Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 19
1 Analiza critică a cunoaşterii
Ecotoxicologia este un domeniu ştiinţific cu o dinamică rapidă. Evoluţia înţelegerii problematicii
ecotoxicologiei din punct de vedere teoretic poate fi ilustrată foarte bine comparând două
manuale de introducere în ecotoxicologie ale aceluiaşi autor, primul apărut în 1971 (Ramade,
1977), al doilea apărut în 1992 (Ramade, 1992). Dacă primul este axat pe studii de caz şi
prezentarea unor poluanţi particulari cu impact major, al doilea abordează de o manieră sistemică
impactul poluanţilor toxici. Termenul de ecotoxicolog ar trebui să descrie doar persoana care
utilizeză parametri ecologici pentru a evalua toxicitatea (Cairns, 1989). Practic însă, dificultatea
abordării la nivele supraindividuale face ca majoritatea articolelor publicate în reviste de
ecotoxicologie 2 , care analizează efecte, să fie dedicate nivelului individual. Pentru a ilustra
această stare de lucruri, menţionăm că o bibliografie pentru perioada 1969-1994 elaborată de
Centrul pentru Plante Acvatice al Universităţii din Florida, cu privire la efectele metalelor Cd,
Pb, Zn sau Cu asupra a 11 familii de plante caracteristice zonelor umede, prezente şi în lunca
inundabilă a Dunării cuprindea 179 de titluri repartizate asfel:
Articole cu privire la distribuţia, bioacumularea şi ciclarea metalelor: 93
Articole cu privire la factori ce influenţează biodisponibiltatea: 11
Articole cu privire la impactul la nivel individual: 37
Articole cu privire la impactul la nivel populaţional: 16
Articole cu privire la impact la nivelul structurii ecosistemului: 4
Articole cu privire la impactul asupra unor procese ecosistemice: 12
Articole cu privire la metode: 2
Articole de sinteză: 4
Articolele cu privire la impactul la nivel populaţional şi ecosistemic conţin implicit şi date de
distribuţie a metalelor, iar cele cu privire la impact la nivel individual conţin, multe dintre ele şi
informaţii cu privire la biodisponibilitatea metalelor luate în lucru.
Analiza s-a desfăşurat după schema din figura 1 şi a încercat să surprindă, în afară de lacunele
existente în cunoaşterea la nivel ecosistemic, şi pe cele care ar putea reprezenta puncte de plecare
pentru o cercetare dedicată ecotoxicologiei complexelor de ecosisteme.
Stabilirea contextului global şi
regional al problemei
a
Analiza cunoaşterii din
domeniile biogeochimiei,
ecotoxicologiei şi deteriorării
sistemelor ecologice
Identificarea bunurilor şi
serviciilor caracterisitice
ecosistemelor avute în vedere
b
Identificarea bunurilor şi
serviciilor posibil ameninţate
Analiza parametrilor de stare
a ecosistemelor
Analiza parametrilor de
sensibilitate biotici şi abiotici
Analiza factorilor de commandă
externi care duc la deteriorare
Evidenţierea lacunelor şi stabilirea direcţiilor de cercetare
Figura 1 Schema de desfăşurare a analizei critice a cunoaşterii.
2 Revistele de ecotoxicologie, la ora actuală, se adresează strict evaluării efectelor ecotoxicologice, nu şi biogeochimiei poluanţilor cu potenţial de
toxicitate. Tendinţa către înţelegerea sistemică a ecotoxicologiei este prezentă însă şi pe plan internaţional (de ex. Genoni, 1997).