Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 237 Anexa 4 Caracterizarea modificărilor structurale şi funcţionale ale SDI în starea actuală faţă de starea de referinţă 68 Rolul acestei anexe este să dea o imagine asupra structurii compartimentelor 69 biotice şi abiotice care vor fi analizate din punct de vedere al rolului în stocarea şi ciclarea metalelor şi să pună în context modificările datorate poluări cu metale. Modificările la nivelul complexului regional (al SDI ca ansamblu) au constat în lucrări hidrotehnice de mare anvergură (canale, baraje) şi îndiguiri şi substituirea ecosistemelor naturale cu cele dominate de om (ex. ferme piscicole intensive şi ferme agricole intensive, plantaţii de plop). Tabelul 1 prezintă tipurile de componenente din structura celor nouă sectoare ale SDI, atât înaintea modificărilor structurale la nivel de complex, cât şi în starea actuală, iar tabelul 2 modificările structurale la nivel de ecosistem. Anexa 4 Tabelul 1 Modificările structurale (indicate de suprafeţele haşurate) la nivelul complexului regional, evaluate prin prezenţa componenetelor ecologice în sectoarele principale ale SDI (de la 1 la 9, cum apare prezentat în Anexa 3 figura 1A, B). Legendă: * teritoriul României Prezenţa în sectoarele SDI, în starea de referinţă (Rf, înainte de 1890) şi actuală (Cr) Componente 1 2* 3 4 5 6 7 8 9 Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Canalul Dunării 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Lacuri de acumulare 1 Insule (1) 1 1 1 1 1 Insule (2) 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Insule (3) 1 1 1 1 Insule (4) 1 1 1 1 1 Insule (5) 1 1 1 1 Insulă (6) 3 1 3 2 Sisteme ripariene (1) 1 1 1 1 Sisteme ripariene (2) 1 3 1 2 1 1 1 1 1 1 Sisteme ripariene (3) 1 2 1 3 2 1 1 1 1 Sisteme ripariene (4) 2 1 1 1 1 1 Sisteme ripariene (5) 2 1 1 1 2 1 Sisteme ripariene (6) 3 1 3 3 2 Zone îndiguite 2 3 2 2 1 1 Lagune 1 1 Coasta mării 1 1 Numărul de module trofo-dinamice (MTD) din structura ecosistemelor s-a modificat prin următoarele mecanisme: 1. Reducerea conectivităţii longitudinale 2. Eliminarea perioadelor de inundaţie în sistemele îndiguite 3. Simplificarea structurii complexelor locale naturale de ecosisteme 4. Simplificarea structurii microhabitatelor datorită conversiei pădurilor naturale în păduri plantate 5. Eutrofizarea lacurilor puţin şi foarte puţin adânci Modificările la nivelul fiecărui modul trofo-dinamic în parte sunt detaliate în Vădineanu şi colab. (2001). Modificările structurii au avut consecinţe majore asupra bunurilor şi serviciilor oferite de SDI. Pentru a ilustra efectele modificărilor complexelor de ecosisteme, tabelul 3 prezintă rezultatele 68 sursa bibliografică este aceeaşi cu a anexei 3. 69 un compartiment biotic include unul sau mai multe module trofodinamice. Agregarea MTD se justifică atunci când rezoluţia la nivel de MTD nu este necesară în contextul unor obiective particulare ale programului de cercetare, sau este impusă de caractarul limitat al resurselor disponibile.
238 Anexe analizei funcţionale calitative (procedura FAEWE-PROTOWET, Maltby şi colab., 1998) asupra a patru tipuri de complexe de ecosisteme: o insulă (6), un sistem riparian (6), o zonă îndiguită şi un sistem riparian (3) alăturat unei zone îndiguite (codurile sunt cele din tabelul 2; o evaluare de detaliu pentru toate timpurile de componente ale SDI este prezentata in Anexa 5). Cele mai afectate servicii ale SDI au fost cele legate de producţia de resurse biologice regenerabile şi purificarea apei, pentru că sunt dependente de suprafaţa de zone umede şi au fost influenţate direct de modificările structurale, la care se poate adăuga menţinerea microclimatului regional, dependent de mărimea suprafeţei inundate. Anexa 4 Tabelul 2 Modificări structurale la nivel de ecosistem (indicate prin casetele gri) estimate pe baza prezenţei MTD în starea de referinţă (Rf, înainte 1950) şi actuală (Cr), şi prin modificări în interiorul compartimentelor. Legenda: de la 1 la 3 = creştere a prezenţei (Rf faţă de Cr; MTD nu sunt comparabile), NE = neestimat, celelte coduri la fel ca în Anexa 3 tabelul 3. No Compartiment / Ecosistem C S L D M A U Prezenţă în starea de Rf şi Cr Specific fazei inundate (x accentuat) Rf Cr 1 Apă de suprafaţă (UHGM) x x x x x x - - 2 2 Materie partic. (MP) în suspensie (UHGM) x x x x x x - - 3 3 Materie organică dizolvată (UHGM) x x x x x x - - 2 4 Plante acvatice şi epifiton (PP) x x x 3 1 3 5 Fitoplancton (PP) x x * x x x 2 1 2 6 Bacterioplancton (Dt) x x * x x x 2 1 NE 7 Detritivori bentonici (Dt) x x x 2 1 2 8 Zooplancton 1 (Cs) x x * x x x 2 1 3 9 Faună fitofilă (Cs) x x x 1 1 NE 10 Zooplancton 2 (Cs) x x * x x x 3 1 3 11 Vertebrate şi larve planctivore (Cs) x x x NE NE NE 12 Bivalve (Cs, Dt) x x x 2 1 2 13 Faună bentonică răpitoare (Cs) x x x 2 1 2 14 Peşti omnivori (Cs) x x 2 1 3 15 Peşti răpitori (Cs) x x 3 1 3 16 Păsări ihtiofage (Cs) x x 2 1 2 Specific fazei neinundate (x normal) 17 Micofagi şi bacteriofagi edafici (Cs) x x x x x NE NE NE 18 Nevertebrate fitofage terestre (Cs) x x x x x 2 1 2 19 Nev. detrito, copro, necrofage terestre (Cs) x x x x x 1 1 2 20 Nev. prădătoare terestre (Cs) x x x x x 2 1 2 21 Mamifere rozătoare mici (Cs) x x x x NE NE NE 22 Animale domestice (Cs) x x x x 1 2 NE 23 Mamifere sălbatice mari (Cs) x x x x 3 1 NE 24 Păsări granivore şi frugivore (Cs) x x x x x NE NE NE 25 Păsări insectivore (Cs) x x x x x NE NE NE 26 Păsări prădătoare (Cs) x x x x 3 1 NE Specific ambelor faze(x italic) 27 Sol, sediment, MP sedimentată (UHGM) x x x x x x x - - - 28 Apă subterană (UHGM) x x x x x x x - - 1 29 Atmosferă (UHGM) x x x x x x x - - NE 30 Detritus (litieră, necromasă, etc) (UHGM) x x x x x x x - - NE 31 Micoorganisme din sol/sediment (PP, Dt) x x x x x x x NE NE NE 32 Vegetaţie (subteran) (PP) x x x x x NE NE NE 33 Vegetaţie (suprateran; erbacee) (PP) x x x x x 1 1 3 34 Vegetaţie (suprateran; arbusti, arbori) (PP) x x x 2 1 3 35 Amfibiein (Cs) x x x x x x 2 1 NE Număr de MTD (max) 11 17 15 22 21 15 15 Număr de compartimente abiotice (max) 7 7 7 7 7 7 4 Modificări în compartimente
- Page 187 and 188: 186 Rezultate şi discuţii de exce
- Page 189 and 190: 188 Rezultate şi discuţii localiz
- Page 191 and 192: 190 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 193 and 194: 192 Rezultate şi discuţii 35 Igno
- Page 195 and 196: 194 Rezultate şi discuţii mai apr
- Page 197 and 198: 196 Rezultate şi discuţii Evaluar
- Page 199 and 200: 198 Rezultate şi discuţii 3.9.2 C
- Page 201 and 202: 200 Concluzii şi recomandări 4 Co
- Page 203 and 204: 202 Concluzii şi recomandări func
- Page 205 and 206: 204 Epilog De la încheierea redact
- Page 207 and 208: 206 Anexe Anexa 1 Caseta 1 Continua
- Page 209 and 210: 208 Anexe 1 Lacunele identificate
- Page 211 and 212: 210 Anexe 2 Modelul conceptual şi
- Page 213 and 214: 212 Anexe ecologice naturale furniz
- Page 215 and 216: 214 Anexe sistem socio-economic (lo
- Page 217 and 218: 216 Anexe Managementul capitalului
- Page 219 and 220: 218 Anexe în funcţie de dificult
- Page 221 and 222: 220 Anexe Procesul de asistare (fur
- Page 223 and 224: 222 Anexe ‣ necesitatea rezolvăr
- Page 225 and 226: 224 Anexe Anexa 3 Modelul homomorf
- Page 227 and 228: 226 Anexe
- Page 229 and 230: 228 Anexe Anexa 3 Tabelul 1 Tipuri
- Page 231 and 232: 230 Anexe Anexa 3 Figura 2 Detaliu
- Page 233 and 234: 232 Anexe
- Page 235 and 236: 234 Anexe Depresiune Export antropi
- Page 237: 236 Anexe Anexa 3 Figura 10 Detalie
- Page 241 and 242: 240 Anexe Anexa 5 Rezultate ale ana
- Page 243 and 244: 242 Anexe Anexa 5 Tabelul 2 Paramet
- Page 245 and 246: 244 Anexe ‣ reconstrucţia ecolog
- Page 247 and 248: 246 Anexe Anexa 7 Organizarea spaţ
- Page 249 and 250: 248 Anexe 5 A-A’ 4, H F G 2, I 3
- Page 251 and 252: 250 Anexe I6 I5 Aii I4 I3 Ai I2 I1
- Page 253 and 254: 252 Anexe Anexa 7 Figura 8 Profilul
- Page 255 and 256: 254 Anexe Anexa 7 Figura 11 Schiţa
- Page 257 and 258: 256 Anexe Zonă depresionară cu s
- Page 259 and 260: 258 Anexe Anexa 8 Planşa 2 Sus: ă
- Page 261 and 262: 260 Anexe Anexa 8 Planşa 4 Canale
- Page 263 and 264: 262 Anexe Anexa 8 Planşa 6 Sus: La
- Page 265 and 266: 264 Anexe Anexa 8 Planşa 8 Depresi
- Page 267 and 268: 266 Anexe Anexa 8 Planşa 10 Gindul
- Page 269 and 270: 268 Anexe Anexa 8 Planşa 12 Prival
- Page 271 and 272: 270 Anexe consumatori ai nevertebra
- Page 273 and 274: 272 Anexe Dunări în 1992-1995 (da
- Page 275 and 276: 274 Anexe Pentru evaluare au fost u
- Page 277 and 278: 276 Anexe E.5 Evaluarea ponderii ex
- Page 279 and 280: 278 Anexe terestră, articolul de s
- Page 281 and 282: 280 Anexe Anexa 10 Distribuţia con
- Page 283 and 284: 282 Anexe
- Page 285 and 286: 284 Anexe Ct R = -0.72** L Anexa 10
- Page 287 and 288: 286 Anexe
<strong>Ecotoxicologia</strong> <strong>metalelor</strong> în <strong>lunca</strong> Dunării 237<br />
Anexa 4 Caracterizarea modificărilor structurale şi funcţionale ale SDI în starea actuală faţă de<br />
starea de refer<strong>in</strong>ţă 68<br />
Rolul acestei anexe este să dea o imag<strong>in</strong>e asupra structurii compartimentelor 69 biotice şi abiotice<br />
care vor fi analizate d<strong>in</strong> punct de vedere al rolului în stocarea şi ciclarea <strong>metalelor</strong> şi să pună în<br />
context modificările datorate poluări cu metale.<br />
Modificările la nivelul complexului regional (al SDI ca ansamblu) au constat în lucrări<br />
hidrotehnice de mare anvergură (canale, baraje) şi îndiguiri şi substituirea ecosistemelor naturale<br />
cu cele dom<strong>in</strong>ate de om (ex. ferme piscicole <strong>in</strong>tensive şi ferme agricole <strong>in</strong>tensive, plantaţii de<br />
plop). Tabelul 1 prez<strong>in</strong>tă tipurile de componenente d<strong>in</strong> structura celor nouă sectoare ale SDI,<br />
atât îna<strong>in</strong>tea modificărilor structurale la nivel de complex, cât şi în starea actuală, iar tabelul 2<br />
modificările structurale la nivel de ecosistem.<br />
Anexa 4 Tabelul 1 Modificările structurale (<strong>in</strong>dicate de suprafeţele haşurate) la nivelul<br />
complexului regional, evaluate pr<strong>in</strong> prezenţa componenetelor ecologice în sectoarele pr<strong>in</strong>cipale<br />
ale SDI (de la 1 la 9, cum apare prezentat în Anexa 3 figura 1A, B). Legendă: * teritoriul<br />
României<br />
Prezenţa în sectoarele SDI, în starea de refer<strong>in</strong>ţă (Rf, îna<strong>in</strong>te de 1890) şi actuală (Cr)<br />
Componente 1 2* 3 4 5 6 7 8 9<br />
Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr<br />
Canalul Dunării 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1<br />
Lacuri de acumulare 1<br />
Insule (1) 1 1 1 1 1<br />
Insule (2) 1 1 1 1 1 1 1 1 1<br />
Insule (3) 1 1 1 1<br />
Insule (4) 1 1 1 1 1<br />
Insule (5) 1 1 1 1<br />
Insulă (6) 3 1 3 2<br />
Sisteme ripariene (1) 1 1 1 1<br />
Sisteme ripariene (2) 1 3 1 2 1 1 1 1 1 1<br />
Sisteme ripariene (3) 1 2 1 3 2 1 1 1 1<br />
Sisteme ripariene (4) 2 1 1 1 1 1<br />
Sisteme ripariene (5) 2 1 1 1 2 1<br />
Sisteme ripariene (6) 3 1 3 3 2<br />
Zone îndiguite 2 3 2 2 1 1<br />
Lagune 1 1<br />
Coasta mării 1 1<br />
Numărul de module trofo-d<strong>in</strong>amice (MTD) d<strong>in</strong> structura ecosistemelor s-a modificat pr<strong>in</strong> următoarele<br />
mecanisme:<br />
1. Reducerea conectivităţii longitud<strong>in</strong>ale<br />
2. Elim<strong>in</strong>area perioadelor de <strong>in</strong>undaţie în sistemele îndiguite<br />
3. Simplificarea structurii complexelor locale naturale de ecosisteme<br />
4. Simplificarea structurii microhabitatelor datorită conversiei pădurilor naturale în păduri plantate<br />
5. Eutrofizarea lacurilor puţ<strong>in</strong> şi foarte puţ<strong>in</strong> adânci<br />
Modificările la nivelul fiecărui modul trofo-d<strong>in</strong>amic în parte sunt detaliate în Văd<strong>in</strong>eanu şi colab.<br />
(2001).<br />
Modificările structurii au avut consec<strong>in</strong>ţe majore asupra bunurilor şi serviciilor oferite de SDI.<br />
Pentru a ilustra efectele modificărilor complexelor de ecosisteme, tabelul 3 prez<strong>in</strong>tă rezultatele<br />
68 sursa bibliografică este aceeaşi cu a anexei 3.<br />
69 un compartiment biotic <strong>in</strong>clude unul sau mai multe module trofod<strong>in</strong>amice. Agregarea MTD se justifică atunci când rezoluţia la nivel de MTD<br />
nu este necesară în contextul unor obiective particulare ale programului de cercetare, sau este impusă de caractarul limitat al resurselor<br />
disponibile.