităţilor miniere din Dobrogea, Cernatoni şi colab., 1992).
Dinamica pe termen scurt a fost estimată comparând concentraţiile între ani diferiţi, pentru
metalele care au fost analizate în mai multe perioade. Schimbările pe termen mediu au fost
evaluate comparând concentraţiile din straturile a şi b de sediment. Schimbările pe termen lung
au fost estimate pe baza rezultatelor din analiza unor carote. Pentru a caracteriza relaţia dintre
distribuţie şi dinamica pe termen mediu a fost calculat coeficientul de determinare (pătratul
coeficientului de regresie) al corelaţiei dintre concentraţiile din orizonturile a şi b de sediment
pentru fiecare metal, pe baza datelor din 1993. Următorul pas a fost de a vedea dacă există vreo
relaţie între coeficientul de determinare şi coeficientul de disimilaritate definit mai sus.
A.8 Evaluarea distribuţiei concentraţiile de metale grele în compartimentele biotice şi
abiotice din luncă şi Dunăre dinspre amonte spre aval după conflictul din Iugoslavia
Date suplimentare cu privire la distribuţia metalelor în sedimentul şi apa Dunării la 25 de
localizări între intrarea Dunării în ţară şi aval de confluenţa cu Prutul între aprilie şi august 1999
(înainte, în timpul şi după conflict) au fost furnizate de ICIM (1999a), în cadrul cooperării din
consorţiul amintit, pentru a permite evaluarea cât mai bună a acestui aspect. Metodele de
prelevare şi analitice pentru obţinerea acestor date au fost cele utilizate în Reţeaua
Transnaţională de Monitorizare (procedurile operaţionale standard; ICIM, 1999b).
A.9 Evaluarea diferenţelor dintre concentraţiile de metale în sedimentele sistemelor
acvatice din zona de coastă a Mării Negre, Delta Dunării şi lunca Dunării
Au fost utilizate următoarele surse: date raportate de către Institutul Român de Cercetări Marine
cu privire la distribuţia metalelor grele în zona de coastă a Mării Negre în 1997-1999, date
raportate de Institutul Naţional Delta Dunării cu privire la distribuţia metalelor în sedimentele
ecosistemelor acvatice din Delta Dunării în 1999, datele de distribuţie a metalelor în Delta