Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

194 Rezultate şi discuţii
mai apropiat de cel sistemic, urmărindu-se transferul poluanţilor toxici de la un factor de
mediu la altul şi în final la populaţia umană, în timp ce reglementările româneşti presupun
analiza separată pentru fiecare factor de mediu (Ord. 656/1997), fără a se solicita explicit
evaluarea efectelor indirecte, rezultate din conexiunile dintre compartimente.
Dintre componentele SSAD vom mai discuta câteva aspecte referitoare la subsistemul de
generare a datelor şi la sistemele informaţionale specifice.
Dacă până acest moment am încercat să fundamentăm căile de optimizare pe termen lung, în
continuare ne vom referi la aspecte care trebuie îmbunătăţite indiferent de modelul conceptual
adoptat. Dincolo de probleme structurale care decurg din chiar modelul conceptual asupra
mediului adoptat de legea cadru, subsistemul de generare a datelor se confruntă cu o serie de
probeme specifice. Ele se referă la organizarea programului de obţinere a datelor şi la asigurarea
calităţii acestora şi le vom subsuma cerinţelor de optimizare pe termen scurt.
În primul rând, compararea concentraţiilor din factorii de mediu cu cele admise, de alertă sau de
intervenţie nu se face statistic, deoarece se analizează doar probe medii. Ne-am lovit de acestă
problemă când a fost vorba să evaluăm creşterea concentraţiilor de metale după conflictul din
Iugoslavia faţă de perioada de referinţă.
În al doilea rând, până de curând s-au practicat puţine programe de comparare interlaboratoare,
iar la ora actuală doar o parte dintre laboratoarele implicate în sistemul de monitoring participă la
astfel de programe. De această problemă ne-am lovit când a trebuit să comparăm contaminarea
cu metale în diferite sectoare ale Sistemului Dunării Inferioare. Programe naţionale de
intercomparare decurg din obligaţiile care revin MAPM în cadrul Convenţiei pentru Protecţia
fluviului Dunărea şi în cadrul Programului de Mediu pentru bazinul Dunării (EPDRB), în sensul
creşterii gradului de comparabilitate şî de încredere al datelor analitice şi al nivelului profesional
al personalului executant din laboratoarele de analiză din cadrul Reţelei Transnaţionale de
Monitoring al Calităţii Apelor (TNMN). Pogramul naţional de testare interlaboratoare etapa pe
1999 (coordonat de laboratorul naţional de referinţă al ICIM şi în care au fost implicate
laboratoarele unora dintre Inspectoratele de Protecţie a Mediului – agenţii, la vremea aceea) a
arătat că numărul de rezultate inacceptabile este destul de mare (între 4.76% şi 27.9% în funcţie
de test; ICIM, 1999b).
În etapa pe 2000 a aceluiaşi program participarea a fost mai largă, incluzând şi laboratoarele
Companiei Naţionale “Apele Române”, iar rezultatele au fost mai bune ca în 1999. Nu au mai
existat rezultate inacceptabile, procentul celor foarte bune a crescut până la 88.9 % în cazul
anumitor teste, iar procentul de rezultate acceptabile nu a depăşit 5.6 % în cazul nici unui test.
(pe o scără de evaluare f. bune, bune, acceptabile, inacceptabile; detalii cu privire la metoda de
evaluare se gasesc în ICIM, 2000)
Complementară intercomparării la nivel naţioanal este intercompararea la nivel internaţional, a
cărei importanţă a fost evidenţiată în contextul evaluării consecinţelor accidentului de la Baia
Mare, dar ar fi putut deveni deosebit de imporantă şi în cazul evaluării efectelor conflictului din
Iugoslavia, dacă poluanţii ar fi atins concentraţii deosebit de mari, în măsură să genereze efecte
acute, diferenţiabile clar de cele datorate poluării de fond şi pe baza cărora să se poate solicita
despăgubiri la nivel guvernamental.
Adoptarea unui exerciţiu de intercomparare în cadrul “Declaraţiei de la Bucureşti” a fost
discutată la cea de a V a reuniune a experţilor ţărilor dunărene, Bucureşti, octombrie 1992, în
urma căruia s-a agreat iniţierea unui astfel de exerciţiu în anul 1993, sub numele de QUALCO
Danube. Probleme legate de asigurarea şi controlul analitic de calitate a datelor au fost, de
asemenea, dezbătute în întâlnirile sub-grupului de Monitoring, Laborator şi Managementul