Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

la nivelul unor concentraţii de fond (domeniu de concentraţii de fond).
Distribuţia în compartimente abiotice
Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 21
Distribuţia metalului într-un ecosistem de zonă umedă va depinde în mod esenţial de calea de
intrare în ecosistem şi de forma în care intră. Trei tipuri de intrări pot fi luate în considerare:
• intrările longitudinale, dominante în cazul unui sistem lotic, dar importante şi pentru un
sistem lentic alimentat de canale
• intrările transversale, a căror pondere, atât în cazul sistemului lotic, cât şi al celui lentic este
dependentă de particularităţile structurale şi funcţionale ale ecositemului sau complexului şi
zonei de ecoton. Spre exemplu, intrarea se poate realiza la zona de contact dintre apa freatică
şi cea hiporeică, putând exista şi un anumit potenţial de stocare al zonei de ecoton.
• intrările atmosferice, care pentru unele metale, cum ar fi Pb, pot reprezenta calea majoră de
intrare
Repartiţia metalelor în compartimentele ecosistemului imediat după intrare depinde de
particularităţile fizico-chimice ale acestor compartimente şi de proprietăţile fizico-chimice ale
metalului respectiv. Un rol esenţial îl joacă apa, care condiţionează atât comportamentul
metalelor cât şi fluxurile de metale care intră în ecosistem. Hidrologia este factorul de comandă
cel mai important pentru funcţionarea zonelor umede în condiţii naturale, în particular a celor din
sistemele fluviale. Procesele biologice, ritmul desfăşurării lor, mecanismele producţiei biologice,
circuitele de substanţă, dinamica ecosistemelor din luncă, sunt în mare măsură determinate de
ritmul şi intensitatea inundaţiilor (Botnariuc şi Beldescu, 1961, Amoros, Petts,. 1993). Figura 2
prezintă schematic efectele regimului hidrologic asupra sistemelor ecologice de zonă umedă.
Condiţii hidrologice
• nivelul apei, viteza apei, umiditatea solului (sub controlul inundaţiilor şi precipitaţiilor)
Efecte directe
• asupra microclimatului (temperatura solului/sedimentului şi a aerului)
• asupra ratei de sedimentare
• asupra vitezei de difuzie a substanţelor în/din sol/sediment
• asupra structurii, biomasei şi ratei de reciclare a producătorilor primari
• asupra bilanţului de materie şi energie, prin intermediul fluxurilor purtate.
conexiuni
Efecte indirecte
• asupra proceselor care depind de viteza de difuzie şi temperatură în sol/sediment, şi a altor
parametrii fizico-chimici care depind de aceste procese.
• asupra structurii tuturor tipurilor de consumatori
• asupra microclimatului prin intermediul macrofitelor
• asupra unităţii hidrogeomorfologice prin intermediul macrofitelor, care pot influenţa
procesele de sedimentare/eroziune.
Figura 2 Efectele regimului hidrologic asupra zonelor umede de margine de râu (după Iordache
şi colab., 1997).
Metalele se află într-un echilibru permanent între apă şi sediment, apă şi particulele în suspensie
(minerale, organice sau asociate), apă şi organisme. Direcţia în care se deplasează echilibrul apăorganisme
sau sediment-organisme depinde şi de soarta metalui în organism.
Un aspect important îl constituie posibilitatea stocării metalelor la nivelul unor compartimente de