Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 191
legii, cu titlul promiţător “Protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii” se referă în
secţiunea 1 la protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice, iar în secţiune 3 la protecţia solului şi
a ecosistemelor terestre. Nu este clar ce model conceptual a fost abordat de fapt, cel în care
mediul este privit ca suma factorilor de mediu (apă, aer, sol, faună, floră, om), sau cel în care
mediul este privit ca ierarhie de sisteme ecologice. Alt exemplu: în art. 54 alin. b se arată că
persoanele care exploatează resursele subsolului trebuie să refacă terenurile afectate aducându-le
la parametrii productivi şi ecologici naturali sau la un nou ecosistem funcţional, dar în art. 65
alin. e se spune că autoritatea centrală pentru protecţia mediului are atribuţia să organizeze
sistemul naţional de monitorizare integrată de fond şi de impact pentru toţi factorii de mediu.
Până la urmă, îşi va spune cel care studiază Legea Mediului, bine că măcar sunt prezente
elemente ale limbajului sistemic, după care se va îndrepta către actele normative de detaliu cu
speranţa că în acestea se vor reflecta în primul rând principiile sistemice şi doar în mică măsură
cele sectoriale. Dezamăgire. Analiza reglementărilor de detaliu (hotărâri, ordine, STAS-uri,
conform listei din anexă) evidenţiază o şi mai pregnantă abordare sectorială, sugerând că cei care
au elaborat proiectele reglementărilor respective folosesc un mod sectorial de concepere a
mediului şi că influenţa la nivel politic a celor care au adoptat concepţia sistemică este
deocamdată la nivel de vârf, dar nu şi de bază a piramidei organizaţilor implicate în
managementul capitalului natural.
Exemplificăm cu Ordinele MAPPM nr.125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a
activităţilor ecoonomice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător şi 756/1997 pentru
aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului. În anexa nr. 4 a primului ordin
(Metodologia de elaborare a studiului de impact asupra mediului) se arată că trebuie prezentat
impactul asupra apelor, aerului, vegetaţiei şi faunei terestre, solului şi subsolului şi aşezărilor
umane. În anexa celui de al doilea, capitolul III se referă la poluarea solurilor, capitolul IV la
poluarea aerului, iar capitolul V la poluarea apelor de suprafaţă şi subterane. Poluarea florei şi
faunei nu este reglementată.
Această perspectivă sectorială se aplică şi în felul cum sunt concepute valorile admisibile, de
alertă sau intervenţie. La ipotezele 7 şi 8 am evidenţiat o serie de contradicţii între interpretarea
concentraţiilor din compartimente biotice şi abiotice strict prin prisma normativelor în vigoare şi
interpretarea lor ţinând seama de relaţiile dintre compartimente, sau de relaţiile dintre metale în
cadrul aceluiaşi compartiment.
Cum se explică situaţia prezentată mai sus Credem că explicaţia ţine de următoarele aspecte:
‣ ponderea mare a forţelor subiective în luarea deciziilor,
‣ nivelul scăzut al cunoştinţelor de management ale membrii comunităţii academice;
‣ complexul de provincialism al politicienilor români concretizat în acest caz în ideea că
trebuie să ne aliniem necritic la reglementările d 34 e mediu adoptate în statele mai dezvoltate
Forţele subiective sunt o componentă inerentă în luarea deciziilor. Între forţele subiective cele
mai importante în cazul nostru sunt cele datorate intereselor asociate infrastructurii instituţionale
de a menţine starea actuală a acesteia, stare care, din considerente istorice, reflectă concepţia
sectorială asupra mediului. Nu vom insista asupra acestui aspect, aceasta neînsemnând că nu va
trebuie să i se acorde atenţia cuvenită dacă se doreşte creşterea vitezei de răspândire a modelului
sistemic de gândire. Rezistenţa la schimbare este un fenomen firesc atât în organizaţii, cât şi în
grupuri de organizaţii interdependente, şi trebuie gestionată cu delicateţe, pentru a minimiza
costurile restrucuturării.
34 Această frază a avut o formulare mai prevenitoare în varianta susţinută public a tezei.