Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

198 Rezultate şi discuţii
3.9.2 Căi de optimizare
Pe baza elementelor prezentate putem spune că optimizarea luării deciziilor cu privire la efectele
ecotoxicologice în SDI este strâns corelată cu optimizare sistemului suport de asistarea
deciziilor naţional. Am identificat unele obiectivele generale în acest sens, şi am particularizat
pentru SDI şi efectele ecotoxicologice.
La nivelul subsistemului de generare a cunaşterii
‣ dezvoltarea de programe de finanţare pentru cercetare ecologică pe termen lung în
componentele cheie ale capitalului natural al României, în particular SDI, în cadrul cărora să
se facă:
‣ evaluarea cu grad ridicat de precizie a timpului de retenţie al poluanţilor în lunca şi
delta Dunării;
‣ evaluarea cu precizie a importanţei acestei retenţii în comparaţie cu fluxurile dinspre
amonte spre aval;
‣ evaluarea rolului depunerilor atmosferice ca mecanism de intrarea a metalelor în
lunca inundabilă;
‣ aplicarea tehinicilor GIS pentru identificarea SDI prin modele funcţionale şi
structurale dinamice;
‣ dezvoltarea şi îmbunătăţirea modelării matematice pentru probleme de management
şi luare a deciziilor, în particular pentru evaluarea timpului de retenţie al polaunţilor,
al efectelor acestei retenţii asupra unor module trofodinamice cheie, şi al efectelor
asupra altor servicii furnizate de subsistemele SDI.
‣ identificare sistemelor socio-economice care utilează capitalul natural al SDI ca sursă de
bunuri şi servicii şi inventarierea organizaţiilor implicate în generarea efectelor
ecotoxicologice în acest complex regional.
‣ Evaluarea / explicitarea compatibilităţii ideologiilor politice cu modelul de dezvoltare
durabilă, pentru a maximaliza şansele de acceptare a modelului sistemic de înţelegere
a mediului la nivel guvernamental.
La nivelul subsistemului de generare a datelor
‣ îmbunătăţirea sistemului actual de monitoring prin i) extinderea numărului de compartimente
astfel încât să fie incluse şi cele biologice, în special cele asociate peştilor, ii) extinderea
numărului de parametrii analizaţi astfel încât să fie incluse substanţe chimice pentru care nu
sunt disponibile date de referinţă şi iii) adaptarea programului de prelevare cel puţin în cazul
câtorva staţii din fiecare sector al SDI astfel încât să existe date referitoare la mai multe
unităţi de probă care să permită teste statistice cu privire la diferenţele între valorile medii
evaluate la diferite momente de timp;
‣ întărirea cooperării între institutele implicate în monitoringul şi cercetarea Sistemului Dunării
Inferioare (MAPPM, 2000), dezvoltarea unei consorţiu pentru proiectarea unui sistem de
monitoring integrat al SDI şi organizarea de lobby pentru punerea în practică a unui astfel de
sistem 37
La nivelul sistemului informaţional specific (SIS)
‣ proiectarea şi dezvoltarea unei structuri formale bazate pe GIS pentru SIS al SDI;
‣ dezvoltarea de programe (soft-uri) de asistare a deciziilor dedicate unor grupuri de utilizatori
cu probleme de acelaşi tip;
‣ dezvoltarea, în perspectivă, a unor servicii de consultanţă publice şi private pentru accesarea
SIS de către utilizatori privaţi.
37 Argumente suplimentare în acest sens sunt furnizate de Directiva Cadru Ape, care stipulează necesitatea includerii luncii în sistemul de
monitoring al râurilor.