Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 203
vegetaţiei datorită condiţiilor redox specifice şi a prezenţei unui strat alcalin de săruri. Asociat
excesului de Fe, pare să se manifeste o carenţă de Cu în aceleaşi tipuri de ecosisteme. Cuprul în
macrofitele submerse şi plutitoare din Insula Mică a Brăilei se află la niveluri de exces/toxicitate în
raport cu valorile din literatura de specialitate. Complexele de ecosisteme localizate la confluenţa unor
râuri poluate cu Dunărea par să prezinte un exces de Cu şi Cr în vegetaţia erbacee.
• În anul 1999 concentraţiile în peştii din au fost mai mari decât valorile considerate ca admisibile pentru
consumul uman. S-au constată depăşiri ale concentraţiilor admise la toate metalele şi în toate
sectoarele.
9. A fost indentificat un pachet de obiective pentru optimizarea luării deciziilor cu privire la
efectele ecotoxicologice în Sistemul Dunării Inferioare, în cadrul mai larg al optimizării
luării deciziilor pentru asigurarea codezvoltării sistemelor socio-economice şi a capitalului
natural naţional.
Recomandăm continuarea cercetării următoarelor aspecte:
• evaluarea exportului de metale către Dunăre prin intermediul apei subterane;
• caracterizarea heterogenităţii intrapopulaţionale a concentraţiilor metalelor găsite la
concentraţii de exces sau deficienţă în plante din lunca Dunării;
• evaluarea rolului macrofitelor acvatice în mobilizarea metalelor din sediment şi exportul lor
către Dunăre (atât a rolului direct, prin export de vegetaţie, cât şi a celui indirect, prin
transferarea metalelor în apa de inundaţie) 39 ;
• caracterizarea distribuţiei metalelor în animale crescute în lunca Dunării utilizate de
populaţia umană pentru consum;
• identificarea modalităţilor prin care se poate discrimina între concentraţiile de fond şi cele
datorate poluării în lunca Dunării;
• evaluarea circuitelor biogeochimice ale lantanidele în SDI;
• evaluarea potenţialului de remobilizare a poluanţilor din zonele înduiguite ale SDI în caz de
restaurare 40 ;
• perfecţionarea procedurilor de evaluare economică astfel încât să ţină seamă şi de efectele
negative ale serviciului de retenţie a poluanţilor în sisteme fluviale 41 ;
• explicitarea introducerii serviciului de retenţie a poluanţilor în fundamentarea planurilor de
management al sistemelor fluviale şi subsistemelor sale 42 ;
• îmbunătăţirea actualei reglementări referitoare la evaluarea riscului 43 ;
• dezvoltarea de consorţii locale care să faciliteze racordarea la consorţii europene profilate pe
probleme de ecotoxicologie, pentru a profita de oportunităţile oferite de Programul Cadru
europene.
39 S-a aplicat cu succes un proiect pe doi ani, finanţator CNCSIS 2001-2003).
40 S-a aplicat cu succes un proiect pe doi ani, finanţator CNCSIS. (2002-2004)
41 S-a aplicat proiectul PECOTOX în consorţiu la competiţia MENER 2001; deoarece proiectul a fost foarte aproape de a fi finanţat, se va
reaplica la următoarea competiţie dezvoltând dimensiunea aplicativă.
42 S-a aplicat cu succes un proiect NAS la DGXII (apelul din 15.02 2002) pentru racordare la proiectul RIPFOR.
43 S-a aplicat cu succes un proiect la competiţia Tuborg-B.EN.A 2002.