Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

190 Rezultate şi discuţii
Tabelul 46 Raportul dintre concentraţiile în ţesutul muscular al peştilor capturaţi în SDI în 1999
şi valorile admisibile (medie şi domeniu de variaţie; pe fond gri sunt indicate depăşirile).
Zn Cu Cd Pb
Delta Dunării Min 0.486 0.314 0.020 0.359
Media 1.463 0.654 0.481 1.261
Max 4.169 1.085 1.882 2.939
Delta Min 0.536 0.335 0.020 0.462
Interioară
Media 0.916 0.662 0.031 1.044
Lunca din
amonte
Max 1.709 1.095 0.069 2.942
Min 0.524 0.449 0.020 0.276
Media 0.906 0.618 0.517 0.971
Max 1.709 1.095 3.195 2.942
Porţile de Fier Min 0.536 0.280 0.020 0.637
Media 1.002 0.594 5.188 1.091
Max 2.594 1.218 36.374 2.056
3.9 Căi de optimizare a structurii Sistemului Suport de asistare a deciziilor
3.9.1 Starea actuală a asistării deciziilor cu privire la efectele ecotoxicologice în România
În primul rând, trebuie spus că deoarece Sistemul Dunării Inferioare este un complex de
ecosisteme regional ale cărui bunuri şi servicii sunt interceptate direct de sisteme socioeconomice
locale, judeţene şi naţionale, asistarea luării deciziilor trebuie făcută la toate aceste
niveluri. Poate fi necesar să fie luate decizii legate de efecte ecotoxicologice atât la nivel
naţional, cum a fost în cazul poluării datorare conflictului conflictului din Iugoslavia, cât şi la
nivel local, deoarece toate oraşele riverane, inclusiv cele cu organizaţii economice industriale îşi
deversează produşii secundari în Dunăre. Analiza organizaţiilor care interceptează direct
bunurile şi serviciile produse de sistemele ecologice din Insula Mică a Brăilei (IMB) a evidenţiat
că IMB nu este utilizată în mod direct pentru absorbţia produşilor secundari (Adamescu şi colab.,
2001), dar, după cum au evidenţiat informaţiile prezentate în capitolele anterioare, acest serviciu
efectuat de IMB este important pentru sistemul socio-economic naţional.
În al doilea rând, s-a evidenţiat deja că evaluarea efectelor ecotoxicologice trebuie făcută în
contextul evaluării tuturor tipurilor de deterioare relevante pentru sistemul afectat.
În aceste condiţii, am optat pentru o analiză a componentelor sistemului suport de asistare a
deciziilor într-un cadru mai larg, punctând aspectele care sunt cele mai relevante din punct de
vedere al managementului capitalui natural pentru absorbţia de produşi secundari, în cadrul
căruia se iau deciziile cu privire la efectele ecotoxicologice. Structura sistemului suport de
asistare a deciziilor condiţionează felul cum sunt atinse scopurile asociate gestionării capitalului
natural, scopurile bine alese nefiind o garanţie pentru un management eficient, atâta vreme cât
instrumentele şi metodele utilizte pentru atingerea s-a nu sunt adecvate. Demersul ale cărui
rezultate sunt prezentate mai jos nu epuizează un subiect atât de vast, ci incită şi propune câteva
puncte de vedere spre dezbatere.
Cine are gândirea formată la şcoala ecologiei sistemice şi parcurge pentru prima dată Legea
Mediului (137/1995) va fi contrariat. Argumente bazate pe raţionalitate l-au convins cu privire la
valoarea mai mare a aplicării teoriei sistemice în cercetarea ecologică şi managementul
capitalului natural, comparativ cu abordarea sectorială, dar este obligat să constate că legea cadru
pentru protecţia mediului include un amestec de concepte sectoriale şi sistemice. Capitolul II al