20.01.2015 Views

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

240 Anexe<br />

Anexa 5 Rezultate ale analizei funcţionale a capitalului natural al SDI 70<br />

Ne vom limita la prezentarea rezultatelor analizei funcţionale calitative a tuturor serviciilor<br />

(Iordache şi colab, 2001), ale analizei cantitative a serviciilor de retenţie a apei de <strong>in</strong>undaţie<br />

(Iordache şi Adamescu, 2001) şi retenţiei sedimentului, rezultate le-am utilizat în cadrul corpului<br />

pr<strong>in</strong>cipal al lucării. Datele referitoare la exportul azot pr<strong>in</strong> denitrificarea sunt prezentate în<br />

capitolul de rezultate al lucrării (subcapitolul 3.6).<br />

Procedura de analiză funcţională semicantitativă FAEWE – PROTOWET a fost aplicată şi<br />

f<strong>in</strong>alizată în 15 componente ale SDI cu diferite grade de complexitate. În tabelul 1 sunt<br />

s<strong>in</strong>tetizate rezultatele pentru toate complexele <strong>in</strong>vestigate. Se <strong>in</strong>dică scorurile ponderate la nivel<br />

de complex în funcţie de suprafaţa ecosistemelor, fără a se da detalii pentru fiecare ecosistem în<br />

parte. Se poate constata că funcţiile asociate menţ<strong>in</strong>erii diversităţii specifice sunt puternic<br />

afectate de elim<strong>in</strong>area complexelor de ecosisteme de ord<strong>in</strong> mare. Retenţia nutrienţilor este<br />

corelată cu ord<strong>in</strong>ul complexului doar la nivelul unor mecanisme, cum este exportul pr<strong>in</strong><br />

denitrificare. Aceasta <strong>in</strong>seamnă că recuperarea serviciului de retenţie a nutrienţilor s-ar putea<br />

face pr<strong>in</strong> reabilitarea unui număr mare de sisteme de mici dimensiuni (retenţia nutrienţilor pare a<br />

fi scăzut substanţial datorită reducerii suprafeţelor <strong>in</strong>undabile, nu datorită disparţiei unui anumit<br />

tip de complex). Această soluţie nu ar duce şi la creştere funcţiei de menţ<strong>in</strong>ere a diversităţii<br />

specifice, care reclamă o strategie axată pe reconstrucţia de complexe de mari dimensiuni.<br />

Scorul total şi cel mediu, care reflectă modul de îndepl<strong>in</strong>ire al tuturor funcţiilor scade cu ord<strong>in</strong>ul<br />

complexului, mai evident pentru sistemelor <strong>in</strong>sulare, în cazul cărora au fost evaluate şi complexe<br />

foarte simple (de ord<strong>in</strong>ul 2).<br />

Evaluarea zonelor îndiguite arată un nivel foarte redus de îndepl<strong>in</strong>ire a funcţiilor în general,<br />

funcţia de export antropic de biomasă fi<strong>in</strong>d comparabilă cu cea d<strong>in</strong> <strong>in</strong>sulele foarte complexe.<br />

Limitele unei evaluări la nivel de complex local v<strong>in</strong> d<strong>in</strong> ignorarea funcţiilor care dep<strong>in</strong>d de<br />

relaţiile d<strong>in</strong>tre componentele SDI. Spre exemplu, scorul mediu al <strong>in</strong>sulelor foarte simple<br />

analizate (Talchia şi O. Turcesc) ar sugera un rol m<strong>in</strong>or. În contextul d<strong>in</strong>amicii fluviale (rezultat<br />

al proceselor de eroziune şi sedimentare) însă sistemele simple joacă un rol foarte important, ele<br />

fi<strong>in</strong>d cele care pot fi la orig<strong>in</strong>ea sistemelor mai complexe (Amoros şi Petts, 1993). În etapa<br />

următoare urmează să fie evaluate (<strong>in</strong>dependent de proceduri preexistente, datorită absenţei<br />

acestora) anumite servicii care ţ<strong>in</strong> de funcţionarea sistemului regional în ansamblu.<br />

O a doua limită a procedurii v<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> faptul că există un antogonism posibil între anumite funcţii,<br />

pe care analiza nu îl evidenţiază în mod direct. Spre exemplu, retenţia sedimentului este asociată<br />

şi cu retenţia a numeroase substanţe toxice. Funcţia de retenţie a substanţelor toxice nu este luată<br />

în mod direct în considerare, deşi ea le poate afecta pe cele care implică MTD-ce pr<strong>in</strong> efecte<br />

ecotoxicologice. În acest sens, evidenţiem că, în afară de problemele datorate eutrofizării în<br />

Marea Neagră, s-a constat în ultimii ani şi o accentuată creştere a concentraţiei de metale <strong>grele</strong><br />

(Văd<strong>in</strong>eanu şi colab., 2000), care, parţial, poate fi pusă pe seama scăderii capacităţii de retenţie a<br />

zonelor umede ale SDI în contextul unor probleme deosebite de poluare (de ex. conflictul d<strong>in</strong><br />

fosta Iugoslavie). Evaluarea la nivel cantitativ a serviciului de retenţie a <strong>metalelor</strong> este prezentată<br />

la capitolul de rezultate. Evaluarea măsurii în care această funcţie le poate afecta pe celelalte<br />

este limitată de baza de cunoşt<strong>in</strong>ţe actuală şi necesită cercetări suplimentare.<br />

Funcţia de retenţie a apei de <strong>in</strong>undaţie are un rol deosebit de imporant în zonele umede ripariene<br />

datorită conexiunilor pe care le are în mod direct şi <strong>in</strong>direct cu celelalte funcţii. Evaluările<br />

prezentate sunt făcute la două niveluri de rezoluţie: local şi regional.<br />

70 Capitolul preia textul d<strong>in</strong> capitolul omonim elaborat pentru raportul anual 2001 al proiectului REDI (Reţeua Ecologică a Dunării Inferioare,<br />

coordonator Sergiu Cristofor).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!