Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

20.01.2015 Views

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 237 Anexa 4 Caracterizarea modificărilor structurale şi funcţionale ale SDI în starea actuală faţă de starea de referinţă 68 Rolul acestei anexe este să dea o imagine asupra structurii compartimentelor 69 biotice şi abiotice care vor fi analizate din punct de vedere al rolului în stocarea şi ciclarea metalelor şi să pună în context modificările datorate poluări cu metale. Modificările la nivelul complexului regional (al SDI ca ansamblu) au constat în lucrări hidrotehnice de mare anvergură (canale, baraje) şi îndiguiri şi substituirea ecosistemelor naturale cu cele dominate de om (ex. ferme piscicole intensive şi ferme agricole intensive, plantaţii de plop). Tabelul 1 prezintă tipurile de componenente din structura celor nouă sectoare ale SDI, atât înaintea modificărilor structurale la nivel de complex, cât şi în starea actuală, iar tabelul 2 modificările structurale la nivel de ecosistem. Anexa 4 Tabelul 1 Modificările structurale (indicate de suprafeţele haşurate) la nivelul complexului regional, evaluate prin prezenţa componenetelor ecologice în sectoarele principale ale SDI (de la 1 la 9, cum apare prezentat în Anexa 3 figura 1A, B). Legendă: * teritoriul României Prezenţa în sectoarele SDI, în starea de referinţă (Rf, înainte de 1890) şi actuală (Cr) Componente 1 2* 3 4 5 6 7 8 9 Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Canalul Dunării 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Lacuri de acumulare 1 Insule (1) 1 1 1 1 1 Insule (2) 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Insule (3) 1 1 1 1 Insule (4) 1 1 1 1 1 Insule (5) 1 1 1 1 Insulă (6) 3 1 3 2 Sisteme ripariene (1) 1 1 1 1 Sisteme ripariene (2) 1 3 1 2 1 1 1 1 1 1 Sisteme ripariene (3) 1 2 1 3 2 1 1 1 1 Sisteme ripariene (4) 2 1 1 1 1 1 Sisteme ripariene (5) 2 1 1 1 2 1 Sisteme ripariene (6) 3 1 3 3 2 Zone îndiguite 2 3 2 2 1 1 Lagune 1 1 Coasta mării 1 1 Numărul de module trofo-dinamice (MTD) din structura ecosistemelor s-a modificat prin următoarele mecanisme: 1. Reducerea conectivităţii longitudinale 2. Eliminarea perioadelor de inundaţie în sistemele îndiguite 3. Simplificarea structurii complexelor locale naturale de ecosisteme 4. Simplificarea structurii microhabitatelor datorită conversiei pădurilor naturale în păduri plantate 5. Eutrofizarea lacurilor puţin şi foarte puţin adânci Modificările la nivelul fiecărui modul trofo-dinamic în parte sunt detaliate în Vădineanu şi colab. (2001). Modificările structurii au avut consecinţe majore asupra bunurilor şi serviciilor oferite de SDI. Pentru a ilustra efectele modificărilor complexelor de ecosisteme, tabelul 3 prezintă rezultatele 68 sursa bibliografică este aceeaşi cu a anexei 3. 69 un compartiment biotic include unul sau mai multe module trofodinamice. Agregarea MTD se justifică atunci când rezoluţia la nivel de MTD nu este necesară în contextul unor obiective particulare ale programului de cercetare, sau este impusă de caractarul limitat al resurselor disponibile.

238 Anexe analizei funcţionale calitative (procedura FAEWE-PROTOWET, Maltby şi colab., 1998) asupra a patru tipuri de complexe de ecosisteme: o insulă (6), un sistem riparian (6), o zonă îndiguită şi un sistem riparian (3) alăturat unei zone îndiguite (codurile sunt cele din tabelul 2; o evaluare de detaliu pentru toate timpurile de componente ale SDI este prezentata in Anexa 5). Cele mai afectate servicii ale SDI au fost cele legate de producţia de resurse biologice regenerabile şi purificarea apei, pentru că sunt dependente de suprafaţa de zone umede şi au fost influenţate direct de modificările structurale, la care se poate adăuga menţinerea microclimatului regional, dependent de mărimea suprafeţei inundate. Anexa 4 Tabelul 2 Modificări structurale la nivel de ecosistem (indicate prin casetele gri) estimate pe baza prezenţei MTD în starea de referinţă (Rf, înainte 1950) şi actuală (Cr), şi prin modificări în interiorul compartimentelor. Legenda: de la 1 la 3 = creştere a prezenţei (Rf faţă de Cr; MTD nu sunt comparabile), NE = neestimat, celelte coduri la fel ca în Anexa 3 tabelul 3. No Compartiment / Ecosistem C S L D M A U Prezenţă în starea de Rf şi Cr Specific fazei inundate (x accentuat) Rf Cr 1 Apă de suprafaţă (UHGM) x x x x x x - - 2 2 Materie partic. (MP) în suspensie (UHGM) x x x x x x - - 3 3 Materie organică dizolvată (UHGM) x x x x x x - - 2 4 Plante acvatice şi epifiton (PP) x x x 3 1 3 5 Fitoplancton (PP) x x * x x x 2 1 2 6 Bacterioplancton (Dt) x x * x x x 2 1 NE 7 Detritivori bentonici (Dt) x x x 2 1 2 8 Zooplancton 1 (Cs) x x * x x x 2 1 3 9 Faună fitofilă (Cs) x x x 1 1 NE 10 Zooplancton 2 (Cs) x x * x x x 3 1 3 11 Vertebrate şi larve planctivore (Cs) x x x NE NE NE 12 Bivalve (Cs, Dt) x x x 2 1 2 13 Faună bentonică răpitoare (Cs) x x x 2 1 2 14 Peşti omnivori (Cs) x x 2 1 3 15 Peşti răpitori (Cs) x x 3 1 3 16 Păsări ihtiofage (Cs) x x 2 1 2 Specific fazei neinundate (x normal) 17 Micofagi şi bacteriofagi edafici (Cs) x x x x x NE NE NE 18 Nevertebrate fitofage terestre (Cs) x x x x x 2 1 2 19 Nev. detrito, copro, necrofage terestre (Cs) x x x x x 1 1 2 20 Nev. prădătoare terestre (Cs) x x x x x 2 1 2 21 Mamifere rozătoare mici (Cs) x x x x NE NE NE 22 Animale domestice (Cs) x x x x 1 2 NE 23 Mamifere sălbatice mari (Cs) x x x x 3 1 NE 24 Păsări granivore şi frugivore (Cs) x x x x x NE NE NE 25 Păsări insectivore (Cs) x x x x x NE NE NE 26 Păsări prădătoare (Cs) x x x x 3 1 NE Specific ambelor faze(x italic) 27 Sol, sediment, MP sedimentată (UHGM) x x x x x x x - - - 28 Apă subterană (UHGM) x x x x x x x - - 1 29 Atmosferă (UHGM) x x x x x x x - - NE 30 Detritus (litieră, necromasă, etc) (UHGM) x x x x x x x - - NE 31 Micoorganisme din sol/sediment (PP, Dt) x x x x x x x NE NE NE 32 Vegetaţie (subteran) (PP) x x x x x NE NE NE 33 Vegetaţie (suprateran; erbacee) (PP) x x x x x 1 1 3 34 Vegetaţie (suprateran; arbusti, arbori) (PP) x x x 2 1 3 35 Amfibiein (Cs) x x x x x x 2 1 NE Număr de MTD (max) 11 17 15 22 21 15 15 Număr de compartimente abiotice (max) 7 7 7 7 7 7 4 Modificări în compartimente

<strong>Ecotoxicologia</strong> <strong>metalelor</strong> în <strong>lunca</strong> Dunării 237<br />

Anexa 4 Caracterizarea modificărilor structurale şi funcţionale ale SDI în starea actuală faţă de<br />

starea de refer<strong>in</strong>ţă 68<br />

Rolul acestei anexe este să dea o imag<strong>in</strong>e asupra structurii compartimentelor 69 biotice şi abiotice<br />

care vor fi analizate d<strong>in</strong> punct de vedere al rolului în stocarea şi ciclarea <strong>metalelor</strong> şi să pună în<br />

context modificările datorate poluări cu metale.<br />

Modificările la nivelul complexului regional (al SDI ca ansamblu) au constat în lucrări<br />

hidrotehnice de mare anvergură (canale, baraje) şi îndiguiri şi substituirea ecosistemelor naturale<br />

cu cele dom<strong>in</strong>ate de om (ex. ferme piscicole <strong>in</strong>tensive şi ferme agricole <strong>in</strong>tensive, plantaţii de<br />

plop). Tabelul 1 prez<strong>in</strong>tă tipurile de componenente d<strong>in</strong> structura celor nouă sectoare ale SDI,<br />

atât îna<strong>in</strong>tea modificărilor structurale la nivel de complex, cât şi în starea actuală, iar tabelul 2<br />

modificările structurale la nivel de ecosistem.<br />

Anexa 4 Tabelul 1 Modificările structurale (<strong>in</strong>dicate de suprafeţele haşurate) la nivelul<br />

complexului regional, evaluate pr<strong>in</strong> prezenţa componenetelor ecologice în sectoarele pr<strong>in</strong>cipale<br />

ale SDI (de la 1 la 9, cum apare prezentat în Anexa 3 figura 1A, B). Legendă: * teritoriul<br />

României<br />

Prezenţa în sectoarele SDI, în starea de refer<strong>in</strong>ţă (Rf, îna<strong>in</strong>te de 1890) şi actuală (Cr)<br />

Componente 1 2* 3 4 5 6 7 8 9<br />

Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr Rf Cr<br />

Canalul Dunării 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1<br />

Lacuri de acumulare 1<br />

Insule (1) 1 1 1 1 1<br />

Insule (2) 1 1 1 1 1 1 1 1 1<br />

Insule (3) 1 1 1 1<br />

Insule (4) 1 1 1 1 1<br />

Insule (5) 1 1 1 1<br />

Insulă (6) 3 1 3 2<br />

Sisteme ripariene (1) 1 1 1 1<br />

Sisteme ripariene (2) 1 3 1 2 1 1 1 1 1 1<br />

Sisteme ripariene (3) 1 2 1 3 2 1 1 1 1<br />

Sisteme ripariene (4) 2 1 1 1 1 1<br />

Sisteme ripariene (5) 2 1 1 1 2 1<br />

Sisteme ripariene (6) 3 1 3 3 2<br />

Zone îndiguite 2 3 2 2 1 1<br />

Lagune 1 1<br />

Coasta mării 1 1<br />

Numărul de module trofo-d<strong>in</strong>amice (MTD) d<strong>in</strong> structura ecosistemelor s-a modificat pr<strong>in</strong> următoarele<br />

mecanisme:<br />

1. Reducerea conectivităţii longitud<strong>in</strong>ale<br />

2. Elim<strong>in</strong>area perioadelor de <strong>in</strong>undaţie în sistemele îndiguite<br />

3. Simplificarea structurii complexelor locale naturale de ecosisteme<br />

4. Simplificarea structurii microhabitatelor datorită conversiei pădurilor naturale în păduri plantate<br />

5. Eutrofizarea lacurilor puţ<strong>in</strong> şi foarte puţ<strong>in</strong> adânci<br />

Modificările la nivelul fiecărui modul trofo-d<strong>in</strong>amic în parte sunt detaliate în Văd<strong>in</strong>eanu şi colab.<br />

(2001).<br />

Modificările structurii au avut consec<strong>in</strong>ţe majore asupra bunurilor şi serviciilor oferite de SDI.<br />

Pentru a ilustra efectele modificărilor complexelor de ecosisteme, tabelul 3 prez<strong>in</strong>tă rezultatele<br />

68 sursa bibliografică este aceeaşi cu a anexei 3.<br />

69 un compartiment biotic <strong>in</strong>clude unul sau mai multe module trofod<strong>in</strong>amice. Agregarea MTD se justifică atunci când rezoluţia la nivel de MTD<br />

nu este necesară în contextul unor obiective particulare ale programului de cercetare, sau este impusă de caractarul limitat al resurselor<br />

disponibile.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!