Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

More documents

Recommendations

Info

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 227 Clasele dinamice identificate în SDI au fost următoarele (în ordine descrescătoare a ratei de reînnoire): Dunărea, lacuri de baraj, sisteme insulare, sisteme ripariene, sisteme îndiguite, lagune, coasta Mării Negre. Majoritatea acestor sisteme corespund, din punct de vedere al ierarhiei sistemelor ecologice, unor complexe locale de ecosisteme, dar unele dintre ele corespund nivelului ecosistemic. Un demers complementar a fost clasificarea unităţilor elementare de organizare, ecosistemele, unităţi care se pot integra fie direct în SDI, fie indirect, prin intermediul complexelor locale. Au fost identificate şase tipuri elementare de componente ecologice ale SDI, între care insulele şi sistemele ripariene de complexitate diferită sunt cele mai importante din punctul de vedere al zonelor umede. Criteriile utilizate pentru descrierea diversităţii ecosistemelor au fost trăsăturile majore ale UHGM (1), poziţia şi conectivitatea in complexul de ecosisteme (2), detalii ale UHGM, detalii ale biocenozelor, originea, controlul uman (3). Heterogenitatea principalelor UHGM şi diversitatea complexelor locale de ecosisteme (criteriile 1 şi 2) stau la baza a 22 tipuri de ecosisteme. O clasificare a ecosistemelor mai detaliată poate fi obţinută incluzând în analiză criterii legate de detalii ale UHGM, biocenozelor, funcţionării şi originii ecosistemelor. În total (având la bază criteriile 1, 2 şi 3), un număr minim de 67 tipuri de ecosisteme a fost identificat în SDI. Această diversitate ecosistemică ridicată sprijină şi este susţinută de diversitatea modulelor trofodinamice. 27 de tipuri de module trofodinamice sunt prezente în ecosistemele SDI. Trebuie menţionat că ecosistemele cu cea mai mare diversitate a MTD (21 şi 22 de MTD în depresiuni şi respectiv mlaştini) sunt cele aflate sub regim natural de inundaţie. Tipurile de ecosisteme în structura SDI sunt prezentate în tabelul 1, iar tabelul 2 prezintă clasele dinamice în care se grupează subsistemele SDI şi categoriile de ecosisteme care intră în structura acestora. Dintre cele trei niveluri ierarhice ale SDI cel ecosistemic este cel mai bine cunoscut, urmat de cel al complexelor locale, iar cel mai puţin cunoscut este cel al complexului regional. Sisteme insulare tipice sunt prezentate în figura 2. Complexele locale cel mai bine investigate şi caracterizate sunt Ostrovul Fundu Mare şi un sector din O. Popa. Ambele sunt incluse în Insula Mică a Brailei (indicată în figura 5), ultima parte importantă din luncă rămasă în regim natural de inundare şi care are o deosebită valoare de model ştiinţific datorită faptului că acoperă o bună parte din diversitatea structurală a subsistemelor SDI de referinţă (anterior modificărilor structurale majore). Tabelul 3 prezintă compartimentele abiotice şi modulele trofodinamice din structura ecosistemelor SDI. Figura 3 prezintă modelul homomorf al unui sistem insular foarte complex, indicând fluxurile ce stau la baza diversităţii ecosistemelor (la nivelul UHGM sau al modulelor trofodinamice) ca urmare a unei conectivităţi sporite (privalele şi lacurile cu originea în foste canale nu sunt reprezentate). Modelele de principiu ale unor insule mai simple sunt limitatea la o parte din acest model. Modelele de principiu ale sistemelor ripariene sunt similare, dar includ în plus fluxuri dinspre sistemele terestre naturale, iar cele ale complexelor îndiguite nu includ ţărmuri şi grinduri în structură, au conexiuni mai simple cu Dunărea, au conexiuni mai complexe cu sistemele socio-economice, şi pot include fluxuri dinspre sistemele terestre naturale
228 Anexe Anexa 3 Tabelul 1 Tipuri de ecosisteme în structura SDI. Criteriile utilizate în clasificare au fost caracteristicile majore ale UHGM (criteriul 1), poziţia în complex şi conectivitatea (criteriul 2), detalii ale UHGM şi biocenozei, originea şi controlul antropic (criteriul 3). Ecosisteme la care se Criteriu (1) aplică acest criteriu Nume Cu referire la Toate ecosistemele Hidrogeomorfol UHGM ogie Tip de ecosistem (1) Sistem acvatic de tip canal (C) / |ărm. plajă (S) / Zonă înaltă, grind, dună (L), Depresiune, zonă orizontală în spatele grindului (D), Mlaştini (M), Alte sisteme acvatice (A), Sisteme terestre (U) Tip de ecosistem (1) la Criteriu (2) Tip de ecosistem (2) care se aplica criteriul (2) Canal Conectivitate longitudinală Complex Separă canale ale Dunării (C1) / de lacuri de acumulare (C2) Poziţie Complex Separă C1, C2 de canale din luncă (C3, care pot avea curgere reversibilă, pot fi lotice sau pot seca) |ărm, plajă Poziţie Complex Separă insulele noi (S1, întinsuri) de ţărmuri (S2, care pot fi traversate de fluxuri dinspre sisteme terestre şi grinduri şi pot avea module trofodinamice ca rezultat al dispersiei dinspre aceste tipuri de sisteme) Zonă înaltă Poziţie Complex Separă zonele înalte insulare simple (L1i) de zonele înalte ripariene simple (L1r, care pot fi traversate de fluxuri dinspre sistemele terestre) şi de zonele înalte complexe (L2, care pot avea module trofodinamice datorate dispersiei dinspre depresiuni şi pot include module trofodinamice asociate mamiferelor mari) Depresiune Poziţie Complex Separă depresiuni insulare simple (D1i) de depresiuni ripariene simple (D1r, care pot fi traversate de fluxuri subterane dinspre sistemele terestre) şi depresiuni complexe (D2, care pot avea module trofodinamice datorate colonizării dinspre mlaştini şi pot include module trofodinamice asociate mamiferelor mari) Conectivitate Complex Separă D1i, D1r şi D2 de depresiuni îndiguite (D3, care nu are fază acvatică) laterală Mlaştină Poziţie Complex Separă mlaştini insulare simple (M1i) de mlaştini ripariene simple (M1r, care pot fi traversate de fluxuri subterane dinspre sistemele terestre) şi mlaştini complexe (M2, care pot avea module trofodinamice datorate colonizării dinspre lacuri şi pot include module trofodinamice asociate mamiferelor mari) Conectivitate Complex Separă M1i, M1r şi M2 de mlaştini îndiguite (M3, care nu are fază acvatică) laterală Alte sisteme acvatice Poziţie Complex Separă lacurile insulare (A1) de lacurile ripariane (A2, care primesc fluxuri dinspre sistemele terestre), de lagune (A4) şi zona de coastă a mării (A5) Conectivitate laterală Complex Separă A1 şi A2 de lacurile din zonele îndiguite (A3, care au fluxuri de suprafaţă de conexiune cu Dunărea controlate) Tip de ecosistem (1, 2) Criteriu (3) Tip de ecosistem (3) la care se aplică criteriul (3) Nume Cu referire la Canale (C1) Adâncime/altiudine UHGM Separă canale principale de canale secundare Canale (C3) Adâncime/altiudine UHGM Separă canale active de foste canale (privale) şi de lacuri de tip oxbow Canale active Control antropic Funcţionare Separă canale naturale de canale controlate şi de canale artificiale Insule noi (S1) Fluvial / Marin Origin Separă insule noi aluviale de insule noi de coastă |ărmuri (S2) Eroziune / Sedim. UHGM Separă ţărmuri abrupte de ţărmuri cu pantă mică Grinduri (L1i,r L2) Adâncime/altiudine UHGM Separă grinduri înalte de grinduri joase (aplicabil doar la L1i şi L2) Covorul vegetal Biocenoză Separă unităţile de vegetaţie Grinduri joase Fluvial / Marin Origine Separă grinduri aluviale de grinduri nisipoase de coastă Grinduri înalte Control antropic Funcţionare Separă grinduri naturale de grinduri plantate împădurite Depresiuni (D1i,r D2,3) Covorul vegetal Biocenoză Separă unităţile de vegetaţie Salinitate UHGM Separă depresiunile sărăturate de depresiunile nesărăturate Control antropic Funcţionare Separă păduri naturale de păduri plantate şi de poldere agricole Mlaştini (M1i,r M2) Adâncime/altiudine UHGM Separă mlaştini de japşe Lagune (A4) Salinitate UHGM Separă lagune de apă dulce de lagune cu apă sărată Coasta mării (A5) Închidere UHGM Separă marea deschisă de golfuri Adâncime/altiudine UHGM Separă marea de coastă adâncă de cea puţin adâncă Lacuri (A1,2,3) Adâncime/altiudine UHGM Separă lacurile puţin adânci de cele foarte puţin adânci Lacuri (A1,2,3) Trophic state Funcţionare Separă lacurile mezo-eutrofice de cele hipertrofice Lacuri A1 puţin adânci Fluvial / Marin Origine Separă lacurile fluviale de lacurile maritime Lacuri A2 puţin adânci Salinitate HGMU Separă lacuri de apă dulce de lacuri salmastre Lacuri A3 puţin adânci Control antropic Funcţionare Separă lacurile naturale de cele amenajate piscicol Sisteme terestre (U) Substrat HGMU Seapară ecosisteme pe substrat stâncos de ecosismte pe dune, etc Ecosisteme pe dune, etc Control antropic Funcţionare Separă sisteme naturale de aşezări umane
Page 2 and 3:
ECOTOXICOLOGIA METALELOR GRELE ÎN
Page 4 and 5:
VIRGIL IORDACHE ECOTOXICOLOGIA META
Page 6 and 7:
CUPRINS Prefaţă ........ 13 Cuvâ
Page 8 and 9:
Lista tabelelor Tabelul 1 Mecanisme
Page 10 and 11:
Lista figurilor Figura 1 Schema de
Page 12:
Profesorului Angheluţă Vădineanu
Page 15 and 16:
14 eforturile autorului au fost bin
Page 17 and 18:
16 Fapt este că până la finele p
Page 19 and 20:
18 Introducere hidrogeomorfologice
Page 21 and 22:
20 Analiza critică a cunoaşterii
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
74 Descrierea programului de cercet
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
96 Rezultate şi discuţii 3 Rezult
Page 99 and 100:
98 Rezultate şi discuţii
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
102 Rezultate şi discuţii O dată
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
106 Rezultate şi discuţii În tab
Page 109 and 110:
108 Rezultate şi discuţii concent
Page 111 and 112:
110 Rezultate şi discuţii de meta
Page 113 and 114:
112 Rezultate şi discuţii G3 H3 5
Page 115 and 116:
114 Rezultate şi discuţii Cele ma
Page 117 and 118:
116 Rezultate şi discuţii 100.00
Page 119 and 120:
118 Rezultate şi discuţii oberva
Page 121 and 122:
120 Rezultate şi discuţii bivalve
Page 123 and 124:
122 Rezultate şi discuţii cazuril
Page 125 and 126:
124 Rezultate şi discuţii preleva
Page 127 and 128:
126 Rezultate şi discuţii Faptul
Page 129 and 130:
128 Rezultate şi discuţii investi
Page 131 and 132:
130 Rezultate şi discuţii stocul
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
134 Rezultate şi discuţii 3.5 Tip
Page 137 and 138:
136 Rezultate şi discuţii concent
Page 139 and 140:
138 Rezultate şi discuţii Distrib
Page 141 and 142:
140 Rezultate şi discuţii Figura
Page 143 and 144:
142 Rezultate şi discuţii ‣ În
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
150 Rezultate şi discuţii Spre de
Page 153 and 154:
152 Rezultate şi discuţii în caz
Page 155 and 156:
154 Rezultate şi discuţii Din ana
Page 157 and 158:
156 Rezultate şi discuţii Tabelul
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
164 Rezultate şi discuţii În ser
Page 167 and 168:
166 Rezultate şi discuţii 166
Page 169 and 170:
168 Rezultate şi discuţii Legend
Page 171 and 172:
170 Rezultate şi discuţii în lab
Page 173 and 174:
172 Rezultate şi discuţii 3.7 Eva
Page 175 and 176:
174 Rezultate şi discuţii 450.0 1
Page 177 and 178: 176 Rezultate şi discuţii Figura
Page 179 and 180: 178 Rezultate şi discuţii
Page 181 and 182: 180 Rezultate şi discuţii diferit
Page 183 and 184: 182 Rezultate şi discuţii de 42.8
Page 185 and 186: 184 Rezultate şi discuţii Tabelul
Page 187 and 188: 186 Rezultate şi discuţii de exce
Page 189 and 190: 188 Rezultate şi discuţii localiz
Page 191 and 192: 190 Rezultate şi discuţii Tabelul
Page 193 and 194: 192 Rezultate şi discuţii 35 Igno
Page 195 and 196: 194 Rezultate şi discuţii mai apr
Page 197 and 198: 196 Rezultate şi discuţii Evaluar
Page 199 and 200: 198 Rezultate şi discuţii 3.9.2 C
Page 201 and 202: 200 Concluzii şi recomandări 4 Co
Page 203 and 204: 202 Concluzii şi recomandări func
Page 205 and 206: 204 Epilog De la încheierea redact
Page 207 and 208: 206 Anexe Anexa 1 Caseta 1 Continua
Page 209 and 210: 208 Anexe 1 Lacunele identificate
Page 211 and 212: 210 Anexe 2 Modelul conceptual şi
Page 213 and 214: 212 Anexe ecologice naturale furniz
Page 215 and 216: 214 Anexe sistem socio-economic (lo
Page 217 and 218: 216 Anexe Managementul capitalului
Page 219 and 220: 218 Anexe în funcţie de dificult
Page 221 and 222: 220 Anexe Procesul de asistare (fur
Page 223 and 224: 222 Anexe ‣ necesitatea rezolvăr
Page 225 and 226: 224 Anexe Anexa 3 Modelul homomorf
Page 227: 226 Anexe
Page 231 and 232: 230 Anexe Anexa 3 Figura 2 Detaliu
Page 233 and 234: 232 Anexe
Page 235 and 236: 234 Anexe Depresiune Export antropi
Page 237 and 238: 236 Anexe Anexa 3 Figura 10 Detalie
Page 239 and 240: 238 Anexe analizei funcţionale cal
Page 241 and 242: 240 Anexe Anexa 5 Rezultate ale ana
Page 243 and 244: 242 Anexe Anexa 5 Tabelul 2 Paramet
Page 245 and 246: 244 Anexe ‣ reconstrucţia ecolog
Page 247 and 248: 246 Anexe Anexa 7 Organizarea spaţ
Page 249 and 250: 248 Anexe 5 A-A’ 4, H F G 2, I 3
Page 251 and 252: 250 Anexe I6 I5 Aii I4 I3 Ai I2 I1
Page 253 and 254: 252 Anexe Anexa 7 Figura 8 Profilul
Page 255 and 256: 254 Anexe Anexa 7 Figura 11 Schiţa
Page 257 and 258: 256 Anexe Zonă depresionară cu s
Page 259 and 260: 258 Anexe Anexa 8 Planşa 2 Sus: ă
Page 261 and 262: 260 Anexe Anexa 8 Planşa 4 Canale
Page 263 and 264: 262 Anexe Anexa 8 Planşa 6 Sus: La
Page 265 and 266: 264 Anexe Anexa 8 Planşa 8 Depresi
Page 267 and 268: 266 Anexe Anexa 8 Planşa 10 Gindul
Page 269 and 270: 268 Anexe Anexa 8 Planşa 12 Prival
Page 271 and 272: 270 Anexe consumatori ai nevertebra
Page 273 and 274: 272 Anexe Dunări în 1992-1995 (da
Page 275 and 276: 274 Anexe Pentru evaluare au fost u
Page 277 and 278: 276 Anexe E.5 Evaluarea ponderii ex
Page 279 and 280:
278 Anexe terestră, articolul de s
Page 281 and 282:
280 Anexe Anexa 10 Distribuţia con
Page 283 and 284:
282 Anexe
Page 285 and 286:
284 Anexe Ct R = -0.72** L Anexa 10
Page 287 and 288:
286 Anexe
Page 289 and 290:
288 Anexe Tip de detritus Staţia Z
Page 291 and 292:
290 Anexe
Page 293 and 294:
292 Anexe Anexa 13 a Coeficienţii
Page 295 and 296:
294 Anexe K1-12b Zr Fe Mn Zn Cu Ni
Page 297 and 298:
296 Anexe corp K1-10a Zr Fe Mn Zn C
Page 299 and 300:
298 Anexe K2-16 tot individul Zr Fe
Page 301 and 302:
300 Anexe Anexa 17 Coeficienţii de
Page 303 and 304:
302 Anexe Anexa 19 A. Coeficienţii
Page 305 and 306:
304 Anexe Sistem C. Per. Ev. Zr Fe
Page 307 and 308:
306 Anexe Anexa 21 a Concentraţii
Page 309 and 310:
308 Anexe Anexa 21 e Concentraţii
Page 311 and 312:
310 Anexe Anexa 21 h Concentraţii
Page 313 and 314:
312 Anexe Anexa 22 Concentraţiile
Page 315 and 316:
314 Anexe
Page 317 and 318:
316 Anexe Anexa 25 Structura consor
Page 319 and 320:
318 Bibliografie 17. Baath, E., 198
Page 321 and 322:
320 Bibliografie 58. Cairns, J., Jr
Page 323 and 324:
322 Bibliografie 95. Cristofor, S.,
Page 325 and 326:
324 Bibliografie 134. Gambrell, R.
Page 327 and 328:
326 Bibliografie calităţii factor
Page 329 and 330:
328 Bibliografie 209. Jamil, A., K.
Page 331 and 332:
330 Bibliografie Hg and Zn in the p
Page 333 and 334:
332 Bibliografie “Raport anual la
Page 335 and 336:
334 Bibliografie 331. Pokorny, J.,
Page 337 and 338:
336 Bibliografie 372. Smith, C.J.
Page 339 and 340:
338 Bibliografie 410. Vădineanu, A
show all

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?