Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 205
Anexa 1 Fundamentarea conceptuală
1 Modelul conceptual şi operaţional pentru dezvoltarea cunoaşterii în ecologia sistemică
Fundamentarea unui discurs constă în lista de presupoziţii (premize) şi concepte (termeni), care
sunt utilizate în derularea lui.
În primul rând dorim să arătăm ce înţeles se acordă unor termeni cum sunt “sistem ecologic”,
“factor de comandă”, care aparţin bazei de cunoştinţe a ecologiei sistemice (Botnariuc şi
Vădineanu, 1982, Odum, 1993, Patten şi Jorgensen, 1995, Vădineanu, 1998). Precizarea
semnificaţiei lor, şi chiar a ecologiei sistemice, este necesară în condiţiile în care o bună parte
din comunitatea ştiinţifică împărtăşeşte încă opinii ce ţin de etape anterioare ale dezvoltării
ecologiei ca ştiinţă.
În al doilea rând, pornind de la constatarea că limbajul utilizat în teoria şi metoda ecologiei
sistemice (Botnariuc şi Vădineanu, 1982, Odum, 1993, Vădineanu, 1998) nu este pe deplin
explicitat în termenii metodei ştiinţifice, am considerat utilă şi prezentarea semnificaţiei unor
termeni mai generali cum sunt “obiect real”, “concept”, “sistem”, “proces”, “funcţie”,
“mecanism”, “fapt”, “fenomen”, “ipoteză”, “model”, “teorie”, care sunt utilizaţi în discursul
ştiinţific, inclusiv în cel ecologic (Levins şi Lewontin, 1985, Sattler, 1986, Mahner şi Bunge,
1997, Ruse şi Hull, 1999).
Prezentarea celei de a doua categorii de termeni (termeni ontologici şi epistemologici, Caseta 1)
este necesară atât pentru mai buna înţelegere a semnificaţiei conceptelor fundamentale din baza
de cunoştinţe a ecologiei sistemice, cât şi pentru a permite formularea conţinutului propriuzis al
lucrării în acord explicit nu doar cu analiza sistemică, metoda specifică ecologiei sistemice, ci şi
cu metoda ştiinţfică în general.
Anexa 1Caseta 1 Termeni şi premize ontologice şi epistemologice (Mahner şi Bunge, 1997).
• Orice obiect este fie material, fie conceptual. Doar obiectele materiale sunt reale. Obiectele materiale nu au proprietăţi
conceptuale (de ex. logice sau matematice) iar cele conceptuale nu au proprietăţi substanţiale, materiale (de ex. ideile nu
evoluează). Totalitatea obiectelor materiale formează lumea (sau universul), care există de sine stătător, independent de
subiectul cercetător 45 .
• Obiectele materiale pot fi cunoscute de subiecţii cercetători, cel puţin parţial 46
• Un obiect material este alcătuit din entitatea ca atare şi toate proprietăţile sale cunoscute şi necunoscute. Proprietăţile pot fi
intrinseci (independente de alte obiecte materiale) sau relaţionale (posedate datorită relaţiei cu alte obiecte materiale). Nu
există proprietăţi independente de obiectele materiale. Proprietăţile satisfac legi obiective, ale naturii.
• Conceptualizarea proprietăţilor se face prin intermediul predicatelor (atributelor). Nu toate predicatele emise de subiectul
cunoscător reprezintă proprietăţi reale ale obiectelor materiale. Predicatele satisfac legi ale logicii.
• O proprietate este esenţială dacă obiectul o pierde doar când se transformă într-un obiect de un alt tip. Orice proprietate
esenţială este corelată legic cu alte proprietăţi esenţiale. Legile sunt relaţii constante între două sau mai multe proprietăţi.
Conceptualizarea legilor se face prin intermediul propoziţiilor care reprezintă legi.
• Starea unui obiect material reprezintă totalitatea proprietăţilor pe care acesta le are la un moment dat. La un moment dat
sunt cunoscute doar unele proprietăţi din starea sistemului. Fiecare proprietate cunoscută poate fi reprezentată ca o funcţie
(parametru) de stare. Spaţiul abstract care corespunde stărilor posibile ale unui obiect material reprezintă spaţiul de stare.
Porţiunea din spaţiul de stare care este compatibilă cu legile obiectului material respectiv se numeşte spaţiu nomologic.
• Un eveniment înseamnă o trecere de la o stare la alta. Schimbarea înseamnă trecerea de la o stare la alta printr-o
succesiune de evenimente. Orice obiect material se schimbă în timp. Schimbările nu pot avea loc decât respectând legile
care corelează proprietăţile esenţiale, adică în spaţiul nomologic al obiectului material.
• Un proces este o succesiune de două sau mai multe evenimente care privesc un singur obiect material şi sunt descrise printro
traiectorie în spaţiul său de stare. Procesele nu pot exista în absenţa obiectelor care se schimbă. O succesiune de stări ale
unui obiect material nu reprezintă un obiect material, dar cunoaşterea succesiunii de stări este necesară pentru înţelegerea
starii actuale.
• Schimbarea poate fi cantitativă dacă are loc în cadrul aceluiaşi spaţiu de stare, sau calitativă dacă spaţiul de stare se
schimbă prin apariţia/dispariţia unor proprietăţi.
45 Acestea reprezintă premizele de bază ale unui realism ontologic şi dualism metodologic.
46 Această premiză defineşte un realism epistemologic moderat.