Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
240 Anexe<br />
Anexa 5 Rezultate ale analizei funcţionale a capitalului natural al SDI 70<br />
Ne vom limita la prezentarea rezultatelor analizei funcţionale calitative a tuturor serviciilor<br />
(Iordache şi colab, 2001), ale analizei cantitative a serviciilor de retenţie a apei de <strong>in</strong>undaţie<br />
(Iordache şi Adamescu, 2001) şi retenţiei sedimentului, rezultate le-am utilizat în cadrul corpului<br />
pr<strong>in</strong>cipal al lucării. Datele referitoare la exportul azot pr<strong>in</strong> denitrificarea sunt prezentate în<br />
capitolul de rezultate al lucrării (subcapitolul 3.6).<br />
Procedura de analiză funcţională semicantitativă FAEWE – PROTOWET a fost aplicată şi<br />
f<strong>in</strong>alizată în 15 componente ale SDI cu diferite grade de complexitate. În tabelul 1 sunt<br />
s<strong>in</strong>tetizate rezultatele pentru toate complexele <strong>in</strong>vestigate. Se <strong>in</strong>dică scorurile ponderate la nivel<br />
de complex în funcţie de suprafaţa ecosistemelor, fără a se da detalii pentru fiecare ecosistem în<br />
parte. Se poate constata că funcţiile asociate menţ<strong>in</strong>erii diversităţii specifice sunt puternic<br />
afectate de elim<strong>in</strong>area complexelor de ecosisteme de ord<strong>in</strong> mare. Retenţia nutrienţilor este<br />
corelată cu ord<strong>in</strong>ul complexului doar la nivelul unor mecanisme, cum este exportul pr<strong>in</strong><br />
denitrificare. Aceasta <strong>in</strong>seamnă că recuperarea serviciului de retenţie a nutrienţilor s-ar putea<br />
face pr<strong>in</strong> reabilitarea unui număr mare de sisteme de mici dimensiuni (retenţia nutrienţilor pare a<br />
fi scăzut substanţial datorită reducerii suprafeţelor <strong>in</strong>undabile, nu datorită disparţiei unui anumit<br />
tip de complex). Această soluţie nu ar duce şi la creştere funcţiei de menţ<strong>in</strong>ere a diversităţii<br />
specifice, care reclamă o strategie axată pe reconstrucţia de complexe de mari dimensiuni.<br />
Scorul total şi cel mediu, care reflectă modul de îndepl<strong>in</strong>ire al tuturor funcţiilor scade cu ord<strong>in</strong>ul<br />
complexului, mai evident pentru sistemelor <strong>in</strong>sulare, în cazul cărora au fost evaluate şi complexe<br />
foarte simple (de ord<strong>in</strong>ul 2).<br />
Evaluarea zonelor îndiguite arată un nivel foarte redus de îndepl<strong>in</strong>ire a funcţiilor în general,<br />
funcţia de export antropic de biomasă fi<strong>in</strong>d comparabilă cu cea d<strong>in</strong> <strong>in</strong>sulele foarte complexe.<br />
Limitele unei evaluări la nivel de complex local v<strong>in</strong> d<strong>in</strong> ignorarea funcţiilor care dep<strong>in</strong>d de<br />
relaţiile d<strong>in</strong>tre componentele SDI. Spre exemplu, scorul mediu al <strong>in</strong>sulelor foarte simple<br />
analizate (Talchia şi O. Turcesc) ar sugera un rol m<strong>in</strong>or. În contextul d<strong>in</strong>amicii fluviale (rezultat<br />
al proceselor de eroziune şi sedimentare) însă sistemele simple joacă un rol foarte important, ele<br />
fi<strong>in</strong>d cele care pot fi la orig<strong>in</strong>ea sistemelor mai complexe (Amoros şi Petts, 1993). În etapa<br />
următoare urmează să fie evaluate (<strong>in</strong>dependent de proceduri preexistente, datorită absenţei<br />
acestora) anumite servicii care ţ<strong>in</strong> de funcţionarea sistemului regional în ansamblu.<br />
O a doua limită a procedurii v<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> faptul că există un antogonism posibil între anumite funcţii,<br />
pe care analiza nu îl evidenţiază în mod direct. Spre exemplu, retenţia sedimentului este asociată<br />
şi cu retenţia a numeroase substanţe toxice. Funcţia de retenţie a substanţelor toxice nu este luată<br />
în mod direct în considerare, deşi ea le poate afecta pe cele care implică MTD-ce pr<strong>in</strong> efecte<br />
ecotoxicologice. În acest sens, evidenţiem că, în afară de problemele datorate eutrofizării în<br />
Marea Neagră, s-a constat în ultimii ani şi o accentuată creştere a concentraţiei de metale <strong>grele</strong><br />
(Văd<strong>in</strong>eanu şi colab., 2000), care, parţial, poate fi pusă pe seama scăderii capacităţii de retenţie a<br />
zonelor umede ale SDI în contextul unor probleme deosebite de poluare (de ex. conflictul d<strong>in</strong><br />
fosta Iugoslavie). Evaluarea la nivel cantitativ a serviciului de retenţie a <strong>metalelor</strong> este prezentată<br />
la capitolul de rezultate. Evaluarea măsurii în care această funcţie le poate afecta pe celelalte<br />
este limitată de baza de cunoşt<strong>in</strong>ţe actuală şi necesită cercetări suplimentare.<br />
Funcţia de retenţie a apei de <strong>in</strong>undaţie are un rol deosebit de imporant în zonele umede ripariene<br />
datorită conexiunilor pe care le are în mod direct şi <strong>in</strong>direct cu celelalte funcţii. Evaluările<br />
prezentate sunt făcute la două niveluri de rezoluţie: local şi regional.<br />
70 Capitolul preia textul d<strong>in</strong> capitolul omonim elaborat pentru raportul anual 2001 al proiectului REDI (Reţeua Ecologică a Dunării Inferioare,<br />
coordonator Sergiu Cristofor).