Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Ecotoxicologia</strong> <strong>metalelor</strong> în <strong>lunca</strong> Dunării 215<br />
Organizaţiile cu AF 1 pot <strong>in</strong>clude în climatul lor de lucru (la nivelul resursei neumane) sisteme ecologice antropizate.<br />
Nivelul ierarhic specific de acţiune al acestor organizaţii este de la nivel ecosistemic până la cel de complex<br />
regional. Organizaţiile reale pot să <strong>in</strong>cludă arii funcţionale încadrabile la mai multe subtipuri (1a, 1b, 1c), însă în<br />
general una d<strong>in</strong> căile de utilizare a CN este dom<strong>in</strong>antă.<br />
‣ Arii funcţionale de ord<strong>in</strong>ul 2 (AF 2 )<br />
Acestea sunt prezente în organizaţii implicate în modificarea structurii complexelor de ecosisteme naturale şi<br />
sem<strong>in</strong>aturale în scopul maximalizării ofertei de bunuri regenerabile şi servicii şi pentru ext<strong>in</strong>derea sistemelor strict<br />
dependente de fluxurile auxiliare. Trebuie remarcat că, în cazul maximalizării ofertei de bunuri şi servicii,<br />
restructurarea se face porn<strong>in</strong>d de la baza de cunoşt<strong>in</strong>ţe existentă şi/sau accesibilă la momentul luării deciziei, ceea ce<br />
poate conduce ca la un moment de timp ulterior, când baza de cunoşt<strong>in</strong>ţe este fie mai dezvoltată, fie mai accesibilă,<br />
restructurarea să fie percepută ca deteriorare nedorită. Menţionăm aici că pr<strong>in</strong> deteriorare înţelegem orice modificare<br />
structurală a unui sistem ecologic care duce la reducerea ofertei de bunuri şi servicii. O anumită deteriorare este<br />
<strong>in</strong>vetabilă şi acceptabilă la momentul <strong>in</strong>iţial, al luării deciziei, dacă <strong>in</strong>clusă în analiza cost-beneficiu duce la un<br />
rezultat net pozitiv. În această categorie se încadrează şi AF d<strong>in</strong> organizaţiile implicate în reconstrucţia/restaurarea<br />
sistemelor ecologice naturale, şi chiar amenajarea de noi sisteme ecologice în regim natural. Poate fi vorba, în cazul<br />
restaurării, de un sistem care a fost modificat anterior, dar care este acum perceput ca manifestând o deteriorare<br />
nedorită, sau, în cazul restaurării şi amenajării, de măsuri compensatorii menite să atenueze deterioarea complexului<br />
de ecosisteme într-o zonă unde aceasta este mai dificil de evitat.<br />
Aceste organizaţii sunt în pr<strong>in</strong>cipal structuri adm<strong>in</strong>istrative de stat de diferite niveluri, de la local până la<br />
guvernamental (Org 2a ). Ele sunt implicate în gestionarea bunurilor şi serviciilor specifice complexelor de ecosisteme<br />
(locale şi regionale) şi sunt implicate direct în elaborarea şi adoptarea planurilor de restructurare, nu şi în<br />
implementarea lor. Implementarea este făcută adesea de organizaţii specializate (Org 2c ). În anumite situaţii<br />
elaborarea planurilor, întocmirea evaluărilor cu privire la impactul restructurării şi evaluarea economică se face cu<br />
implicarea altor organizaţii specializate (Org 2b ) 60 . Astfel de organizaţii au în misiunea lor consultanţă pe probleme<br />
de managementul capitalului natural şi pot fi publice sau private. Organizaţiile reale pot <strong>in</strong>clude în acelaşi timp arii<br />
funcţionale de tipul 2b şi 2c. Aprobarea planului şi luarea deciziei cu privire la implementarea sau la acceptabilitatea<br />
evaluărilor de impact se face însă doar la nivelul structurilor adm<strong>in</strong>istrative de stat. Efectele deciziilor de la nivelul<br />
acestor organizaţii se resimt la nivelul organizaţiilor cu AF 1a-c , pentru care constituie condiţii prelim<strong>in</strong>are de<br />
desfăşurare a propriilor activităţi.<br />
Deşi nu sunt direct implicate în gestionarea capitalului natural, un rol foarte important îl au şi organizaţiile care<br />
controlează/modulează conexiunile directe cu capitalul natural ale organizaţiilor cu arii funcţionale de ord<strong>in</strong>ul 0-2.<br />
Arii funcţionale de control al felului cum are loc managementul capitalului natural sunt următoarele:<br />
‣ Arii funcţionale de ord<strong>in</strong>ul 3 (AF 3 )<br />
În categoria organizaţiilor cu arii funcţionale de ord<strong>in</strong>ul 3 <strong>in</strong>tră cele care au ca pr<strong>in</strong>cipală activate armonizarea<br />
relaţiilor d<strong>in</strong>tre organizaţiile cu AF 1 sau/şi d<strong>in</strong>tre organizaţiile cu AF 1 şi AF 0 (AF 3a ), precum şi cele care asigură<br />
controlul presiunii factorilor de comandă exercitaţi de Org 0,1,2 (AF 3b ). AF 3a sunt necesare datorită faptului că există<br />
la ora actuală un management sectorial al sistemelor ecologice, diferite organizaţii cu AF de ord<strong>in</strong>ul 0 şi 1 putând<br />
ajunge în conflict de <strong>in</strong>terese pentru că utilizează acelaşi sistem ecologic (ecosistem, sau ecosisteme aflate în<br />
conexiune într-un complex). Rolul AF 3a este tocmai de a facilitata co-gestionarea sistemului ecologic respectiv, cât<br />
mai aproape de exigenţele unui managementul <strong>in</strong>tegrat. Astfel de organizaţii pot fi guvernamentale,<br />
neguvernamentale nonprofit sau firme de consultanţă. Tipul de management pe care îl promovează poartă numele de<br />
management participativ. Organizaţiile cu AF 3b sunt guvernamentale, supraguvernamentale (cu domeniu de<br />
responsabilitate de nivel regional şi tend<strong>in</strong>ţă de armonizare a activităţilor la nivel macroregional şi global) şi<br />
neguvernamentale non-profit (uneori cu responsabilităţi limitate la nivel local). Nivelul de acţiune al AF 3b este cel<br />
ecosistemic, de complex local sau regional.<br />
‣ Arii funcţionale de ord<strong>in</strong>ul 4 (AF 4 )<br />
Organizaţiile cu AF 4 au în vedere restructurarea capitalului creat şi, într-o anumită măsură, a celui natural (pentru<br />
recuperarea datoriei de mediu) cu scopul declarat al dezvoltării durabile. Pr<strong>in</strong> urmare, ele dezvoltă şi coordonează<br />
implementarea planurilor de restructurare a sistemelor socio-economice, <strong>in</strong>clusiv a organizaţiilor cu AF 0-4 d<strong>in</strong><br />
structura sistemelor socio-economice. Aceste organizaţii sunt de nivel guvernamental şi supraguvernamental. O<br />
tratare în detaliu a conceptului de dezvoltarea durabilă şi o prezentare a organizaţiilor cu AF 4 se găseşte în<br />
Văd<strong>in</strong>eanu (1998). 61<br />
60 Cum este, de exemplu, cazul Universităţii Bucureşti pr<strong>in</strong> Departamentul de Ecologie Sistemică în proiectele sale.<br />
61 În cursul evoluţiei sistemelor socio-economice managementul capitalului natural a avut şi semnificaţii mai restrânse. AF 0 şi AF 1 au apărut<br />
odată cu apariţia SSEce. AF 2 au apărut ca rezultat al unei prime atitud<strong>in</strong>i proactive, de restructurare a capitalului natural în vederea<br />
maximalizării ofertei de bunuri şi servicii percepute. AF 3 au apărut ulterior ca rezultat al unei atitud<strong>in</strong>i reactive în urma conştientizării deteriorării<br />
acentuate a CN, încercând să faciliteze un comanagent al CN şi să controleze presiunea fiecărei organizaţii în parte. Apariţia AF 3 a avut loc în<br />
aceeaşi perioadă cu apariţia conceptului de management al capitalului natural. În f<strong>in</strong>e, apariţia AF 4 este rezultatul unei a doua atitud<strong>in</strong>i