Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

200 Concluzii şi recomandări
4 Concluzii şi recomandări
Prezentăm mai întâi principalele concluziile la care am ajuns în urma derulării programului
individual doctoral, iar în finalul capitolului câteva recomandări pe care le facem pornind de la
rezultatele pe care le-am obţinut.
Din punct de vedere al modului de desfăşurare a programului doctoral:
• Avand în vedere că majoritatea ipotezelor au fost testate satisfăcător (tabelul 47), diferitele
aspecte putând fi bine evaluate în majoritatea cazurilor (acelaşi tabel), şi că studiul de birou
pentru optimizarea SSAD a fost concluziv, se poate considera că obiectivele programului
individual doctoral au fost atinse.
Tabelul 47 Situaţia testării ipotezelor ştiinţifice emise în cadrul programului individual doctoral.
Situaţia testării ipotezelor
Ipoteza
Confirmate 1, 5, (6), (8)
Infirmate (7)
Confirmarea sau infirmarea depinde de metal şi
2, 3, 4
compartiment
Există unele argumente pentru confirmare sau
6, 7, 8
infirmare, dar cercetări suplimentare sunt
necesare
Situaţia evaluării
Număr de aspecte Procent din total
diferitelor aspecte ale ipotezelor
Evaluate satisfăcător 32 88.8
Există unele argumente care permit o evaluare
2 5.6
preliminară, dar cercetări suplimentare sunt
necesare
Nu au putut fi evaluate satisfăcător 2 5.6
Total aspecte evaluate 36
Din punct de vedere al rezultatelor programului doctoral:
1. Insula Mică a Brăilei joacă un rol semnificativ în circuitele biogeochimice ale metalelor în
Sistemul Dunării inferioare, datorat în principal intervenţiei prin filtrarea apei de inundaţie.
• Procentul de metale reţinute în lunca Dunării din fluxul longitudinal a variat între 2.20 % în cazul Cd şi
20.79 % în cazul Fe. Cu excepţia Cd şi Pb (4.36 % retenţie) s-au reţinut mai mult de 5% din fluxurile
amonte-aval de metale.
• În sectorul Insulei Mici a Brăilei (inclusiv zona dintre Dunăre şi dig din estul şi vestul
ostroavelor) au fost reţinute în 1996 50036.75 t Fe, 895.76 t Mn, 231.63 t Zn, 108.69 t
Cu, 82.60 t Cr, 74.176 t Pb şi 2.38 t Cd. Faţă de retenţia metalelor în lunca Dunării
cantităţile reţinute în sectorul Insulei Mici a Brăilei variază între 17. 1 % (cazul Mn)
şi 21.58 % (cazul Cu), doar în cazul Pb ponderea ajungând la valori substanţial mai
mari (30%).
• În cazul O. Fundu Mare pare să existe un export net de Fe, Mn, Zn, Cr şi Cd, dar nu şi de Cu şi Pb.
• Ponderea exportului antropic a fost întotdeauna mai mică de 5 % din cantitatea de metale reţinută.
• Este posibil să aibă loc o creştere a eficienţei retenţiei până la o anumită valoare prag a suprafeţei
complexului, dincolo de care să nu mai aibă loc modificări semnificative în această privinţă.
• Complexele inundabile studiate au reţinut mai mult de 50% din fluxurile de metale care le-au traversat
(purtate de apa de inundaţie) doar în cazul Fe (între 51.12 şi 77.4 %) nu şi în cazul celorlalte metale
(valori mai mici de 50%, cu o minimă de 6.36 % în cazul Cd la complexul din O. Popa).
• Retenţia metalelor nu este liniar corelată cu retenţia sedimentului. În sistemele foarte complexe (de ex.
O. Fundu Mare), deşi ponderea cea mai importantă în retenţia sedimentului o au grindurile,
depresiunile interioare au ponderea majoră în retenţia metalelor. În complexele mai simple (de ex.
sectorul din O. Popa) se manifestă o tendinţă de creştere a ponderii depresiunii în retenţia metalelor